Tema numărului

The following is an interview that Anna Akhalkatsi, the World Bank Country Manager for Moldova, has given to the monthly magazine Banking & Finance Profit.

In the interview, Anna Akhalkatsi comments on the package of laws on tax reform and capital amnesty adopted by parliament in July 2018. Anna Akhalkatsi believes that one of the big concerns is that the new reform will affect the asset declaration system and will reduce fiscal gains of the recent pension reform. She also says that having three amnesties in a decade, like in the case of Moldova, it something "exceptional".

Profit: Mrs Akhalkatsi, you were appointed as Country Manager for Moldova in August 2017. How would you describe your cooperation with the Moldovan authorities over this period? How receptive are the authorities to the World Bank's suggestions and advice?

A.A.: Overall, we have enjoyed good cooperation with the Moldovan authorities. We have advanced on many fronts which are making Moldova a better, cleaner, more inclusive place to live.  But there is more to do and a big unfinished agenda of reforms ahead. As in every other country in which the World Bank provides support, these reforms can be challenging.  But we are confident they will be successful.  Moldova has a strong cohort of skilled, technically capable and committed people in government and we look forward to tackling these challenges together.  Indeed, given the nature of World Bank Group-financed projects, our counterpart is not one person or agency. We work at all levels and with many public institutions—ministries and agencies, the State Chancellery, the Parliament, the President's office, the local government.

Our suggestions and advice are sometimes more acceptable to one party than the other. The complexity of our engagement requires identification of champions and partnering with them to push the needle and get wider support for the reforms.

Building awareness of the counterparts and public about the need and urgency of reforms is critical. It should be based on analytics and evidence and should be done by facilitating transfer of knowledge and best international practice. This is an area where the World Bank Group has a solid track record, and our counterparts acknowledge and appreciate our advice.

Profit:  At the end of the last parliamentary session, the parliamentary majority adopted a package of laws on tax reform and capital amnesty. The documents immediately drew harsh criticism from the opposition, as well as from some of Moldova's foreign partners. What is the position of the World Bank, as one of Moldova's key foreign partners, on these laws?

A.A.: Over the last couple of years, the authorities have made significant progress in reforming the banking sector, introducing transparency in financial reporting of state-owned enterprises, reducing cumbersome and time-consuming processes of obtaining permits and licenses by businesses, establishing the public officials' asset declaration and conflict of interest regime, reforming the pension system to increase the level of pensions relative to wages, to name a few.

Many of these reforms were supported by development partners, including the recent World Bank-financed Economic Governance Development Policy Operation. The newly adopted package affects two of these reforms.

First, we fear that capital amnesty would undermine the ability of the asset declaration system to ensure effective monitoring of assets and interests of public officials.  Second, the reduction in the social contribution rate will reduce the fiscal gains of the recent pension reform and will prevent the elimination of the pension system deficit over medium term.

More broadly, we are concerned that the proposed package will reduce revenue mobilization, therefore, affecting Moldova's ability to pay for the needed social spending and capital investments.  Frankly, and we have communicated this to the authorities, we believe these measures threaten to undermine the progress the country has made in recent years.

Profit: Talking about the tax reform, some experts say that the budget will lose up to 2.4 billion lei as a result of the decision to replace the current income tax of 7% and 18% with a flat tax of 12%. For their part, the authorities say this will boost the real sector of the eco-nomy and increase the number of taxpayers. How real is this to happen?

A.A.: The experience of many countries provides little evidence to confirm the effectiveness of a flat income tax in increasing the number of taxpayers or strengthening growth. At the same time, evidence suggests that the switch to a flat income tax may result in smaller revenues to the budget. Less revenue means fewer roads, fewer rehabilitated schools, less social support – and the list goes on.
 
Comparing the experience of recent cases, namely Russia, Ukraine, the Slovak Republic, Georgia and Romania, a paper by International Monetary Fund (IMF) shows that all these countries, but Russia, experienced a drop-in revenue from personal income tax following the reform. As for Russia, the increase in income tax collection could not be attributed to the introduction of a flat tax since concomitant changes in tax enforcement took place at the same time, and a large increase in real wages occurred as a result of a return to more normal trends following the 1998 crisis.  Therefore, at prima-face, we can conclude that even when compliance or work efforts improve under a flat tax regime, these improvements do not seem to be sufficient to compensate for the loss in revenue from income tax. It is worth mentioning that the Slovak Republic and Georgia compensated the shortfall in income tax collection by adopting additional reforms, which boosted revenues from indirect taxes, such as the Value Added Tax (VAT). This does not seem to be the case in Moldova, where, as part of the recently approved package, the VAT rate has been reduced for hotels, restaurants, and cafes and where the tax system already features several VAT exemptions.

Profit: The World Bank predicted 3.8% economic growth in Moldova in 2018 and 3.7% in 2019. Will the World Bank change its forecast because of this reform?

A.A.: We are in the process of assessing and discussing with the authorities all the elements of the reform. From the available evidence, as discussed above, it is not clear that the reform would be growth-enhancing. Based on the most recent data, Gross Domestic Product (GDP) growth in 2018-2019 will likely be slightly higher compared to the previous forecast. Growth is indeed expected to be led by a robust increase in consumption. Economic growth is expected to moderate at below 4% in the medium term and to remain reliant on consumption due to sustained remittances and recent increases in public wages. With a large share of Moldovans already living and working abroad and the attachment of subsequent-generation migrants to Moldova declining over time, the country needs new drivers of growth. This will require undertaking key structural reforms to further reduce corruption, enable fair competition among businesses, and ensure that workers possess the right skills for the market.

