Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._10_2017 (253), octombrie 2017Să cazi şi să te ridici cu demnitate – Sectorul vitivinicol din Moldova renaşte
„În viaţă nu contează felul în care cazi, ci modul în care te ridici!”. Acest adevăr este, cu siguranţă, perfect valabil şi pentru sectorul vitivinicol din Republica Moldova, care, după primul embargo impus de Federaţia Rusă în 2006 şi al doilea în 2013, a găsit forţa necesară ca, încet, dar sigur, să se refacă.
Interdicţia de a exporta vin în Federaţia Rusă, care până în anul 2006 era principala piaţă de desfacere a producţiei vinicole moldoveneşti, unde se exporta în jur de 80-90%, a provocat ramurii vitivinicole o recesiune profundă, cauzând prejudicii considerabile, estimate la sute de milioane de euro. În acelaşi timp, însă, aceasta a avut şi laturile sale pozitive, determinând viticultorii şi vinificatorii, în particular, şi autorităţile, în general, să analizeze situaţia la rece în încercarea de a identifica soluţii, pentru a nu lăsa să moară un sector de mare valoare.
Restructurarea ramurii vitivinicole a presupus un efort considerabil din partea sectorului pentru a identifica posibilităţi de diversificare a pieţei de desfacere şi asigurare a autenticităţii producţiei vinicole fabricate, a înfiinţa noi plantaţii de viţă de vie şi a retehnologiza întreprinderile vinicole după cele mai înalte standarde europene, a îmbunătăţi calitatea vinului şi a promova producţia de vin sub un brand comun de ţară.
Evident, toate aceste realizări au presupus resurse financiare substanţiale, pe care ramura nu ar fi fost în stare să le suporte de una singură. Prin urmare, Guvernul Republicii Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi-au unit eforturile pentru a elabora Programul de restructurare a Sectorului Vitivinicol (Filiera Vinului) implementat în perioada 2012-2017 şi co-finanţat de UE, ca parte a iniţiativei sale EU4Business de a sprijini dezvoltarea sectorului privat în regiune. Prin intermediul Programului, BEI acordă un împrumut în valoare de 75 mil. euro pe o perioadă de 12 ani cu o dobândă de aproximativ 5%. În rezultat, mulţi vinificatori care luptau pentru supravieţuire au putut să respire mai uşor, având posibilităţi de dezvoltare a sectorului.
Alianţa-Vin, o întreprindere cu o istorie de peste şapte decenii, amplasată în zona de centru a ţării, în or. Străşeni, a beneficiat de un împrumut în valoare de 500 mii euro prin intermediul Programului „Filiera Vinului”. Aşa cum fermentarea vinului reprezintă cel mai important proces tehnologic, întreprinderea a decis să-şi completeze cu aceste resurse numărul necesar de vase din inox.
„Recipientele pe care le foloseam erau de prin anii 1950 şi la gradul de uzură pe care îl aveau nu mai exista nicio şansă pentru a fi reparate”, spune tehnologul întreprinderii, Vladimir Miron, care activează în domeniu de mai bine de trei decenii. Fiind în al doilea an de exploatare, noile vase din inox, care menţin o temperatură constantă în procesul de fermentare şi exclud oxidarea strugurilor şi a mustului în urma contactului cu aerul, şi-au demonstrat eficienţa. „Ne-am convins ce înseamnă un vas produs la standarde moderne, din inox inoxidabil certificat la nivel european. Noile condiţii de producere influenţează direct asupra calităţii vinului”, dă asigurări tehnologul.
Agrogled, o companie vinicolă din sudul ţării, a ales o altă direcţie pentru a investi resursele creditare contractate de la BEI, obţinute prin intermediul aceluiaşi Program EU4Business. Cele 2 mil. euro au fost folosite pentru plantarea a câteva sute de hectare de viţă de vie, dar şi pentru construcţia unui lac de acumulare a apei, care a soluţionat problema irigării.
„Au fost plantate cele mai solicitate soiuri de viţă de vie – Pinot, Cabernet-Sauvignon, Chardonnay, Merlot, Sauvignon. Acestea sunt soiuri tradiţionale pe care consumatorul le apreciază”, spune directorul financiar al companiei, Iurii Gurgurov. „Noi preţuim eforturile financiare întreprinse în ultima perioadă pentru susţinerea sectorului vitivinicol, însă considerăm că pentru o dezvoltare sigură a domeniului elementul principal îl constituie piaţa de desfacere. La moment, principalele noastre pieţe de desfacere sunt Germania şi România”, spune el.
Restructurarea branşei vitivinicole a reprezentat o şansă de dezvoltare şi pentru industriile conexe, pentru a susţine procesul de relansare a sectorului vitivinicol. Un exemplu în acest sens este construcţia unei fabrici pentru producţia locală de piloni din beton armat de înaltă calitate, esenţiali pentru creşterea viţei de vie.
Două companii, Fortus SRL şi Cebacot SRL, şi-au unit eforturile pentru a lansa o nouă afacere în domeniul producerii pilonilor din beton armat pentru plantarea viţei de vie şi a livezilor. Investiţia totală de peste 2 mil. euro în construcţia şi dotarea unei uzine la periferia comunei Stăuceni, din preajma Chişinăului, a fost susţinută de un credit oferit de BEI prin intermediul Programului „Filiera Vinului” în valoare de 1,33 mil. euro.
„La producerea stâlpilor sunt utilizate cele mai noi şi performante tehnologii italiene, bazate pe comprimare, care asigură stâlpilor atât duritate, cât şi elasticitate”, spune administratorul Fortus SRL, Vladimir Zanovei, explicând importanţa respectării unor tehnologii speciale, inclusiv la capitolul construcţiei carcasei din stâlpi din beton şi sârmă, care să permită creşterea corectă a butucului şi menţinerea greutăţii strugurilor. „Dacă sistemul anterior de plantare a viţei de vie permitea recoltarea a 15 tone la ha, acum putem vorbi şi de 45 tone la ha. Este mai rentabil să prelucrezi 10 ha, decât 30 ha, având aceeaşi productivitate”, spune omul de afaceri. Costul unui stâlp din beton armat produs în Moldova este de 165 lei (8 euro), comparativ cu 25 de euro în cazul celor de import. Aceştia au o garanţie de cel puţin 50 de ani.
Din suma totală a creditului oferit de BEI în valoare de 75 mil. euro, 5% este destinat domeniului ştiinţei şi inovării. Unul dintre beneficiarii principali ai acestui suport financiar este Catedra de Enologie şi Secţia de microvinificaţie din cadrul Universităţii Tehnice din Moldova. Investiţia totală s-a estimat la circa 4 mil. euro, dintre care 1,85 mil. euro au fost acordate prin intermediul Programului „Filiera Vinului”, iar restul sumei a reprezentat contribuţia universităţii. De altfel, lucrări de modernizare la catedră nu au fost făcute de mai bine de 50 de ani, prin urmare, investiţiile au fost mai mult decât binevenite.
Astăzi, studenţii şi profesorii au la dispoziţie cel mai performant utilaj de nivel european pentru a investiga calitatea vinului şi a face cercetări în domeniul vinificaţiei, care sunt esenţiale pentru dezvoltarea corespunzătoare a sectorului vitivinicol.
„Mai mult, renovarea catedrei a permis stabilirea unor contacte de colaborare cu universităţile din străinătate. Având asemenea condiţii de activitate şi cercetare, fiind chiar mai bine dotaţi decât unele universităţi europene, suntem priviţi altfel de către colegii noştri de peste hotare”, spune Anatol Bălănuţă, şeful Catedrei Enologie din cadrul Facultăţii ”Tehnologie şi management în industria alimentară”.
Adiţional la resursele creditare de 75 mil. euro oferite de BEI, Guvernul Moldovei beneficiază din partea UE şi de un proiect de asistenţă tehnică în valoare de 2 mil. euro pentru diferite activităţi, inclusiv pentru implicarea consultanţilor străini care ajută la modernizarea şi reutilarea fabricilor de prelucrare a strugurilor, dar şi pentru vizite şi schimb de experienţă peste hotare. Toate acestea sunt parte a obiectivului EU4Business de a susţine întreprinderile mici şi mijlocii atât din punct de vedere financiar, cât şi logistic pentru a le valorifica potenţialul, astfel încât să poată profita de oportunităţile oferite de comerţul liber cu UE, creând locuri de muncă şi contribuind la creşterea economică a Republicii Moldova.
„Având aceste investiţii întreg sectorul simte o încurajare”, consideră Bălănuţă, iar în consecinţă, „se observă şi o creştere a calităţii vinurilor moldoveneşti. Deşi există încă multe probleme, în prezent ţara noastră poate concura de la egal la egal cu vinurile din alte state”.
În luna octombrie, când este în toi procesul de recoltare şi procesare a strugurilor, în Secţia de microvinificaţie din cadrul facultăţii miroase a struguri proaspăt zdrobiţi. Studenţii, ghidaţi de dascălii lor, învaţă să producă un vin de calitate. După absolvire, ei speră să activeze în domeniul tehnologiei vinului, aici, acasă. „Condiţiile de activitate în această Secţie de microvinificaţie sunt chiar mai bune decât la unele companii de vinificaţie din Moldova. Pentru a obţine un vin bun, alături de struguri este necesar să ai la dispoziţie şi instrumentarul tehnic care să asigure vinului o calitate ireproşabilă. Noi avem acest utilaj, respectiv avem toate ingredientele necesare pentru a produce un vin de calitate”, spune Ilie Bunescu, student anul II.
Imaginea unei companii este esenţială pentru a atrage consumatori şi a spori vânzările. Aceasta este convingerea companiei Vinăria din Vale, un beneficiar al unui alt proiect EU4Business, implementat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Vinăria din Vale, care este o afacere de familie de la sudul ţării, a utilizat suportul BERD pentru crearea site-ului companiei. „Când am început să progresăm în dezvoltarea afacerii, am simţit nevoia unui astfel de instrument pentru a ne face cunoscuţi atât pe piaţa locală, cât şi pe cea internaţională. Pagina web ne-a ajutat foarte mult să ne informăm consumatorii despre produsele noastre şi rezultatele obţinute la diverse concursuri internaţionale. Fără îndoială, acest suport ne-a ajutat să ne dezvoltăm afacerea de familie şi să ne sporim numărul de consumatori”, explică directorul pe marketing Vinăria din Vale, Elena Davidescu.
În prezent, principala piaţă de desfacere a vinurilor moldoveneşti este cea a UE. Lovitura dată de Federaţia Rusă i-a determinat pe vinificatori să-şi diversifice piaţa. Învăţând lecţia, aceştia şi-au reorientat exporturile nu doar spre UE, dar şi spre SUA sau Asia.
Elena Davidescu este convinsă că vinul moldovenesc are perspective. „Moldova este o ţară cu soluri roditoare. Avem soare şi cernoziom - doi factori de mediu care sunt propice creşterii unor struguri de calitate”, conchide ea.
Cu suportul oferit de UE, precum şi cu bunăvoinţa reprezentanţilor tuturor celor implicaţi în procesul producţiei viticole, locuitorii ţării şi întreaga regiune au fost martorii modului în care industria vinicolă din Moldova s-a relansat, depăşind obstacolele cu care s-a confruntat recent şi devenind un jucător competitiv pe piaţa europeană şi internaţională.■
Din dosarul Profit
În cadrul Programului ”Filiera Vinului” investiţiile totale în reabilitarea şi dezvoltarea întregului lanţ valoric al industriei vitivinicole au depăşit 104 mil. euro, dintre care circa 50 mil. euro sunt bani proveniţi din sursele Băncii Europene de Investiţii, debursaţi din suma totală de 75 mil. euro.
Programul a permis restructurarea şi înfiinţarea a 2271 hectare de viţă de vie de soiuri tehnice, realizarea a 71 de proiecte investiţionale, modernizarea şi retehnologizarea conform standardelor de calitate internaţionale a 55 de vinării, investiţiile totale fiind de peste 74 mil. euro. De asemenea, au fost efectuate investiţii de peste 22 mil. euro în modernizarea a opt întreprinderi din industria conexă, care produc ambalaj ecologic, accesorii pentru îmbutelierea vinului, echipamente vitivinicole ce corespund standardelor UE. În total, investiţiile în vii şi tehnologii de producere au constituit 330 mil. euro în ultimii 10 ani.
Industria vinicolă reprezintă 3,2% din PIB-ul Republicii Moldova şi 7,5% din totalul de exporturi. În sector activează circa 150 de întreprinderi şi sunt angajate peste 250 000 persoane.
______________________________________________________________________________________
Acest articol este realizat în cadrul proiectului ”Vecinii UE est”. Opiniile exprimate aparţin exclusiv autorului.
Далее...
Perspectivele sectorului de comunicaţii electronice
Sectorul comunicaţiilor electronice are o pondere de peste 10% în PIB-ul Republicii Moldova. Cifra este cu mult mai mare în comparaţie cu ţările dezvoltate, unde acest indicator este de 1,5%-2%. Fostul director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementarea în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), Sergiu Sîtnic, speră că valoarea serviciilor prestate în acest domeniu va continua să crească, în timp ce contribuţia sectorului la formarea PIB-ului ar fi bine să scadă.
Profit: Dle Sîtnic, cum aţi caracteriza situaţia actuală din sectorul de comunicaţii electronice din R.Moldova? Care sunt principalele provocări cu care se confruntă acest domeniu de activitate?
S.S.: Atunci când vorbim de domeniul de comunicaţii electronice, este necesar să menţionăm că acesta include câteva sectoare distincte, şi anume telefonia fixă, telefonia mobilă, Internetul şi furnizarea programelor audiovizuale (televiziunea). Provocările sunt diferite pentru diferite sectoare.
În cazul telefoniei fixe, cifrele arată o scădere permanentă a veniturilor în acest domeniu, care încet, dar sigur, este înlocuit prin alte tehnologii de transmitere a semnalelor voce, în special de telefonia mobilă. Totuşi telefonia fixă va rămâne şi în continuare un serviciu solicitat, mai ales în mediul rural. În plus, acest tip de telefonie este mai sigur şi mai ieftin.
Este de menţionat faptul că potrivit Legii comunicaţiilor electronice, compania Moldtelecom, care deţine monopolul în acest sector (98%), nu este în drept să majoreze tarifele pentru persoanele fizice. Acestea trebuie să fie aprobate de ANRCETI după coordonarea cu Guvernul. Astfel, ultima majorare a preţurilor la telefonia fixă pentru persoanele fizice a avut loc cu 13 (!) ani în urmă, în anul 2004. Acest fapt serios denaturează piaţa serviciilor de telefonie fixă şi creează o situaţie de concurenţă neloială între operatori.
În calitate de director al ANRCETI, m-am adresat de mai multe ori Guvernului, menţionând necesitatea ajustării treptate a preţurilor în conformitate cu preţul de cost real al serviciilor de telefonie fixă.
Profit: Din ce trăieşte atunci Moldtelecom-ul?
S.S.: Aici este una dintre provocări. În cazul în care preţul la serviciile de telefonie fixă la nivel naţional sunt menţinute sub preţul de cost, acest lucru loveşte nu numai şi nu atât în Moldtelecom, care poate subsida acest serviciu din alte servicii, cât afectează operatorii alternativi de pe piaţă. Legea impune stabilirea preţurilor doar pentru Mold-telecom, însă în cazul în care tariful la serviciile de telefonie fixă acordate de Moldtelecom sunt joase, un operator de alternativă nu le poate majora, pentru că din start devine necompetitiv. Aici este dilema. Pe de o parte, este bine când preţurile sunt joase, dar nu şi sub preţul de cost. Este necesară liberalizarea preţurilor dacă intenţionăm să promovăm o concurenţă loială în sectorul comunicaţiilor electronice.
Profit: Cum se descurcă în această situaţie operatorii mici de telefonie fixă?
S.S.: Astăzi, nu avem operatori care prestează doar servicii de telefonie fixă. Acest lucru pur şi simplu nu ar fi profitabil. Marea majoritate a operatorilor mici oferă servicii de telefonie fixă doar ca un supliment la serviciile de bază, precum ar fi serviciile de televiziune prin cablu. În mare parte, aceştia activează în Chişinău sau în centrele raionale. Moldtelecom este singura companie care pres-tează serviciile de telefonie fixă pe întreg teritoriul R.Moldova. Este foarte costisitor şi, cum am mai spus, neprofitabil pentru operatorii mici să ajungă în fiecare sat din Moldova cu asemenea servicii.
Totuşi, ultimile date statistice prezentate de ANRCETI arată că o parte dintre abonaţi, nu foarte mare totuşi, a trecut de la Moldtelecom către operatorii alternativi, astfel veniturile şi numărul de utilizatori ai companiei de stat au scăzut, iar cele ale operatorilor mici au cresut puţin. Acest fapt mai mult se datorează implementării portabilităţii numerelor către alţi operatori.
Profit: Care este probabilitatea apariţiei unor operatori mari pe piaţa de comunicaţii?
S.S.: Am menţionat deja că în prezent telefonia fixă nu este profitabilă în sine. Respectiv, ar trebui să apară operatori care prestează servicii multiple, un triplu sau quadro play, cum este în prezent compania Moldtelecom. Într-un viitor nu foarte îndepărtat, telefonul fix va rămâne doar un atribut suplimentar la serviciile de bază. Un operator nou în telefonia fixă ar putea apărea doar dacă va veni un investitor străin şi va cumpăra Moldtelecom-ul.
În domeniul telefoniei mobile, teoretic un nou operator ar putea accede pe piaţă dacă ANRCETI ar oferi prin concurs un spectru de frecvenţă liber. Din punctul meu de vedere, apariţia unui operator nou de servicii de telefonie mobilă este puţin probabil în viitorul apropiat. Cei trei operatori existenţi la moment - Orange, Moldcell şi Unite - sunt suficienţi pentru o ţară atât de mică precum este R.Moldova. şi să nu uităm că în regiunea transnistreană există încă un operator, compania Interdnestrcom, care în cazul soluţionării conflictului transnistrean, va putea, probabil, presta servicii pe întreg teritoriul ţării.
Domeniul în care ar fi posibilă apariţia unor noi jucători importanţi este cel al audiovizualului, de difuzare a programelor TV prin cablu, prin semnal analogic sau digital. Pe lângă operatorii mari cunoscuţi care prestează servicii de televiziune prin cablu, precum Moldtelecom, StarNet, SunCommunications, în prezent mai activează în jur de 100 de operatori mai mici care prestează servicii de televiziune prin cablu în centrele raionale şi satele mai mari ale R.Moldova.
La moment, în Moldova avem doar două companii care oferă servicii „digitale” prin fibră optică - Moldtelecom şi StartNet, dar ultima este prezentă la moment doar în 14 raioane ale republicii.
Sunt încrezut că şi SunCommunications va efectua o retehnologizare a acestui serviciu, după ce a fost procurată de către compania Orange.
Consider că anume pe acest segment pot apărea noi jucători.
Încă un sector important în comunicaţii electronice sunt serviciile de Internet fix şi mobil. Serviciu care este în creştere permanentă, mai ales Internetul mobil. Astfel, astăzi telefonul mobil nu mai înseamnă doar un dispozitiv de transmisie a semnalelor voce, dar un dispozitiv multifuncţional care oferă un spectru larg de servicii multimedia precum transmiterea şi accesul datelor text, audio şi video.
Consider că pe acest segment, de asemenea, este posibilă apariţia unor companii noi. Acestea ar putea fie companii internaţionale mari. Din păcate, R.Moldova nu este o piaţă prea atractvă pentru asemenea investitori, dat fiind scăderea continuă a numărului populaţiei, precum şi veniturile relativ scăzute ale acesteia. În acest caz, marea provocare pentru operatorii existenţi este prestarea serviciilor tehnologice moderne, costisitoare la un preţ raportat la puterea joasă de cumpărare a populaţiei.