Profit: As a result of the tax reform, people earning, let's say, 60 000 and 200 000 lei per year will pay the same income tax of 12%. How fair is that?

A.A.: The increase in personal allowance will soften the impact on the poorest segment of the population, but middle-income wage earners will likely have to contribute more to the overall personal income tax revenue collection, while the richer segment of the population will account for a lower share. In this respect, the flat tax will likely reduce the progressivity of the system for the taxpayers.

Profit: Talking to Profit, representatives of some large Moldovan companies have said that reintroducing the zero income tax on reinvested profits, as it was the case under the Communist government, would have had greater economic effects than cutting employers' social contribution from 23% to 18%. What do you think about this?

A.A.: We have not analysed the impact of reintroducing a zero income tax on reinvested profits. Therefore, we could neither agree nor disagree at this stage. Speaking in general terms, the decision to reinvest earnings depends on business needs rather than on tax rates. Moreover, investment decisions largely depend on the quality of institutions and infrastructure of a country.
However, let's not forget that the cut in employers' social contribution will reduce the fiscal gains of the recent pension reform. I spoke about this earlier. The Government will need to either identify an alternative source of revenue to cover for pension costs or rethink the pension benefit package.

Profit:  Let's now talk about the fiscal amnesty law. From the point of view of a neutral observer such as the World Bank, how justified is this law in a country like Moldova and under the current political and economic circumstances?

A.A.: We are very concerned with the amnesty and what it means for ordinary citizens. The amnesty creates a loophole in the system and makes it vulnerable to illicit funds entering the financial system.  While controls can be put in place, they represent an additional burden on both private sector entities involved in the process, as well as on supervisory and enforcement institutions.

The timing of the amnesty is unfortunate given that Moldova is still in the process of strengthening its control mechanisms and institutions after the so-called "laundromat" and bank fraud. As mentioned earlier, the World Bank is also concerned about the impact of this law on the effectiveness of the asset declaration regime. We have seen how such fiscal amnesties sapped the effectiveness of asset declaration systems in other countries. To explain, public officials and their family members are required by the law to annually declare their assets in Moldova.  If there is unjustified variation in wealth between declarations, a court can request the confiscation of unjustified assets.  The newly adopted package creates an opportunity to de facto justify wealth that would otherwise be unexplained.  It is too early to tell how these provisions will be applied and interpreted by various stakeholders, but the loophole that the law creates is a major cause of concern. This uncertainty comes at a time when expectations from the asset declaration system were particularly high, given the launch of the electronic filing system and the strengthening of the legal framework, both supported by the World Bank through the Economic Governance Development Policy Operation.

Profit:  Some experts say that the fact that legalization of funds may take place only between 1 October and 1 February suggests that the law was written to fit someone's interests. Is this a too short, a too long or a normal period for such procedures?

A.A.: I do not believe there is a "typical length of fiscal (tax) amnesty". The length varies across countries, and it is really up to the country to decide on the modalities.

Profit:  Have there been cases where the World Bank and other international financial institutions welcomed fiscal amnesty? Gene-rally, what are the situations in which such a move would be seen as good for an economy?

A.A.: We certainly welcome ideas that promise to repatriate wealth that should be inside Moldova. But they must be effective without rewarding those responsible for its disappearance in the first place. There are pros and cons associated with tax amnesties.

In terms of effectiveness, countries' experience shows that effectiveness really depends on the changes in "enforcement" after the amnesty. In other words, the authorities need to ensure that post amnesty there will be a fundamental change with respect to tax administration's abi-lity to identify hidden incomes or assets and to properly apply sanctions and penalties associated with tax evasion. The type of amnesties varies across countries in terms of what type of income or assets are included, so it is not possible to generalize when amnesty may be good or bad for an economy.

One thing is clear: it is exceptional to have multiple amnesties in a decade, like in the case of Moldova, and we do know that, so far, amnesties have not generated significant repatriation of capital.

Profit: The citizenship-for-investment law is another controversial law approved by the authorities and bitterly criticized by the opposition.  What is the opinion of the World Bank on this law? Have Moldova's authorities asked for the Bank's advice on it?

A.A.: The World Bank did not review this law. We were also not asked to provide advice on it.

Profit: In September, the Government announced that Moldova's GDP went up by 5.2% in the second quarter of 2018 and by 4.5% in the first half of the year. Pro-Government experts say this is a spectacular growth, while pro-opposition pundits doubt the growth is real. The third say that it was due to a change in the methodology of calculation. What is the World Bank's view?

A.A.: We do know that a change in methodo-logy is happening. This is a valid process and we look forward to receiving the underlying changes. At this point in time, we are in the process of analysing this recent release. We expect, however, that growth will likely stabilize at around 4% in the next three years and will remain reliant on consumption. Moldova, therefore, needs to identify new sources for sustained private sector growth and job creation. 

Profit:  The World Bank is currently financing a dozen of projects in Moldova. Which project do you see as the most successful or easiest to implement?

A.A.: We consider projects successful only when they achieve measurable results and make a difference in the lives of Moldova’s people. I call it success when our project provides access to education to children with disabilities. When six farmers in Costesti village form a farmer group, invest into cold storage and can start exporting their production at higher prices than before.  When the district heating system functions well during winter and the residents of Chisinau can keep their children warm. When local roads are built and used to facilitate transportation of individuals and trade. When my neighbour gets quality treatment at the primary care facility and has access to proper medications. When every citizen is able to access public services on-line without paying bribes. When an owner of a small business gets proper advisory services and the business expands its operations and starts generating jobs.

The projects that are most successful are those that are aligned with country priorities and, most importantly, have full commitment from the go-vernment counterparts. Let me give you an example of the Governance e-Transformation project. This was a very innovative but complex project which took a long time to implement. But it had full commitment from the government, which made its implementation possible. As a result, the project had a transformative impact on the regular citizens and on the overall country development. Twenty-eight sectoral and cross-sectoral enabling services have been launched, and for the most popular products, such as e-criminal record and e-licensing applications, some 99% of clients have transitioned to online application. Thirty-nine public institutions have migrated their information systems to the MCloud, which is half of all central public authorities.

Profit:  But which project(s) take(s) longer to implement and why?

A.A.:  I can group such projects in four buckets. First, innovative projects always take more time. But innovation is a precursor for development. We found that innovative projects take longer because of their nature and need to garner the required borrower commitment and understanding of the longer-term impact.

The second bucket contains projects that involve implementation of challenging measures and policy reforms. These measures are often difficult to implement as they are politically not very popular and require wide public recognition. They often face lack of borrower commitment or willingness to advance such actions.

The third bucket involves regular investment projects that may take longer to implement as they rely on country systems and are, therefore, contingent on institutional capacity that sometimes is limited or insufficient. Finally, complex infrastructure projects also take time to implement, given the multitude of procurement contracts, substandard technical capacity, small contract values for a wider competition, etc.

Profit: What projects are in the World Bank's pipeline for Moldova and what conditions should Moldova meet in order to get financing for them?

A.A.: The World Bank Group approved the four-year Country Partnership Strategy for Moldova, agreed with the authorities, in 2017. This stra-tegy provides for a wide range of activities, including lending operations such as investment projects and budget support, as well as advisory services and trust funds that we administer on behalf of other partners. Our strategy has three main pillars of engagement: economic governance, service governance, and skills development, with climate adaptation as a cross-cutting theme.

While we had established a clear set of activities for the first two years of the strategy, we decided that the outer years covering 2020-2021 would remain flexible to adapt to emerging government priorities and needs. 

As for the pipeline, at this point in time, our ability to provide budget support is negatively affected by the recently adopted package. This means that future budget support will be available only if the negative impact of the package is addressed. Our recommendation is to repeal the capital amnesty or introduce significant changes to mitigate the potential risks that we discussed above.

In terms of investment lending, the big projects in the pipeline include a Power Interconnection project which would link Moldova’s grid with Romania and a possible new project in the education sector. The former aims at increasing the transmission capacity and improving the reliability of Moldova's transmission system to enable power trades with European markets and enhance Moldova's energy security. As for the latter, we are at an early stage of identifying, together with the authorities, the possible scope of this project.

As with any other lending operation, the pro-ject preparation cycle takes time and is based on a sound evidence-based analysis of needs in a particular sector, government priorities, and technical capacity to both prepare and implement the project and involves stakeholder consultations. The Bank and the Moldovan government negotiate individual project activities and amounts and mutually agree on a set of conditions to be met before the project enters into effect – among others, adequate implementation arrangements and fiduciary capacity, adequate borrower commitment to project-specific activities and legal covenants, etc. We will soon undertake a performance and learning review that will evaluate the progress in the implementation of our Country Partnership Strategy and will help define future priorities.

The World Bank Group has been a reliable partner for Moldova for the past 26 years and we will continue to work hard to benefit the people of Moldova.■

Economia modernă a R. Moldova este în mare măsură construită datorită eforturilor companiilor mari, inclusiv ale membrilor Asociaţiei Investitorilor Străini (FIA). Fondată în 2003, aceasta a devenit prima asociaţie non-profit şi non-politică a companiilor cu capital străin.

FIA a marcat aniversarea în cadrul unui eveniment cu genericul „15 ani de investiţii în viitorul Moldovei”. Preşedintele FIA, speakerul comitetului de conducere al întreprinderii mixte Suedzucker Moldova, Alexander Koss, a menţionat că asociaţia a contribuit la crearea unui mediu care permite nu doar asigurarea dezvoltării durabile a afacerilor, ci şi dezvoltarea întregii ţări.

Alexander KOSS: Meritul investitorilor străini nu constă doar în afluxul de capital în economia ţării, dar şi în asigurarea dezvoltării durabile a mediului de afaceri. Astăzi, perspectiva investiţiilor în R. Moldova, inclusiv a celor străine, depinde de capacitatea de previzibilitate a investitorilor şi Guvernului şi de capacitatea de a face faţă provocărilor globale şi locale. Investitorii nu doresc să măsoare totul în perioade scurte - de la alegeri la alegeri. FIA este în afara politicii şi este capabilă să interacţioneze eficient cu fiecare Guvern. Cu viteză şi eficienţă diferite, experienţa de 15 ani a FIA şi, în special, în ultimii doi ani, a arătat că expertiza şi viziunea noastră sunt mereu solicitate.