O altă provocare sunt preţurile înalte la convorbirile internaţionale de intrare şi de ieşire. Din aceste considerente cetăţenii tot mai puţin apelează la telefonia fixă sau mobilă şi aleg tehnologiile VoIP, aplicaţiile gen Viber, Skype, care sunt bazate pe serviciile Internet, deoarece odată achitând abonamentul lunar la Internet, fix ori mobil, au posibilitatea de a vorbi nelimitat. Acest gen de aplicaţii sunt cel mai des utilizate pentru a vorbi cu rudele, prietenii de peste hotare, substituind serviciile în forma tradiţională de telefonie, care pe drept în prezent sunt foarte costisitoare.
Profit: În calitate de fost şef la ANRCETI, cum apreciaţi activitatea regulatorului în prezent? Companiile petroliere şi cele din domeniul energetic se plâng pe activitatea Agenţiilor care le reglementează activitatea. Dar cei din domeniul telecomunicaţiilor? Care ar fi principalele obiecţii faţă de instituţia regulatorie?
S.S.: Unii spun că în general nu este nevoie de o instituţie regulatorie. Eu însă le dau exemplul jocului pe un terenu de fotbal unde există jucători mari şi jucători mai mici, şi unde cel mare îl poate „faulta” sau constrânge pe cel mic. Piaţa de comunicaţii electronice este asemenea unui teren de fotbal unde este nevoie de un arbitru care are sarcina de a stabili şi a supraveghea respectarea regulilor clare de joc şi să ia atitudine atunci când unul dintre jucătorii, mai cu seamă desemnat cu putere semnificativă, face abuz de puterea sa, încalcă sau nu respectă regulile stabilite. Să nu uităm că una din sarcinile regulatorului este de a cere de la operatori respectarea obligaţiunilor faţă de abonaţii săi.
În cazul în care un operator mic doreşte să se interconecteze cu un operator mare, acesta din urmă va încerca să găsească motive să spună – nu, pentru a nu admite pe piaţă încă un concurent. Aici intră, de obicei, în joc regulatorul care obligă operatorul mai mare să nu neglijeze solicitarea.
Dacă ar fi să comparăm activitatea ANRCETI şi cea a ANRE, atunci trebuie să menţionăm faptul că ANRE reglementează preţurile cu amănuntul nemijlocit pentru consumatorul final şi în acest caz consumatorul final este nemulţumit de acţiunile ANRE. ANRCETI, ca regulă, nu reglementează preţul serviciilor cu amănuntul pentru utilizatorul final, ci urmăreşte cum sunt respectate regulile între furnizori la stabilirea preţurilor angro, în aşa mod ca ei să nu comită abuzuri unul faţă de celălalt.
În domeniul comunicaţiilor electronice preţurile pentru serviciile oferite abonaţilor sunt lăsate la discreţia operatorului, dar, în aceste condiţii, fiind asigurat un mediu de concurenţă în relaţiile între operatori. În cazul în care un operator majorează preţul sau îl oferă la o calitate joasă, altul, pentru a atrage clientul, poate reduce preţul. Clientul în final are doar de câştigat prin alegere liberă de preţ şi calitate a serviciilor oferite de operatori. Deci, ANRCETI reglementează regulile de joc pe intern între operatori, lăsând preţurile pentru utilizatorii finali la discreţia operatorilor.
Experienţa arată că atunci când Guvernul într-o piaţă liberalizată, direct sau indirect, se implică în stabilirea artificială a preţurilor pentru consumatori, apar mai multe probleme. Dacă preţurile stabilite sunt mici - se plânge furnizorii, dacă sunt mari - se plâng consumatori. Agenţiile de reglementare ar trebui să determine reguli clare de joc şi să asigure controlul respectării lor de către operatori. În cazul în care regulile sunt corecte piaţa se va regula automat şi clientul va avea posibilitate de a alege operatorul cu cele mai avantajoase servicii, raportate la preţ şi calitate.
Cu unele rezerve, sper, că în domeniul comunicaţiilor electronice am reuşit să asigurăm acest lucru.
Dacă vă amintiţi, până în anul 2011, era destul de costisitor de a suna din reţeaua unui operator în reţeaua altui operator. Am soluţionat problema în cauză prin reglementarea acestor preţuri, iar de câţiva ani deja nu mai există diferenţă de preţ între sunetele efectuate în reţeaua proprie şi cele efectuate în altă reţea. În prezent, preţurile între operatori sunt ajustate la preţurile aplicate de operatorii din ţările Uniunii Europiene.
Profit: Apropo, recent s-a anunţat că UE ar putea exclude serviciile de roaming pentru ţările membre ale Parteneriatului Estic, inclusiv Moldova. Dacă o asemenea modificare va fi adoptată, care va fi impactul ei asupra operatorilor de telefonie mobilă din ţara noastră?
S.S.: Pentru Moldova va fi un lucru benefic. Cetăţenii R.Moldova vor avea posibilitate să comunice cu oricine din ţările UE la tarife similare cu cele locale, mult mai reduse ca în prezent. Desigur, va fi nevoie de o etapă de pregătire, lucru, de fapt, care deja a început în 2011prin reducerea treptată a preţurile între operatori. Astfel, dacă în 2018 va fi adoptată decizia de a introduce R.Moldova în lista ţărilor în care nu va exista serviciu de roaming internaţional cu ţările UE, atunci noi vom fi pregătiţi să facem acest lucru din punct de vedere al preţurilor ajustate cu cele UE. Cu alte cuvinte, tariful de roaming internaţional va scădea şi va fi echivalent cu nivelul roamingul naţional. Cei drept, acest lucru va fi aplicabil doar pentru ţările membre UE.
Profit: Înseamnă acest fapt că în UE, unde salariile sunt mult mai mari, preţurile la serviciile de telefonie mobilă sunt mai mici decât în RM? Nu este acest lucru un paradox?
S.S.: În UE preţurile sunt mai mici doar pentru roamingul între operatori. Pentru abonaţi acest serviciu este ceva mai scump ca în Moldova, atât la telefonia mobilă, cât şi la cea fixă, dar numai comparativ cu salariile primite. Operatorii, fiind şi ei agenţi economici, nu vin pe piaţă pentru a face binefacere, ci afaceri. Dacă serviciul de roaming internaţional la telefonia mobilă între Moldova şi ţările UE va fi exclus, atunci vor avea de câştigat toţi cetăţenii din acest spaţiu. În acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi că nimic nu este gratis şi atunci când preţul unui serviciu scade, preţul altui serviciu creşte. Astfel, este de aşteptat că se va majora costul convorbirilor cu abonaţii din afara spaţiului UE, de exemplu din sau spre Rusia, Belarus, Kazahstan etc.
Profit: Statisticile arată că traficul de voce în reţeaua fixă şi cea mobilă este în continuă scădere. Cum se vor descurca operatorii dacă această tendinţă va continua?
S.S.: Operatorii de telefonie fixă şi mobilă sunt conştienţi de faptul că venitul din traficul de voce va deveni tot mai mic. Concurenţa creşte, apar aplicaţii gen Viber, Skype, WatsApp, prin urmare, operatorii se gândesc de unde ar putea primi venituri suplimentare. Este vorba de servicii cu valoare adăugată.
Un exemplu este implementarea serviciului de utilizare a semnăturii digitale în telefoanele mobile, care la moment încă nu este un serviciu foarte răspândit, cel puţin în R.Moldova, dar cu timpul lucrurile se vor schimba, cu siguranţă. Semnătura digitală permite utilizatorilor să se identifice la distanţă prin diferite aplicaţii şi să obţină mai multe servicii de guvernare electronică fără a se prezenta la diferite oficii. Pentru utilizarea semnăturii digitale, utilizatorul va trebui să achite un preţ suplimentar operatorului, care însă îi va permite să economisească timp şi nervi.
Operatorii de telefonie mobilă au înţeles beneficiile din dezvoltarea serviciilor aplicative care pot fi oferite prin telefonul mobil. Cu cât mai multe servicii vor apărea cu atât mai mult noi, în calitate de utilizatori, le vom folosi. Serviciile care vor aduce o plusvaloare sunt viitorul pentru operatorii de telefoniei mobilă.
Profit: Ce a dat sectorului legea privind portabilitatea numerelor? Investiţiile făcute de autorităţi şi de companii în promovarea acestui serviciu au fost recuperate?
S.S.: Prin introducerea acestui serviciu, R.Moldova nu a făcut altceva decât să ofere posibilitate cetăţenilor să se folosească de dreptul de a-şi păstra numărul de telefon la trecerea de la un operator la altul. Portabilitatea numerelor este implementată în peste 130 de ţări ale lumii. De ce a fost nevoie de acest serviciu? Răspunsul este simplu. Astăzi, operatorii primesc şi utilizează anumite blocuri de numere, din care la rândul lor oferă un anumit număr abonaţilor săi. Numărul de telefon eliberat, în special cel de telefonie mobilă, deja se asociază cu o anumită persoană şi este tratat ca un element de identificare a cetăţeanului. În cazul în care dintr-un motiv sau altul, cetăţeanul dorea să se transfere cu serviciile de la un operator la altul, el era obligat să-şi schimbe numărul de telefon cu care se obişnuise. Prin implementarea serviciului de portabilitate a numerelor cetăţenii au obţinut dreptul de a migra de la un operator la altul, fară a avea obligaţiunea de a-şi schimba numărul. Este un drept al cetăţeanului să-şi păstreze numărul cu care s-a obişnuit, atunci când decide să treacă la un alt operator care propune servicii mai avansate, mai calitative sau mai avantajoase în preţ.
Cetăţenii au apreciat acest serviciu şi au înţeles că sunt liberi să aleagă oricând orice operator.