Investiţii de peste €1,15 mlrd.

Asociaţia Investitorilor Străini este formată din 18 membri din 11 ţări - companii care funcţionează în aproape toate sectoarele economiei: industrie, agricultură, infrastructură, telecomunicaţii, medicină, distribuţie, consultanţă etc.

Directorul executiv FIA, Ana Groza, a menţionat că misiunea asociaţiei este de a contribui la îmbunăţirea mediului de afaceri şi a climatului investiţional din R. Moldova.

Ana GROZA: Investiiţiile totale ale companiilor membre FIA în economia R. Moldova au depaşit 1,15 mlrd. euro. În aceste companii activează peste 16 mii persoane. Pentru anul 2017, companiile membre FIA au contribuit la bugetul de stat cu circa 125 mil. euro, iar la bugetul asigurărilor sociale cu aproximativ 20 mil. euro.

FIA - promotor al mediului investiţional atractiv

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a menţionat că prezenţa companiilor străine în R. Moldova este importantă pentru economia ţării şi a apreciat propunerile valoroase care au venit, de-a lungul timpului, din partea mediului de afaceri.

Andrian CANDU: FIA nu înseamnă doar o comunitate a oamenilor de afaceri, ci vorbim despre o echipă de profesionişti care, împreună cu autorităţile, promovează cele mai bune politici în vederea atragerii investiţiilor şi îmbunătăţirii mediului de afaceri. Venirea unei companii străine în R. Moldova înseamnă nu doar bani şi profit, înseamnă educaţia angajaţilor şi politică corporativă, inovaţii, ştiinţă, dezvoltare în diferite domenii. FIA a jucat şi joacă un rol important în promovarea politicilor şi reformelor în mediul de afaceri, astfel încât R. Moldova să devină o piaţă şi o ţară în care economia să crească.

„Cartea Albă” - cartea de vizită a FIA

În anul 2017 a fost publicată cea de-a 5-a ediţie a „Cărţii Albe”. Devenind deja o tradiţie, aceasta se publică o dată la doi ani, şi se doreşte a fi o platformă de comunicare între mediul de afaceri şi autorităţi, pentru a facilita accesul investiţiilor străine în R. Moldova. Ediţia curentă a „Cărţii Albe”, cu un volum de 50 de pagini, cuprinde şapte capitole - legislaţia fiscală, relaţiile de muncă, concurenţă, sistemul bancar, subiecte funciare, medicină/sănătate, energetică.

Doar după un an de la lansarea „Cărţii Albe”, experţii FIA au remarcat nivelul fără precedent de punere în aplicare a acestor propuneri. În special, din totalul de 73 de propuneri: 18% - adică 13 propuneri sunt deja implementate, iar alte 38 (52%) se află în stadiul proiectelor de lege şi a hotărârilor de Guvern.

Comparativ cu ediţiile precedente, directorul executiv FIA, Ana Groza, a subliniat progresul înregistrat în atitudinea Guvernului faţă de conţinutul acestei cărţi.

„Viitorul se află în spatele cooperării civilizate între mediul de afaceri şi autorităţi, fiecare având roluri clare. 15 ani de experienţă ai FIA au arătat că acest lucru este posibil nu doar în Europa, ci şi în R. Moldova”, a concluzionat Ana Groza.■

După orice furtună întotdeauna apare soarele. Cel puţin razele acestuia deja pot fi văzute şi chiar simţite în sectorul bancar care, în ultimii cinci ani, a trebuit să facă faţă celei mai aprigi furtuni cu care s-a confruntat vreodată. Ca orice furtună, şi cea din sectorul bancar a făcut ordine în domeniu, a curăţat uscăturile cu rădăcini putrede, metaforic vorbind, şi a fortificat copacii cu rădăcini trainice şi adânci.

Pachetul legislativ privind reforma fiscală şi amnistia de capital a fost una dintre cele mai discutate probleme economice din Moldova, din momentul adoptării de către Parlament în iulie 2018. Au fost exprimate multe argumente pro şi contra. Anna Akhalkatsi, directorul Băncii Mondiale pentru Moldova, afirmă că noile măsuri prezintă riscul subminării progreselor înregistrate de ţară în ultimii ani. Anna Akhalkatsi mai spune că existenţa mai multor amnistii într-un singur deceniu, cum este cazul Moldovei, reprezită ceva „extraordinar”. Potrivit oficialului, Moldova necesită reforme structurale pentru a favoriza noi declanşatori ai creşterii economice.

Profit: Dnă Akhalkatsi, aţi fost numită în funcţia de director pentru Moldova în august 2017. Cum descrieţi cooperarea cu autorităţile moldoveneşti în această perioadă? Cât de receptive sunt autorităţile la sugestiile şi recomandările Băncii Mondiale?