Profit: Care este în prezent contribuţia ramurii comunicaţiilor la economia naţională? Cum ar putea fi majorată această contribuţie?
S.S.: Statistica este o ştiinţă foarte interesantă. Parcă ar trebui să ne bucurăm atunci când cifrele sunt mari. Din păcate, nu este întotdeauna cazul. Am să vă dau un exemplu. La moment, statisticile arată că ponderea sectorului de comunicaţii în PIB-ul R.Moldova este de 10-15%. Este o cifră mult mai mare în comparaţie cu ţările dezvoltate, unde acest indicator este de 1,5% -2%. Prima reacţie ar fi, wow, suntem bravo! Dar la o analiză mai atentă înţelegem că situaţia nu este chiar atât de bună.
În Moldova sectorul telecomunicaţiilor are o pondere atât de mare în structura PIB-ului, deoarece alte sectoare ale economiei naţionale sunt slab dezvoltate.
În UE, acest sector este mai dezvoltat decât în R.Moldova şi totuşi el reprezintă doar 1,5% din PIB, având în vedere că multe alte sectoare sunt mai dezvoltate şi au o pondere mai mare la formarea PIB-ului.
Valoarea sectorului comunicaţiilor în cifre, nu în procente, este în continuă creştere şi aş dori ca această tendinţă să se menţină, astfel încât valoarea serviciilor prestate să crească, dar ponderea în structura PIB-ului să scadă. Acest lucru va însemna că se dezvoltă şi alte sectoare ale economiei naţionale.
Profit: Călătorind peste hotare, multă lume a remarcat că în R.Moldova calitatea Internetului este mai bună în comparaţie cu alte state membre UE. De asemenea, în R.Moldova wi-fi este disponibil în mult mai multe localuri decât peste hotare. Prin ce se explică acest lucru?
S.S.: Într-adevăr, R.Moldova se află de mai mulţi ani în topul ţărilor după viteza care revine unui locuitor conectat la Internet. La moment, ne situăm în primele 10 ţări la acest capitol, dar au fost ani când ne-am clasat chiar şi în Top 3.
Trebuie să recunoaştem că în multe ţări din regiune calitatea Internetului este mult mai joasă decât în Moldova. Nu vă pot spune care este cauza.
Cât priveşte disponibilitatea reţelelor wi-fi, aici este de menţionat faptul că mai mulţi operatori promovează beneficiul Internetului în parcuri sau în alte locuri publice. Clientul vede diferenţa între un telefon sau laptop care este conectat la Internet permanent sau doar ocazional şi ulterior decide să-şi procure Internet pentru acces permanent. Este mai mult o chestiune de promovare şi de deprindere a societăţii cu beneficiile pe care le oferă accesul la Internet, şi desigur un PR al operatorului.
Profit: Pe cât de adevărat este că undele wi-fi sunt dăunătoare sănătăţii, iar acest lucru ar fi o explicaţie a faptului că în Europa accesibilitatea wi-fi este mai limitată?
S.S.: Nu cred că este adevărat. Echipamentele de transmisie şi recepţionare a semnalelor sunt aceleaşi în R.Moldova şi în Europa. Aceste echipamente au fost testate şi verificate şi dispun de toate certificatele de calitate.
Profit: Aş dori să discutăm despre lipsa legăturii telefonice cu Transnistria. Pe lângă aspectul politic al problemei, există şi aspectul economic. În ce constă el astăzi? Problema sumei de $1 mil. achitată de Interdnestrcom pentru licenţă cu mai mulţi ani în urmă şi care nu a fost returnată mai persistă?
S.S.: Aspectul economic al chestiunii în cauză rămâne strâns legat de cel politic. Istoricul problemei este următorul. La procurarea licenţei pentru telefonia mobilă pentru întreg teritoriul RM, inclusiv Transnistria, la mijlocul anilor ’90 ai secolului trecut, companiei Voxtel, astăzi Orange, i-au fost date garanţii că niciun alt operator nu va intra pe piaţă timp de 10 ani. Trebuie să recunoaştem că acest lucru nu a fost tocmai corect. Peste câţiva ani, a apărut compania Interdnestrcom, care a primit licenţa doar pentru teritoriul transnistrean contra sumei de $1 mil. Suma respectivă a fost achitată dar, la scurt timp, Orange a înaintat pretenţii şi a fost luată decizia ca licenţa acordată companiei transnistrene să fie retrasă. Interdnestrcom s-a conformat şi a predat licenţa, fără însă a primi înapoi banii achitaţi pentru aceasta.
În perioada cât am fost director la agenţie am avut mai multe întâlniri cu conducerea Interdnestrcom-ului cu scopul de a găsi o soluţie pentru restabilirea legăturii telefonice între cele două maluri.
Din punct de vedere tehnic, telefonia fixă poate fi reconectată chiar şi mâine. Este necesar doar de conectat „două fire” care vin de la Moldtelecom şi alte „două fire” care vin de la Interdnestrcom. Însă, Tiraspolul condiţionează şi susţine că acest lucru poate fi făcut numai după ce Interdestrcom va primi înapoi suma de $1 mil., care a fost achitată anterior pentru telefonia mobilă, şi plus dobânda din această sumă, pentru toţi aceşti ani. Noi, din partea noastră, condiţionăm ca Interdnestrcom-ul să activeze în baza legislaţiei R.Moldova, să posede actele de înregistrare în ordine şi să achite impozite în modul stabilit. Interdnestrcom nu este de acord cu această condiţie, deoarece în acest caz compania ar trebuie să achite impozite duble, în bugetul Transnistriei şi al R.Moldova. Deci, oricum, este necesară o decizie politică.
Profit: De ce R.Moldova nu întoarce aceşti bani Interdnestrcom-ului?
S.S.: Ştiţi bancul cela: Ia-i bani străini, dar îi întorci pe ai tăi.
Noi am propus, în calitate de alternativă, ca aceşti bani să fie luaţi în consideraţie drept o parte din preţul pe care Interdnestrcom va trebui să-l achite pentru licenţa care o va primi şi care îi va pemite să activeze pe întreg teritoriul R.Moldova, atunci când compania va face parte din cadrul legal al ţării. Trebuie să luăm în consideraţie că Interdnestrcom, toţi aceşti ani, obţine venituri din utilizarea ilegală a resursele de numerotare pentru telefonia fixă şi mobilă, şi a frecvenţelor radio, care conform legii sunt resurse limitate ale statului.
Profit: Care a fost răspunsul Interdnestrcom-ului? Dar care este opinia operatorilor din RM cu privire la apariţia unui nou operator pe piaţă?
S.S.: Transnistria insistă că este un stat independent şi afirmă că problema telefoniei fixe nu va fi soluţionată până nu va exista o claritate în problema milionului, dar aceasta nu poate fi rezolvată până ce nu se va găsi o soluţie politică acceptată de ambele părţi ale conflictului.
Cât priveşte posibila prezenţă pe piaţa R.Moldova a Interdnestrcom-ului, cred că operatorii din R.Moldova nu au motive de îngrijorare. Orange are la moment circa 2,6 mil. abonaţi, Moldcell - 1,5 mil., iar Unite vreo 500 mii. În Transnistria există doar 500 mii de locuitori, respectiv, numărul real al abonaţilor este de doar 200 de mii. Este un număr destul de mic pentru a face o concurenţă prea mare operatorilor din R.Moldova. De asemenea, este puţin probabil că Interdnestrcom va veni cu preţuri mai joase decât cele existente, luând în consideraţie că în partea dreapta a Nistrului el ar trebui să construiască o infrastructură de la zero.
Profit: Înseamnă acest lucru că politica paşilor mici despre care vorbesc autorităţile de la Chişinău de fapt nu poate fi implementată?
S.S.: Politica paşilor mici poate fi eficientă atunci când este definit atât punctul de start, cât şi punctul final al drumului care trebuie parcurs. Chişinăul şi Tiraspolul nu au o poziţia comună de start, nu au o poziţie unică despre statutul Tiraspolului în procesul de negocieri. Chişinăul spune ca Tiraspolul este parte componentă a R.Moldova, Tiraspolul că sunt stat independent. Chişinăul când vorbeşte despre „soluţionarea conflictului”, ca punct final, are în vedere restabilirea integrităţii teritoriale, Tiraspolul – obţinerea suveranităţii. În aceste condiţii despre care paşi mici poaţe fi vorba? Încotro?
La toate negocierile, Tiraspolul întotdeauna a spus că Transnistria este un stat independent, iar în momentul în care le spunem că ei sunt parte a teritoriului RM, ei pur şi simplu nu mai doresc să poarte negocieri.
Profit: Statisticile arată că venitul mediu per utilizator (ARPU) în sectorul comunicaţiilor a scăzut considerabil, de la circa $20 cu 20 de ani în urmă, când pe piaţă a intrat Voxtel, la circa $4 în prezent. Care este nivelul minim al acestui indicator care odată atins face afacerea neprofitabilă? Care este prognoza Dvs. la acest capitol?
S.S.: Toate serviciile sunt mai scumpe la început de cale. Costul serviciilor de telefonie mobilă a fost destul de înalt când pe piaţă a intrat Voxtel, respectiv şi indicatorul ARPU era mai mare. Odată cu apariţia
concurenţei, a început să scadă şi ARPU. În principiu, numărul de SMS-uri sau volumul traficului de voce nu s-a schimbat radical în ultimii ani, însă a scăzut preţul per unitate/minut. Astfel, venitul mediu per utilizator a scăzut, dar în acelaşi timp a crescut numărul clienţilor, respectiv nu se poate spune că companiile sunt în pierdere. Cei drept, ei nu mai au acel profit ca înainte. Scăderea veniturilor este influenţată şi de puterea de cumpărare a populaţiei care este în declin. Este greu de spus care este pragul limită al ARPU, cert este că el nu poate fi sub preţul de cost al serviciului.
Orice companie trebuie să aibă profit, altfel nu are rost să activeze. Un profit de 10-20% se consideră unul rezonabil. Sectorul de comunicaţii electronice este un sector de perspectivă, prin urmare mulţi doritori îşi deschid afaceri în acest domeniu. Unii rezistă, alţii falimentează, dar acesta este un lucru normal într-o economie de piaţă unde există concurenţă. Principalul e să fie asigurată o concurenţă loială.
Profit: Investiţiile pe care companiile le fac în sectorul de comunicaţii la moment sunt suficiente?
S.S.: Investiţiile sunt o problemă foarte mare. Orange şi Moldcell sunt companii transnaţionale şi, într-un fel, direct sau indirect, sunt susţinute de companiile mamă. Unite este parţial subsidiată de Moldtelecom, care la rândul său se poate dezvolta din surse proprii. Cei care nu au această posibilitate sunt operatorii alteranativi care, pentru a se dezvolta, sunt nevoiţi să caute surse externe, precum sunt creditele de la bănci. Ştim cu toţii cum în ultimii ani rata dobânzii la credite a crescut semnificativ şi multe companii, inclusiv din sectorul comunicaţiilor, s-au confruntat cu mari probleme legate de întoarcerea ratelor la credite. În acest sens, este necesară o stabilitate în sectorul bancar, care cred eu este strâns legată de nivelul de dezvoltare al economiei naţionale.
Profit: Fostele autorităţi ale RM s-au opus privatizării companiei de stat Moldtelecom cu ani în urma pentru suma de circa $40 mil. Credeţi că a fost o decizie corectă la acea vreme? Cum vedeţi viitorul acestei companii de stat?
S.S.: După cum cu toţii cunoaştem, în Moldova au fost privatizate mai multe întreprinderi de-a lungul anilor. Modul în care au avut loc aceste privatizări nu a fost tocmai corect sau avantajos pentru ţară, deoarece întreprinderile au fost vândute la preţuri de nimic sau la repezeală. De exemplu, la privatizarea reţelelor electrice au fost privatizate nu doar serviciile, ci şi infrastructura.
În cazul Moldtelecom-ului este o situaţie similară. Moldtelecom prestează servicii de telefonie pentru abonaţii săi, dar totodată deţine şi reţelele de telecomunicaţii pe tot teritoriul ţării. După părerea mea, în momentul în care s-a pus problema privatizării, ar fi fost corect ca compania Moldtelecom să fi fost divizată în două companii – una, în calitate de furnizor de reţea, care să întreţină şi să dezvolte infrastructura de telecomunicaţii existentă, iar alta care să presteze servicii de comunicaţii electronice, prin intermediul acestei reţele, de rând cu alţi operatori. Anume compania prestatoare de servicii este cea care ar fi trebuit privatizată. Într-o asemenea formulă, consider că privatizarea Moldtelecom-ului ar fi fost binevenită. Dacă Moldtelecom-ul ar fi fost privatizat în formula iniţială, cred că ar fi fost un dezastru. Problema privatizării acestui operator apare periodic pe agenda Guvernului, dar nu cunosc care este situaţia la moment.
Profit: La nivel legislativ sunt necesare careva schimbări care ar duce la dezvoltarea mai rapidă a sectorului?
S.S.: Atât experţii locali cât şi cei internaţionali susţin că legile în R.Moldova sunt în mare parte ajustate la cerinţele directivelor europene şi sunt printre cele mai bune din spaţiul ex-sovietic. Însă, constatăm cu toţii, că cu executarea sau punerea lor în acţiune, stăm mai prost.
O problemă la care aş dori să mă refer este legată de faptul că regulatorul naţional, ANRCETI, tolerează neregulile comise de Moldtelecom care pune piedici operatorilor alternativi de telefonie. Aici este necesar ca operatorii să se consolideze şi să vină cu un mesaj mai ferm către instituţia regulatorie.
O situaţie de acest gen este în telefonia fixă. Potrivit legii, toţi operatorii de telefonie au obligaţia de a asigura interconectarea şi de a oferi accesul serviciilor altor operatori în reţelele proprii. Moldtelecom respectă această prevedere doar în cazul convorbirilor originate la nivel naţional. În cazul apelurilor originate în străinătate, Moldtelecom a instaurat un monopol care permite intrarea acestor apeluri doar de la o companie şi nu permite altor companii de telefonie să aducă aceste apeluri în reţeaua sa. Acest lucru, la rândul său, a creat situaţia preţurilor exorbitante pentru serviciile de telefonie internaţională.
Statistica ultimilor ani arată că Moldtelecom este cel care pierde din veniturile sale, inclusiv datorită comportamentului său, deoarece tot mai multă lume alege serviciile de telefonie mobilă sau serviciile VoIP, precum sunt Viber, Skype şi multe altele.
Profit: De ce semnalul de telefonie mobilă şi cel de Internet nu este la fel de bun pe întreg teritoriul ţării, în unele regiuni calitatea lui lăsând chiar foarte mult de dorit. Cine ar trebui să se ocupe de această problemă?
S.S.: Operatorii care doresc să presteze servicii de telefonie mobilă sunt obligaţi să obţină o licenţă dar şi să respecte anumite condiţii minime impuse de regulator, precum sunt zonele sau gradul de acoperire al teritoriului, calitatea semnalului şi multe altele. În toate licenţele eliberate până la moment pentru frecvenţele 2G, 3G sau 4G, accentul s-a pus pe acoperirea cu semnal al oraşelor mari şi centrelor raionale. În restul teritoriului, acoperirea a fost lăsată, în mare parte, pe concurenţă, la discreţia operatorului. Concurenţa este factorul ce stimulează operatorii cât mai repede să asigure acoperirea teritoriului cu serviciile sale.
Profit: Deci operatorii nu încalcă prevederile contractului când eu nu am acoperire într-o anumită localitate?
S.S.: Nu. Acest lucru se ţine la control.
Profit: Dar cum rămâne cu drepturile consumatorului? Nu sunt ele încălcate în acest caz?
S.S.: Nu, deoarece operatorii respectă obligaţiunile din condiţiile de licenţă şi în prezent companiile asigură acoperirea teritorială de 98-99%. Procentul lipsă poate fi anume localitatea sau o parte a localităţii în care Dvs. ca abonat al Orange, Moldcell sau Unite nu aveţi acoperire sau calitatea serviciilor este mai joasă. În acest caz, în joc intră concurenţa. În localitatea în care numărul de antene al unui operator este mai mare şi semnalul este mai calitativ, atunci toţi vor alege serviciile operatorului respectiv.
Uneori chiar şi la Chişinău calitatea serviciilor poate să scadă. Vă dau un exemplu. Un operator care la portabilitate a obţinut destul de mulţi clienţi a înregistrat o scădere semnificativă a calităţii semnalului într-un anumit moment, deoarece nu era pregătit pentru un număr atât de mare de clienţi noi.
O antenă poate primi concomitent un anumit număr de apeluri. În cazul în care primeşte tot mai multe sunete, calitatea serviciilor scade sau chiar serviciul poate dispărea. Pe timpuri, atunci când în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN) aveau loc concerte, operatorii aduceu antene portabile pentru a face faţă numărului mare de apeluri într-un loc anume.
Profit: Dle Sîtnic, vă mulţumim pentru interviul acordat.
S.S.: Vă mulţumesc şi eu. Doresc revistei prosperare şi mai multe articole interesante.■
Далее...
Business Week - gânduri la cald
A patra ediţie a celui mai important eveniment pentru sectorul de afaceri, Moldova Business Week, s-a desfăşurat într-o atmosferă de bunăvoinţă şi deschidere, aparent cel puţin, vizibilă şi simţită în toate colţurile sălilor din Leogrand Convention Centre, unde a avut loc marea majoritate a evenimentelor.
Intrată în sala plină de o mulţime de oameni care socializau în aşteptarea deschiderii evenimentului, nu am putut să nu fac asocierea dintre acesta şi fostele vânători regale, care, de multe ori aveau menirea de a organiza întrevederi între jucători serioşi care puneau ţara la cale, încheiau afaceri, complotau şi, printre toate acestea, mai ieşeau şi la o vânătoare. 
Intrarea premierului în sală a potolit discuţiile, i-a readus pe toţi la locurile lor, reprezentând un semnal clar de începere oficială a evenimentului. („Mare noroc avem de aşa un premier. Un om tare cumsecade,” am auzit spunând pe cineva.)…
Axat în mare parte pe promovarea investiţiilor şi exporturilor, pe parcursul săptămânii 3-6 octombrie, Moldova Business Week a avut scopul să arate că, împotriva tuturor relelor, Moldova este o ţară deschisă şi foarte atractivă pentru investiţii şi că poate deveni o platformă temeinică pentru producere în scopuri de export.
Pentru a demonstra acest fapt, şi-au unit eforturile mai marii acestei ţări responsabili de sectorul economic şi financiar.
Prim-Ministrul Pavel Filip, cu calmul şi siguranţa ce îl caracterizează indiferent de situaţie, a ţinut să convingă că guvernul Republicii Moldova este şi va rămâne „un prieten al businessului”.
Viceprim-Ministrul, Ministru al Economiei, Octavian Calmâc, a demonstrat cu date statistice concrete că Moldova este practic cea mai atractivă ţară nu doar din regiune, dar chiar şi la nivel european, din punctul de vedere al taxelor. În plus, domnia sa a mai lansat o noutate-bombă (nici până acum nu am putut scăpa de senzaţia că a fost pregătită special pentru acest eveniment) privind deschiderea statului de a achita 40 mii lei pentru fiecare loc de muncă creat. Banii vor fi alocaţi în anumite condiţii, bineînţeles, iar lista condiţiilor este lungă, şi pare a fi posibil de îndeplinit doar pentru spuma investitorilor. 