A.A.: Per ansamblu, am avut o bună cooperare cu autorităţile din Moldova. Am avansat în mai multe domenii, care fac din ţară un loc mai bun, mai curat şi mai favorabil incluziunii. Dar, pe viitor, continuă să existe o amplă agendă de reforme nefinalizate. Ca şi în alte ţări, unde Banca Mondială oferă sprijin, reformele pot prezenta provocări. Însă suntem încrezători că ele se vor solda cu succes. Guvernul dispune de o cohortă puternică de oameni calificaţi, dedicaţi, competenţi în diverse aspecte tehnice, şi aşteptăm cu nerăbdare să soluţionăm împreună aceste provocări. Într-adevăr, ţinând cont de natura proiectelor finanţate de Grupul Banca Mondială, omologul nostru nu este o singură persoană sau agenţie. Lucrăm la toate nivelurile şi cu multe instituţii publice – ministere şi agenţii, Cancelaria de Stat, Parlamentul, Preşedinţia, administraţia publică locală.

Sugestiile şi recomandările noastre sunt, în multe cazuri, mai acceptabile pentru unii şi mai puţin acceptabile pentru alţii. Complexitatea angajamentului nostru presupune identificarea campionilor şi stabilirea unui parteneriat cu aceşti campioni pentru a avansa şi a obţine sprijin amplu pentru reforme.

Este esenţială creşterea gradului de conştientizare privind necesitatea şi urgenţa reformelor în rândul omologilor noştri şi al publicului. Acesta trebuie să fie bazat pe analize şi realizat prin facilitarea transferului de cunoştinţe şi al celor mai bune practici internaţionale. Vorbim despre un domeniu în care Grupul Banca Mondială are experienţă solidă, iar omologii noştri recunosc şi ne apreciază recomandările.

Profit:  La finele ultimei şedinţe de primăvară-vară a Parlamentului, majoritatea parlamentară a adoptat un pachet legislativ privind reforma fiscală şi amnistia de capital. Documentele au atras imediat critici atât din partea opoziţiei, cât şi din partea unor parteneri străini ai Moldovei. Care este poziţia Băncii Mondiale în raport cu legislaţia respectivă, în calitate de unul din principalii parteneri străini ai ţării?

A.A.: În ultimii ani, autorităţile au realizat progrese considerabile în reformarea sectorului bancar, sporind transparenţa în raportarea financiară a întreprinderilor de stat, simplificând procesele împovărătoare şi consumatoare de timp pentru obţinerea de autorizaţii şi licenţe de către întreprinderi, instituind regimul pentru declararea averii şi a conflictelor de interese, reformând sistemul de pensii pentru creşterea nivelului pensiilor în raport cu salariile, ca să numesc doar câteva domenii.

Multe reforme au fost susţinute de partenerii de dezvoltare, inclusiv în cadrul Operaţiunii recente pentru politici de dezvoltare în domeniul guvernanţei economice (suport bugetar), finanţată de Banca Mondială. Pachetul recent adoptat afectează două din reformele menţionate.

În primul rând, există probabilitatea că amnistia de capital va submina capacitatea sistemului de declarare a averii de a asigura o monitorizare eficientă a averii şi intereselor funcţionarilor publici. În al doilea rând, reducerea ratei contribuţiilor sociale va diminua câştigurile fiscale obţinute ca rezultat al reformei recente a sistemului de pensii şi va afecta eliminarea deficitului sistemului de pensii pe termen mediu.

În final, suntem îngrijoraţi, că pachetul legislativ propus va reduce mobilizarea veniturilor, afectând capacitatea de plată a cheltuielilor sociale şi investiţiile de capital necesare. Am comunicat aceste considerente autorităţilor şi sincer credem că măsurile respective periclitează progresele realizate în ultimii ani.

Profit: Referitor la reforma fiscală, unii experţi susţin, că bugetul va suporta pierderi în sumă de până la 2,4 mlrd. lei, urmare a deciziei de înlocuire a cotelor impozitului pe venit de 7% şi 18%, cu o cotă unică de 12%. La rândul lor, autorităţile susţin că aceasta va stimula sectorul real al economiei şi va spori numărul contribuabililor. Cât de reală este această posibilitate?

A.A.: Experienţa multor ţări prezintă puţine dovezi pentru a confirma eficacitatea impozitării veniturilor la cotă unică în raport cu creşterea numărului de contribuabili sau consolidarea creşterii. În acelaşi timp, dovezile sugerează, că tranziţia spre impozitarea veniturilor la cotă unică se poate solda cu venituri bugetare mai mici. Volumul redus al veniturilor înseamnă mai puţine drumuri, mai puţine şcoli reabilitate, mai puţin sprijin social – şi lista poate continua.

Comparând experienţa unor cazuri recente, şi anume cele din Rusia, Ucraina, Republica Slovacă, Georgia şi România, un document al Fondului Monetar Internaţional (FMI) denotă că toate aceste ţări, cu excepţia Rusiei, au înregistrat o scădere a veniturilor obţinute din impozitul pe venit ca rezultat al reformei. Referitor la Rusia, creşterea colectărilor din impozitului pe venit nu poate fi atribuită introducerii unei cote unice, deoarece sunt realizate modificări concomitente de asigurare a conformităţii fiscale şi s-a produs o majorare substanţială a salariilor reale ca rezultat al revenirii la mai multe tendinţe normale după criza din 1998. Astfel, la prima vedere, putem conchide că, chiar şi atunci când eforturile de asigurare a conformităţii sau a activităţii profesionale sunt îmbunătăţite în cadrul unui regim de impozitare unică, acestea nu par a fi suficiente pentru compensarea pierderilor de colectări din impozitul pe venit. Trebuie de remarcat, că Republica Slovacă şi Georgia au compensat deficitul colectărilor din impozitul pe venit prin adoptarea unor reforme suplimentare, care au sporit veniturile din impozitele indirecte, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată (TVA). Acesta nu pare a fi cazul Moldovei, unde, în cadrul pachetului recent aprobat, cota TVA a fost redusă pentru hoteluri, restaurante şi cafenele, şi unde sistemul fiscal include deja câteva scutiri TVA.