Guvernatorul Băncii Naţionale Sergiu Cioclea, spre marea mea mirare, a fost mai puţin convingător de data aceasta în ceea ce priveşte situaţia din sectorul pe care are drept sarcină să-l reglementeze, monitorizeze şi să-l readucă în albia normalităţii. Anterior, îi admiram abilitatea şi diplomaţia fină în a şti să pună în valoare părţile bune ale sistemului financiar-bancar, chiar şi atunci când pe acestea trebuia să le cauţi cu lumânarea. De data aceasta, în pofida tuturor realizărilor din acest sector, am rămas cu senzaţia că accentele nu au fost puse tocmai corect, iar subiectivismul s-a simţit mai mult decât confortabil în discursul domniei sale.
Fiind la un forum a cărui menire este atragerea investiţiilor, mă aşteptam la argumente convingătoare privind avantajele celor mai mari trei bănci care sunt în aşteptarea unor investitori. În schimb, am auzit doar că acestea sunt sub supravegherea BNM şi că este o procedură necesară chiar daca „unii bancheri sunt frustraţi” din această cauză. În schimb, au fost lăudate Mobiasbancă şi Eximbank, instituţii care, din câte ştiu, nu sunt în căutarea unor investitori.
Pe lângă rechinii sectorului, care au ştiut să capteze atenţia şi să te facă să crezi, măcar şi pentru câteva clipe, că lucrurile merg totuşi în direcţia corectă pe această palmă de pământ, au mai fost şi vorbitori care au încurcat forumul cu sălile universitare şi au venit cu adevărate discursuri lectoriceşti, care i-au determinat pe mulţi să rărească rândurile din sală, preferând discuţii mai concrete, mai sincere şi mai deschise pe holurile clădirii-gazdă.
De asemenea, Moldova Business Week a abundat şi în aşa-zisele istorii de succes, alese pe sprânceană, de a-i fi zis că suntem pe cale să creăm raiul pe Pământ …
… La mai puţin de o săptămână de la eveniment, stau la o discuţie cu cineva care administrează o afacere reuşită, credeam eu, în sectorul agricol. Sunt pe piaţă de aproape 14 ani. A fost mai greu la început, după care au reuşit să se impună pe nişa irigărilor. E foarte pasionat şi pune tot sufletul în ceea ce face. Are o echipă de milioane - creativi, implicaţi, dedicaţi. Ca să-ţi dai seama de pasiunea cu care lucrează, e suficient să treci cu privirea în jurul oficiului şi să vezi că nimic nu este la voia întâmplării, ai zice că fiecărui firişor de iarbă i-a fost găsit locul perfect şi este îngrijit cu cea mai mare atenţie.
Dar…: „Noi nu creştem. De patru ani stagnăm, practic supravieţuim. Ne mănâncă de pe picioare. Inventează tot felul de cerinţe, noi prevederi legislative. Sunt atât de multe modificări în domeniul contabil că nu te mai ţii după ele. Ne trimit controale peste controale. E suficient să găsească măcar o deficienţă, cât de mică, şi nu mai scapi după asta de ei…”.
Şi atunci mă întreb: unde e „prietenul business-ului”? S-a pierdut în reformele înşirate pe hârtie? Care este intersecţia unde într-un sfârşit se vor întâlni declaraţiile sus-puşilor cu realitatea cotidiană? Când într-un sfârşit vor exista cu adevărat condiţii ca să vrei să rămâi în această ţară, nu să fugi lăsând totul în urmă numai să scapi odată de „organele statului”, care de ani buni tot încearcă să ne convingă că au „faţa umană”.
Tot cerşim şi aşteptăm investiţii din exterior, sperând că acestea vor veni cu noi locuri de muncă şi salarii atractive şi vor pune punct migraţiei. Avem potenţial pe interior, încă mai avem, unul enorm în condiţiile globale demografice actuale. Cum ar fi dacă „prietenul business-ului” i-ar permite să se dezvolte?
…După Moldova Business Week, am rămas cu impresia că accentul se pune pe atragerea investitorilor străini, iar realităţile locului sunt trecute cu privirea. E ca şi cum am fugi dintr-o extremă în alta. Avem nevoie de echilibru, domnilor guvernanţi, şi de o guvernare care să administreze, nu să subjuge… ■
Reorientarea comerţului
Viceprim-ministrul, ministrul Economiei şi Infrastructurii, Octavian Calmîc, este convins că exporturile pe piaţa Uniunii Europene vor creşte în medie cu 15-20% ca urmare a îmbunătăţirii standardelor de calitate şi a creşterii competitivităţii produselor moldoveneşti. „Un rol primordial în acest sens îl vor juca proiectele de asistenţă externă care au drept scop ajustarea infrastructurii calităţii la standardele UE”, susţine ministrul Economiei.
Profit: Dle Calmîc, în ultimii ani volumul exporturilor către UE este în creştere. În opinia Dvs., în ce măsură Moldova poate spori exporturile către UE, având în vedere că în prezent această cotă constituie deja 65%?
Octavian Calmîc: După cum a fost deja demonstrat, Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) a deschis oportunităţi majore pentru Republica Moldova, atât în ceea ce priveşte accesul pe piaţă a bunurilor şi serviciilor pe care le oferă, cât şi în susţinerea şi încurajarea reformelor structurale necesare pentru sporirea competitivităţii economiei naţionale, prin preluarea standardelor europene. Astfel, conform datelor statistice, în 2014 ponderea comerţului cu ţările UE a constituit 49,5%, în 2015 – 63,4 %, iar în 2016 – 63,5%. Astfel, fiind înregistrată o creştere pozitivă în ponderea comerţului exterior cu UE.
În acelaşi timp, DCFTA urmăreşte scopul de a înlătura nu doar barierele tarifare în comerţul bilateral, dar şi cele netarifare, ceea ce lansează provocări şi oportunităţi pentru economia Republicii Moldova, în special, pe termen scurt şi mediu. Acest lucru stimulează consolidarea eforturilor pe ramuri, la penetrarea pe pieţele externe. Conform estimărilor efectuate, exporturile moldoveneşti vor creşte în medie cu 15-20%, ca urmare a implementării reformelor, în special, în domeniul asigurării celor mai înalte standarde de calitate pentru produsele moldoveneşti. Totodată, se pune accent şi pe competitivitatea produselor moldoveneşti cu cele din UE. La moment, autorităţile depun eforturi substanţiale pentru atragerea proiectelor de asistenţă externă care să contribuie la ajustarea infrastructurii calităţii la standardele UE, precum şi să ajute întreprinderile să producă mărfuri competitive.
Profit: Care sunt „punctele slabe” ale Republicii Moldova în comerţul cu UE?
O.C.: Numărul limitat de produse de origine animalieră care pot fi exportate din Republica Moldova în UE. Actualmente, Moldova are dreptul să exporte în UE doar trei produse de origine animalieră: miere de albine, produse de acvacultură şi praf de ouă. Autorităţile depun eforturi mari în vederea îndeplinirii tuturor cerinţelor sanitare necesare în vederea obţinerii dreptului de a exporta şi alte produse de origine animalieră adiţionale cum ar fi: ouă proaspete, carne de pasăre, produse lactate şi altele. Astfel, în vederea atingerii acestui scop urmează a fi întreprinşi o serie de paşi importanţi printre care armonizarea legislaţiei naţionale la cea comunitară, precum şi organizarea unor misiuni de evaluare de către instituţiile specializate din UE, care să constate faptul că legislaţia naţională este compatibilă cu cea din UE. Ulterior, ca o ultimă etapă ar fi evaluarea propriu-zisă a agenţilor economici exportatori. O misiune de evaluare în acest sens este preconizată pentru anul 2018.
Profit: Dar ce puteţi spune despre relaţiile comercial-economice actuale ale Republicii Moldova cu Federaţia Rusă? Cum arată acestea în cifre?
O.C.: Federaţia Rusă este şi va rămâne un partener strategic important pentru Republica Moldova, iar acest fapt îl demonstrează statistica comercială cu această ţară. Astfel, conform datelor statistice, în ultimii 3 ani, Federaţia Rusă rămâne al doilea partener comercial al Moldovei atât la export, cât şi la import. Schimburile comerciale ale Moldovei cu Federaţia Rusă s-au cifrat în anul 2016 la $768,37 mil. Totodată, vreau să menţionez faptul că urmare a măsurilor tarifare impuse unilateral de către Federaţia Rusă, în special, introducerea taxelor vamale pentru importul mărfurilor originare de pe teritoriul Moldovei la 19 categorii de mărfuri, care constituie 80% din toate produsele exportate pe această piaţă, precum şi măsurilor netarifare aplicate din motive sanitare şi fitosanitare, exporturile în Federaţia Rusă au înregistrat în ultimii trei ani o scădere cu circa 40%. În ceea ce priveşte, exporturile în perioada ianuarie-iunie 2017, acestea au înregistrat o valoare de $116,6 mil., fiind în creştere cu 20%. Importurile s-au cifrat la $261,2 mil., majorând-se cu 4%. Este necesar de menţionat, că la momentul actual un număr limitat de companii au obţinut dreptul de a exporta vinuri, fructe, carne şi produse procesate din carne şi conserve. Totodată, vreau să subliniez că în baza Planului de acţiuni privind relaţiile comerciale moldo-ruse pentru anii 2016-2017, se depun eforturi conjugate de autorităţi pentru înlăturarea măsurilor restrictive unilaterale.
Profit: Ar putea Republica Moldova să recâştige pe viitor cel puţin jumătate din piaţa vinicolă a Rusiei sau ar trebui să uităm o dată şi pentru totdeauna despre acest lucru?
O.C.: Restricţiile impuse de către Federaţia Rusă în sectorul vitivinicol au avut un puternic impact asupra economiei naţionale. Astfel, putem spune cu certitudine că potenţialul de export al Republicii Moldova depinde mult de reorientarea geografică a comerţului exterior.
Exportul produselor vinicole pe parcursul ultimilor trei ani a fost reorientat preponderent către piaţa europeană, dar şi către celelalte ţări ale lumii, în special, piaţa chineză. Astfel, în anul 2016 au fost exportate produse vinicole în valoare de $107 mil. Exportul acestora către ţările UE a constituit 33,72%, către China – 8,16 %, iar către Federaţia Rusă – 10%, din totalul exporturilor produselor vinicole din RM. În anul 2015, acestea s-au soldat cu $97,7 mil., dintre care exporturile către UE au constituit circa 31,1%, către China – 6,05%, iar către Federaţia Rusă – 9,33%. În anul 2014, totalul exporturilor produselor vinicole din RM a însumat circa $11,83 mil., dintre care 25% au fost exportate în UE, 9,08% către Federaţia Rusă, şi 4,2% către China.
Prin urmare, în vederea oferirii posibilităţii de explorare a unor noi pieţe de desfacere, pe lângă cele tradiţionale, Ministerul Economiei şi Infrastructurii elaborează diferite analize care au drept scop identificarea unor noi pieţe de export a producţiei vinicole cum ar fi piaţa chineză, japoneză, ţările EFTA (Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) etc.
Profit: Dle Calmîc, la general cum aţi caracteriza starea economică a Republicii Moldova?
O.C.: Avantajul principal pentru economia Republicii Moldova este poziţia geografică şi existenţa unei economii de piaţă. Moldova este unica ţară care oferă posibilităţi de comerţ liber atât pe piaţa comunitară europeană, cât şi cea din spaţiul Comunităţii Statelor Independente (CSI), datorită semnării Acordurilor de Liber Schimb. Astfel, Moldova a devenit un pod de legătură dintre Vest şi Est, lucru care facilitează circulaţia liberă a mărfurilor, creşterea schimburilor comerciale dintre diferiţi parteneri.
Agenda Guvernului şi Ministerului Economiei şi Infrastructurii pe termen scurt şi mediu cuprinde toate sectoarele economiei naţionale. În acest scop, un obiectiv major reprezintă crearea unui mediu favorabil pentru activitatea agenţilor economici locali şi străini, atragerea investiţiilor şi crearea unui climat favorabil investiţional, deschiderea reprezentanţelor economice pe lângă ambasadele Republicii Moldova peste hotare, pentru dezvoltarea şi extinderea relaţiilor comercial-economice cu statele lumii. De asemenea, se preconizează implementarea unei reforme ample în domeniul reglementării businessului, în special, pentru a elimina intervenţia nejustificată a organelor de control, reduce barierele cu care se confruntă mediul de afaceri la deschiderea unei afaceri şi obţinerea actelor permisive. În urma reformei planificăm reducerea cheltuielilor, simplificarea procedurii de reglementare şi eficientizarea activităţii instituţiilor de stat abilitate cu funcţii de control.
Ceea ce ţine de situaţia macroeconomică în Republica Moldova, aş vrea să menţionez că se preconizează o creştere a PIB-ului cu 4-4,5%. În acest scop, promovăm exportul şi atragem investiţii străine.
Profit: Ministerul Economiei se aşteaptă la venirea unor investitori serioşi în viitorul apropiat?
O.C.: În prezent, se realizează tot mai multe proiecte investiţionale în sectorul real al economiei, în proiecte industriale mari, orientate spre export. Aici vorbim despre companii cu renume precum Draexlmaier, Sumitomo, Fujikura, Gebauer&Griller. Aceste companii deja activează în Moldova, urmând să se extindă. Însă, sunt şi companii noi care intenţionează să investească în Republica Moldova. Negocierile cu acestea se află la o etapă avansată. Totuşi, acest proces este în creştere, în special, în cadrul Zonelor Economice Libere, care constituie o atracţie pentru investitorii străini şi autohtoni, activitatea cărora este preponderent orientată spre producţia industrială cu valoare adăugată înaltă, destinată exportului. Potrivit situaţiei pentru primul semestru, aceştia deţin un volum de investiţii de circa $305,3 mil. şi 9205 angajaţi.
Pentru anul 2018 planificăm realizarea a patru proiecte mari. Acestea se află la o etapă avansată de discuţii, având un potenţial investiţional de circa $70 mil. Mizăm ca până la sfârşitul anului curent să avem şi contractele semnate.
Astfel, pentru perioada 2018 – 2019 valoarea investiţiilor realizate în cadrul ZEL este prognozată să atingă cifra de $300 mil. şi crearea a peste 10 mii locuri noi de muncă.
Profit: În ce sectoare ale economiei intenţionează să vină noii investitori?
O.C.: Orice investiţie în orice domeniu este binevenită. Planificăm să atragem o gamă largă de investiţii în mai multe domenii, în special, în cele şapte sectoare prioritare stabilite în Strategia investiţională 2016-2020. Totuşi, specificul economic şi al pieţei forţei de muncă recomandă pentru investiţii industria IT, resurse umane (callcenters), industria uşoara şi mai nou industria automotive (componente pentru maşini, electronice etc.).
Profit: Pe cât de importante sunt facilităţile pentru investitori?
O.C.: Facilităţile oferite investitorilor sunt importante, dar nu esenţiale. Stabilitatea legislativă, politică, socială este ceea ce contează, fiind un lucru primordial pentru o dezvoltare durabilă, la fel precum şi o politică de stat transparentă, reducerea barierelor pentru o activitate eficientă şi competitivă, inclusiv un nivel scăzut al corupţiei. În acelaşi timp, existenţa infrastructurii şi cooperarea businessului cu autorităţile administraţiei centrale şi locale, de asemenea, reprezintă un element important. Aceşti factori sunt fundamentali atât la nivel european, cât şi global. Ulterior, după importanţă intră în vigoare cel de-al treilea factor - forţa de muncă ieftină şi calificată, politica fiscală favorabilă, alte facilităţi.
Profit: Ce întreprinde statul în vederea susţinerii proiectelor investiţionale?
O.C.: În acest sens, Guvernul a instituit Consiliul proiectelor investiţionale de importanţă naţională. Acesta a fost creat în scopul realizării proiectelor investiţionale strategice, care influenţează economia naţională şi asigură o dezvoltare social-economică stabilă a ţării. Vor fi selectate, în mod prioritar, proiectele de investiţii realizate în cadrul contractelor de parteneriat public-privat sau în cadrul altor contracte directe cu autorităţile administraţiei publice.
Conform mecanismului de activitate al Consiliului, Ministerul Economiei şi Infrastructurii va acumula propunerile ce urmează a fi incluse în Lista proiectelor investiţionale de importanţă naţională. Acestea vor fi expertizate şi monitorizate de ministerul de profil şi, ulterior, discutate în cadrul şedinţelor. Totodată, la necesitate, la aceste întruniri vor participa experţi, reprezentanţi ai investitorilor şi potenţiali investitori. În urma analizei activităţii desfăşurate de întreprinderile monitorizate, Consiliul va veni cu măsuri de soluţionare a problemelor identificate, precum şi cu propuneri de modificări legislative pentru a elimina barierele din calea mediului de afaceri şi a stimula fluxul de investiţii străine directe şi naţionale strategice în economia naţională.
Pentru a fi considerate proiecte investiţionale de importanţă naţională, acestea trebuie să cumuleze cel puţin trei dintre criteriile stabilite de Consiliu. Printre ele se numără necesitatea de a asigura soluţionarea sarcinilor strategice, primordiale pentru stat, economia naţională şi populaţie, volumul investiţiilor să fie de cel puţin un milion dolari, să creeze un număr semnificativ de noi locuri de muncă şi să utilizeze tehnologii şi echipamente inovatoare.
Consiliul este condus de Prim-ministrul Republicii Moldova, iar din componenţa acestuia fac parte conducătorii ministerelor şi agenţiilor cu care investitorii interacţionează cel mai des. În anul curent, Consiliul a aprobat includerea în Lista proiectelor investiţionale a 12 companii cu capital străin din Republica Moldova.
Profit: În prezent, există contracte de parteneriat public-privat în derulare la nivel naţional?
O.C.: Actualmente, în Republica Moldova sunt în derulare o serie de proiecte de parteneriat public-privat. În domeniul construcţiilor sociale pentru angajaţii din sectorul bugetar, sunt în derulare trei contracte de parteneriat public-privat (PPP), care au drept scop asigurarea cu spaţiu locativ de serviciu a colaboratorilor Armatei Naţionale şi ai Ministerului Apărării, inclusiv locuinţe la preţ redus pentru angajaţii Ministerului Apărării şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
În cadrul primului contract PPP, a fost construit un bloc locativ cu 111 apartamente de serviciu amenajate la cheie, care sunt destinate colaboratorilor Armatei Naţionale şi Ministerului Apărării. La sfârşitul anului 2015, conform prevederilor contractuale acest bloc de locuit a fost transmis partenerului public. Pe parcursul implementării contractului încheiat de Academia de Ştiinţe a Moldovei, până la moment a fost dat în exploatare Blocul de cămine a Universităţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, pentru care partenerul privat a finisat lucrările de construcţie-montaj în valoare de 30 mil. lei. De asemenea, sunt în desfăşurare lucrările de construcţie a celorlalte blocuri locative.
Un alt contract de parteneriat public-privat, în domeniul prestării serviciilor calitative de hemodializă convenţională şi hemofiltrare, derulează în cadrul Intituţiilor Medico-Sanitare Publice şi anume: Spitalul Clinic Republican, Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgentă şi Institutul Mamei şi Copilului. Valoarea planificată a contribuţiilor, care urmează a fi transferate partenerului public pe parcursul implementării contractului PPP, reprezintă o plată anuală în mărime de 5% din toate veniturile partenerului privat, obţinute pe parcursul anului fiscal.
Contractul de concesiune a activelor aflate în gestiunea Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a terenului aferent acestora a fost încheiat în scopul asigurării cetăţenilor cu servicii aeroportuare moderne şi de înaltă calitate. Până la moment, au fost efectuate lucrări de îmbunătăţire şi extindere a terminalului, modernizare a pistei şi iluminare a aerodromului. A fost construită şi amenajată parcarea auto multietajată, cu o capacitate de aproximativ 800 locuri de parcare.