Profit:  Banca Mondială a prognozat în Moldova o creştere economică de 3,8% în 2018 şi 3,7% în 2019. Va modifica Banca Mondială prognozele din cauza acestei reforme?

A.A.: Suntem în proces de evaluare şi discuţii cu autorităţile privind toate elementele reformei. Din dovezile disponibile, după cum am menţionat mai sus, nu este clar dacă reforma va impulsiona creşterea economică. Pe baza celor mai recente date, creşterea produsului intern brut (PIB) în perioada 2018-2019 va fi, probabil, puţin mai mare decât prognoza precedentă. Într-adevăr, estimăm că ritmul creşterii economice va fi determinat de creşterea puternică a consumului. Creşterea economică va fi situată la un nivel mai mic de 4% pe termen mediu şi va rămâne dependentă de consum graţie remiterilor susţinute şi creşterii recente a salariilor publice. Cu o mare parte din populaţia Moldovei locuind şi muncind deja peste hotarele ţării, iar ataşamentul imigranţilor de generaţie următoare faţă de Moldova diminuându-se în timp, ţara are nevoie de noi declanşatori ai creşterii economice. Aceasta va necesita reforme structurale esenţiale pentru a reduce în continuare corupţia, a permite o concurenţă loială între întreprinderi şi a garanta competenţele lucrătorilor, care sunt necesare pe piaţa muncii.

Profit:  Ca rezultat al reformei fiscale, persoanele care câştigă, să zicem, 60 000 şi 200 000 de lei anual vor plăti acelaşi impozit pe venit de 12%. Cât de corectă este această abordare?

A.A.: Creşterea prestaţiilor personale va atenua impactul asupra celui mai sărac segment al populaţiei, însă salariaţii cu venituri medii vor trebui, probabil, să contribuie mai mult la totalul colectărilor din impozitul pe venit, în timp ce segmentul mai înstărit al populaţiei va contribui mai puţin. În acest sens, cota unică va reduce, probabil, progresivitatea sistemului pentru contribuabili.

Profit: În discuţii cu jurnaliştii revistei noastre, reprezentanţii unor mari companii din Moldova au declarat că reintroducerea impozitului la cota zero pe profitul reinvestit, aşa cum a fost în cazul guvernului comunist, s-ar solda cu efecte economice mai mari decât reducerea contribuţiei sociale a angajatorilor de la 23% la 18%. Care este opinia dvs.?

A.A.: Nu am analizat impactul reintroducerii unui impozite la cota zero pe profitul reinvestit. Prin urmare, nu am putea să-l confirmăm sau infirmăm. Vorbind la general, decizia de reinvestire a veniturilor depinde mai mult de nevoile întreprinderii decât de ratele impozitării. Suplimentar, deciziile investiţionale depind preponderent de calitatea instituţiilor şi a infrastructurii unei ţări.

Totuşi, să nu uităm că reducerea contribuţiei sociale a angajatorilor va reduce câştigurile fiscale obţinute din reforma recentă a sistemului de pensii. Am vorbit mai devreme despre asta. Guvernul va trebui să identifice o sursă alternativă de venituri pentru a acoperi cheltuielile de pensii sau să reexamineze pachetul de pensii.

Profit: Aş vrea să discutăm acum despre legea privind amnistia fiscală. Din punctul de vedere al unui observator neutru precum Banca Mondială, cât de justificată este această lege într-o ţară ca Moldova şi în condiţiile politice şi economice actuale?

A.A.: Suntem foarte îngrijoraţi de amnistie şi de ceea ce înseamnă amnistia pentru cetăţenii obişnuiţi. Aceasta creează o lacună în sistem şi îl face vulnerabil la influxul de fonduri ilicite în sistemul financiar. Deşi pot fi implementate controale, ele reprezintă o povară suplimentară atât pentru entităţile din sectorul privat implicate în proces, cât şi pentru instituţiile de supraveghere şi asigurare a conformităţii.

Momentul amnistierii nu este oportun, ţinând cont de faptul că Moldova continuă să-şi consolideze mecanismele şi instituţiile de control după aşa-numitul „landromat” şi fraudă bancară. După cum am menţionat mai devreme, Banca Mondială este, de asemenea, îngrijorată de impactul acestei legi asupra eficacităţii regimului de declarare a averii. Am constatat modul în care aceste amnistii fiscale au afectat eficacitatea sistemelor de declarare a averii în alte ţări. Permite-ţi-mi să explic: funcţionarii publici şi membrii familiilor lor sunt obligaţi prin lege să îşi declare anual averea în Moldova. Dacă există o variaţie nejustificată a averii între declaraţii, instanţa poate cere confiscarea averii nejustificate. Pachetul legislativ recent adoptat creează oportunitatea de a justifica de facto o avere, care ar fi inexplicabilă în alte circumstanţe. Este prea devreme să discutăm modul în care aceste prevederi vor fi aplicate şi interpretate de diverşi actori, dar lacunele create de lege reprezintă o cauză majoră pentru îngrijorare. Această incertitudine apare la o etapă, când aşteptările conexe sistemului de declarare a averii au fost deosebit de mari, având în vedere lansarea sistemului de evidenţă electronică şi consolidarea cadrului legal, ambele sprijinite de Banca Mondială prin intermediul Operaţiunii pentru politici de dezvoltare în domeniul guvernanţei economice.

Profit:  Unii experţi susţin că perioada legalizării fondurilor între 1 octombrie şi 1 februarie sugerează că legea a fost elaborată pentru a se conforma intereselor anumitor persoane. Este o perioadă prea scurtă, prea lungă sau normală pentru astfel de proceduri?

A.A.: Nu cred că există o „amnistie fiscală tipică”. Durata diferă de la o ţară la alta, iar ţara trebuie să decidă asupra modalităţilor.

Profit:  Au existat cazuri când Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale au salutat amnistia fiscală? În general, care sunt situaţiile când o astfel de acţiune ar putea fi considerată bună pentru o economie?

A.A.: Cu siguranţă, sunt binevenite ideile care promit repatrierea averii care ar trebui să se afle în interiorul Moldovei. Dar ele trebuie să fie eficiente, fără a-i recompensa pe cei responsabili de dispariţia activelor. Există argumente pro şi contra pentru amnistiile fiscale.

Referitor la eficacitate, experienţa ţărilor denotă, că eficienţa depinde, într-adevăr, de schimbările în ”asigurarea conformităţii” după amnistie. Cu alte cuvinte, autorităţile trebuie să se asigure că, după amnistie, va exista o schimbare fundamentală a capacităţii administraţiei fiscale de a identifica veniturile sau averea ascunsă şi de a aplica în mod corespunzător sancţiunile şi penalităţile asociate evaziunii fiscale. Tipul de amnistii variază în funcţie de tipurile de venituri sau avere, astfel încât nu este posibilă o generalizare pentru a spune când amnistia poate fi bună sau rea pentru o economie.
Un lucru este cert: existenţa mai multor amnistii timp de un deceniu – cazul Moldovei – este o situaţie ieşită din comun şi ştim că, până în prezent, amnistiile nu s-au soldat cu o repatriere semnificativă de capital.

Profit: Legea cetăţenie-pentru-investiţii este o altă lege controversată aprobată de autorităţi şi criticată vehement de către opoziţie. Care este poziţia Băncii Mondiale privind legea respectivă? Au cerut autorităţile opinia Băncii Mondiale în acest sens?

A.A.: Banca Mondială nu a examinat această lege. De asemenea, opinia noastră nu a fost solicitată.

Profit: În luna septembrie, Guvernul a anunţat că PIB-ul Moldovei a crescut cu 5,2% în al doilea trimestru al anului 2018 şi cu 4,5% în prima jumătate a anului. Experţii pro-guvernamentali declară că aceasta este o creştere spectaculoasă, în timp ce experţii pro-opoziţie au dubii privind realitatea creşterii. Alţii susţin, că aceasta s-a datorat modificării metodologiei de calcul. Care este opinia Băncii Mondiale?

A.A.: Ştim că metodologia este modificată. Acesta este un proces valid şi suntem în aşteptarea modificărilor de la baza acestuia. Analizăm în prezent versiunea recentă. Estimăm, totuşi, ca creşterea economică se va stabiliza la nivelul de aproximativ 4% în următorii trei ani şi va rămâne dependentă de consum. Astfel, Moldova trebuie să identifice noi surse pentru o creştere durabilă a sectorului privat şi crearea locurilor de muncă.

Profit: Banca Mondială finanţează în prezent mai multe proiecte în Moldova. În opinia dvs., care este cel mai reuşit proiect sau care proiect nu a prezentat dificultăţi la implementare?

A.A.: Considerăm că proiectele sunt reuşite doar atunci când obţin rezultate măsurabile şi produc o diferenţă în viaţa poporului moldav. Eu îl consider succes atunci când proiectul oferă acces la educaţie copiilor cu dizabilităţi. Atunci când şase fermieri din satul Costeşti formează un grup care investeşte în depozite frigorifice şi poate iniţia exportul producţiei la preţuri mai mari decât în trecut. Atunci când sistemul de încălzire funcţionează bine în timpul iernii şi locuitorii oraşului Chişinău au încălzire în locuinţele lor. Atunci când drumurile locale sunt construite şi utilizate pentru a facilita transportul persoanelor şi comerţul. Atunci când vecinul meu beneficiază de tratament calitativ la unitatea de asistenţă medicală primară şi dispune de acces la medicamente adecvate. Atunci când fiecare cetăţean este capabil să acceseze serviciile publice on-line, fără să plătească mită. Atunci când proprietarul unei întreprinderi mici beneficiază de servicii de consultanţă adecvate, iar întreprinderea îşi extinde activităţile şi generează locuri de muncă.

Cele mai de succes sunt proiectele care corespund priorităţilor ţării şi, cel mai important, sunt susţinute de angajamentul integral al partenerilor guvernamentali. Permiteţi-mi să vă dau exemplul proiectului Transformarea electronică a guvernării. Acesta a fost un proiect extrem de inovator, dar complex, implementarea căruia a durat mult timp. Dar proiectul a beneficiat de angajamentul integral al guvernului, care a făcut posibilă implementarea sa. Astfel, proiectul s-a soldat cu un impact transformator asupra cetăţenilor obişnuiţi şi asupra dezvoltării generale a ţării. Au fost lansate douăzeci şi opt de servicii sectoriale şi intersectoriale, iar pentru cele mai populare produse, precum dosarul penal şi aplicaţiile de licenţiere electronică, aproximativ 99% din clienţi au marcat tranziţia spre aplicaţiile online. Treizeci şi nouă de instituţii publice şi-au migrat sistemele informatice pe MCloud – aproximativ jumătate din toate autorităţile publice centrale.

Profit:  Dar implementarea căror proiect(e) durează mai mult şi din ce motive?

A.A.:  Pot grupa astfel de proiecte în patru categorii. În primul rând, proiectele inovatoare durează întotdeauna mai mult timp. Dar inovaţia este un precursor al dezvoltării. Am constatat că proiectele inovatoare durează mai mult din cauza naturii lor şi din cauza necesităţii de a obţine angajamentul clientului şi a înţelegerii impactului pe termen lung.

A doua categorie include proiectele care implică realizarea unor măsuri provocatoare şi reforme de politici. Aceste măsuri sunt, deseori, dificil de implementat deoarece nu sunt foarte populare din punct de vedere politic şi necesită recunoaşterea largă a publicului. Deseori, ele duc lipsă de angajament sau disponibilitate din partea împrumutatului de a întreprinde  astfel de acţiuni.

A treia categorie implică proiecte investiţionale obişnuite, implementarea cărora poate dura mai mult timp, deoarece se bazează pe sistemele naţionale şi, prin urmare, depind de capacitatea instituţională, care este limitată sau insuficientă în unele cazuri. În cele din urmă, proiectele complexe de infrastructură necesită timp pentru realizare, având în vedere multitudinea de contracte de achiziţii publice, capacităţile tehnice insuficiente, valorile mici ale contractelor pentru asigurarea unei concurenţe extinse etc.

Profit: Ce proiecte planifică Banca Mondială pentru Moldova şi ce condiţii ar trebui să fie întrunite pentru a obţine finanţarea?

A.A.: Grupul Banca Mondială a aprobat în 2017 Strategia de parteneriat cu ţara pentru o perioadă de patru ani, care a fost agreată cu autorităţile. Strategia include o gamă largă de activităţi, inclusiv operaţiuni de împrumut, cum ar fi proiectele investiţionale şi sprijinul bugetar, fonduri fiduciare, pe care le administrăm din numele altor parteneri. Strategia noastră are trei domenii de angajament: guvernanţa economică, guvernanţa serviciilor şi dezvoltarea competenţelor, adaptarea la schimbările climatice fiind o temă transversală. Deşi am stabilit un set clar de activităţi pentru primii doi ani ai Strategiei, am decis că ultimii doi ani care vizează perioada 2020-2021 vor rămâne flexibili pentru a se adapta priorităţilor şi necesităţilor emergente.

Referitor la planurile de viitor: capacitatea noastră de a oferi în prezent suport bugetar este afectată negativ de pachetul legislativ recent adoptat. Aceasta înseamnă că suportul bugetar va fi disponibil pe viitor doar dacă va fi abordat impactul negativ al pachetului legislativ. Recomandarea noastră constă în  abrogarea amnistiei de capital sau introducerea unor modificări semnificative pentru a atenua potenţialele riscuri discutate mai sus.

În ceea ce ţine de împrumuturile investiţionale, proiectele potenţiale vizează interconectarea sistemului de aprovizionare cu energie electrică din Republica Moldova cu cel din România şi un posibil nou proiect în sectorul educaţiei. Proiectul menţionat în domeniul energetic are drept scop creşterea capacităţii de transmisie şi îmbunătăţirea fiabilităţii sistemului de transmisie al Republicii Moldova pentru a permite schimburile de energie cu pieţele europene şi pentru a spori securitatea energetică a Moldovei. În privinţa ultimului, suntem în faza incipientă de identificare, împreună cu autorităţile, a unui posibil scop a proectului.

Referitor la potenţialul proiect în domeniul educaţiei, suntem la etapa de identificare, împreună cu autorităţile, a domeniului de acţiune posibil. Ca şi în cazul oricărei alte operaţiuni de împrumut, ciclul de pregătire a proiectului necesită timp şi o analiză solidă, bazată pe dovezi, a necesităţilor într-un anumit sector, a priorităţilor guvernamentale şi a capacităţii tehnice atât pentru pregătirea şi implementarea proiectului, cât şi pentru consultarea părţilor interesate. Banca şi Guvernul negociază activităţile şi sumele individuale ale proiectelor şi agreează reciproc un set de condiţii care urmează a fi realizate până la intrarea în vigoare a proiectului – printre altele, aranjamente de implementare şi capacitate fiduciară adecvate, angajamentul adecvat al împrumutatului pentru activităţile specifice proiectului şi prevederi juridice, etc. În curând vom lansa Analiza performanţelor şi a lecţiilor însuşite, care va evalua progresele în implementarea Strategiei de parteneriat şi va contribui la definirea priorităţilor ulterioare.

Grupul Banca Mondială a fost un partener de încredere pentru Moldova în ultimii 26 de ani şi vom continua să depunem toate eforturile în beneficiul populaţiei Moldovei.■