Ministerul Mediului, în calitate de partener public a încheiat contractul de concesionare a lucrărilor de explorare geologică a hidrocarburilor pe teritoriul Republicii Moldova, care are drept scop eficientizarea şi diversificarea resurselor energetice ale Republicii Moldova, urmând obiectivul reducerii dependenţei de importurile resurselor de energie primară şi îmbunătăţirea siguranţei în aprovizionare, precum şi diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor şi infrastructurii.■
Далее...
Componenta de grant responsabilizează
Experienţa Mobiasbancă - Groupe Société Générale, lider la capitolul accesării liniilor de creditare externe datorită nivelului înalt de transparenţă, demonstrează că, în mare parte, creditele acordate din surse externe de finanţare au o calitate foarte bună de rambursare. Potrivit preşedintelui băncii, Antoine Gabizon, finanţarea asociată cu componenta de grant sau alte facilităţi responsabilizează companiile.
Profit: După criza din sectorul bancar din 2014, mai multe instituţii financiare internaţionale au sistat finanţarea pentru un şir de bănci. Astfel, pe parcursul ultimilor trei ani, cea mai mare parte a asistenţei externe a ajuns la beneficiari prin intermediul băncilor transparente, prima în listă fiind Mobiasbancă. Ce linii de creditare externă sunt oferite în prezent prin intermediul Mobiasbancă, în ce scop şi care este valoarea acestora?
A.G.: Mobiasbancă a beneficiat mereu de suportul Instituţiilor Financiare Internaţionale (IFI), iar pe parcursul ultimilor ani relaţia cu IFI s-a consolidat vertiginos, banca fiind lider la accesarea fondurilor externe. Din oferta programelor existente le-am selectat pe cele mai interesante şi avantajoase pentru clienţi, „echipate” cu beneficii speciale: grant, scutiri şi facilităţi la taxele fiscale şi vamale, consultanţă tehnică, garanţii financiare în cazul insuficienţei de gaj etc. Lista programelor disponibile prin Mobiasbancă este impunătoare. Cele mai recente proiecte la care Banca a aderat sunt EU4Business-EBRD Credit Line, program destinat companiilor care intenţionează să se alinieze la standardele UE şi să acceseze piaţa de desfacere a Uniunii Europene, Proiectul Băncii Europene de Investiţii „Livada Moldovei” şi „Filiera Vinului”, destinat companiilor care activează în sectorul horticol şi vitivinicol. Alte proiecte importante sunt Proiectul Fondului European de Investiţii „Innov-Fin”, adresat companiilor care implementează elemente inovative în afaceri şi nu dispun de suficient gaj, Proiectul Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivităţii destinat exportatorilor, precum şi proiectul IFAD cu componenta de grant destinat tinerilor antreprenori care îşi dezvoltă afacerile în mediul rural.
Profit: Ce linii de creditare se bucură de cea mai mare popularitate în rândul mediului de afaceri şi care mai puţin?
A.G.: Ar fi dificil să spunem că sunt programe populare şi mai puţin populare, acestea având diferite avantaje şi fiind destinate diferitor categorii de companii. Depinde de domeniul de activitate al companiei (agricultură, vinificaţie, industrie) şi de beneficiile urmărite. Desigur, cele mai solicitate programe sunt cele care includ componenta de grant, iată de ce ne străduim la maximum să punem la dispoziţia mediului de afaceri aceste facilităţi.
Profit: Care sunt condiţiile de bază pentru accesarea acestui tip de finanţare? Există anumite condiţii specifice pe care companiile trebuie să le întrunească?
A.G.: Condiţia de bază este respectarea legislaţiei în vigoare, mai ales în domeniul fiscal, protecţia mediului, o bună guvernanţă corporativă. Adiţional, compania beneficiară trebuie să aibă o bună performanţă şi un management de calitate.
Profit: Unul dintre principalele proiecte de finanţare externă, implementat prin intermediul Mobiasbancă, este EU4Business-EBRD Credit Line, un program comun al BERD şi UE. Prin ce se deosebeşte acest proiect de altele de acest fel şi ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a beneficia de asistenţă în cadrul acestui proiect?
A.G.: EU4Business-EBRD Credit Line este o iniţiativă a BERD care a fost lansată în cadrul DCFTA şi reprezintă un instrument eficient pentru IMM-uri. Scopul programului este de a sprijini companiile să implementeze standarde şi procese noi în producere sau să atingă performanţe în igiena fitosanitară, siguranţa alimentelor etc., aliniindu-se la directivele UE pentru a-şi facilita accesul pe piaţa de desfacere a UE, care este una dintre cele mai dezvoltate şi atractive.
Profit: Din aprilie curent când a fost lansată această linie de creditare, ce tipuri de companii au beneficiat deja de credite EU4Business-EBRD? În ce scopuri companiile au solicitat aceste credite?
A.G.: Înregistrăm rezultate foarte bune în accesarea creditelor din această linie, lucru care ne bucură. Companiile beneficiare şi eligibile de finanţare sunt întreprinderile mici şi mijlocii care activează în diferite domenii: agricultură, industria alimentară (procesarea cărnii, lactate, vinificaţie), industria mobilei etc. Unele companii au optat pentru proiecte simple de investiţii prin procurarea utilajelor performante de producere, altele - pentru proiecte complexe prin construirea spaţiilor de producere conform noilor standarde. Toate investiţiile au generat optimizare, eficientizare, modernizare.
Profit: Mai multe linii de creditare, inclusiv EU4Business-EBRD, presupun şi o componentă de grant. Ce condiţii trebuie să îndeplinească solicitanţii de credite pentru a putea beneficia de ea?
A.G.: Componenta de grant poate fi obţinută doar dacă compania realizează investiţii conform standardelor UE sau în conformitate cu una dintre directivele UE în domeniul igienei fitosanitare sau siguranţa alimentară. Aceasta este prima condiţie şi cerinţă a BERD. Alte criterii importante sunt buna situaţie financiară a companiei şi ca afacerea să fie una durabilă. Companiile din domeniul jocurilor de noroc, din industria tutunului, băuturilor tari, din domeniul valorilor mobiliare nu sunt eligibile apriori. De altfel, grantul este acordat la etapele iniţiale (după valorificarea investiţiei) şi este utilizat la discreţia companiei (efectuarea achitărilor faţă de parteneri, furnizori, completarea trezoreriei etc.).
Profit: Care este situaţia la capitolul rambursării creditelor oferite din finanţare externă? Cât de frecvent se întâlnesc credite cu probleme şi care sunt cauzele acestora (nu s-a ţinut cont de toate aspectele la elaborarea business planului, condiţiile climaterice nefavorabile etc.)?
A.G.: Creditele acordate din surse externe de finanţare au o calitate foarte bună de rambursare, deoarece finanţarea asociată cu componenta de grant sau alte facilităţi responsabilizează companiile. De asemenea, aceste companii pot fi verificate de reprezentanţii instituţiilor financiare externe, însă acestea sunt proceduri standarde care nu diferă de procedurile post monitorizare ale Mobiasbancă. Desigur, sunt factori şi riscuri care nu depind de bancă sau client (risc valutar, factori macroeconomici), care pot avea un impact negativ asupra capacităţii de rambursare. Însă şi în astfel de situaţii, împreună cu clientul, identificăm soluţii pentru depăşirea momentelor dificile.
Profit: Pentru a beneficia de aceste linii de creditare, reprezentanţii ÎMM trebuie să se deplaseze la Chişinău sau se pot adresa şi la filialele Mobiasbancă din teritoriu? Unde anume?
A.G.: Reţeaua de filiale Mobiasbancă este extinsă pe întreg teritoriul republicii. Astfel, orice client existent sau potenţial se poate adresa la oricare filială a băncii pentru consultanţă şi suport, fără a fi necesar să se deplaseze la Chişinău. La fel, pentru o comunicare eficientă sunt organizate conferinţe telefonice între client – managerul băncii - şi expertul IFI, identificându-se nevoile şi soluţia potrivită afacerii. Suntem o echipă tânără, energică şi profesionistă, iar la necesitate ne deplasăm chiar şi la sediul clientului.
Profit: Cât durează perioada de examinare a documentelor pentru creditare?
A.G.: Depinde de amploarea proiectului investiţional. Pentru investiţiile simple (de ex. procurarea echipamentelor, înlocuirea cazanelor, geamurilor etc.) procesul durează până la două săptămâni. În cazul proiectelor mai complexe, cum ar fi construirea spaţiilor de producere, procesul de aprobare ar putea lua până la 4 săptămâni, întrucât consultanţii BERD efectuează vizite la faţa locului şi elaborează un plan investiţional special.
Profit: Cât de frecvente sunt cazurile când cererile de finanţare sunt respinse de bancă şi din ce cauză?
A.G.: Rata de refuz în cazul cererilor de finanţare din sursele partenerilor externi nu diferă de aplicaţiile ordinare. Principalele motive de refuz ţin de aspecte precum: investiţia nu corespunde cerinţelor BERD anterior menţionate, situaţia financiară precară a companiei, o istorie creditară negativă. Fiecare cerere de creditare se analizează în complex, Banca oferind soluţii personalizate, astfel încât riscurile legate de proiectele de finanţare să fie atenuate.
Profit: A fost Mobiasbancă pregătită pentru creşterea volumului de creditare? A fost necesară angajarea unor specialişti noi? Cu ce provocări se confruntă banca în procesul de examinare şi aprobare a solicitărilor?
A.G.: Mobiasbancă are o experienţă îndelungată de colaborare cu instituţiile financiare internaţionale – BERD, BEI etc. Acest parteneriat de succes creează sinergie, susţinând economia locală, aducând know-how în domeniu şi noi perspective. În limitele programului EU4Business-EBRD au fost organizate mai multe traininguri, la care consilierii Mobiasbancă au fost instruiţi privind procedurile şi condiţiile programului. Rămâne o provocare informarea unui număr cât mai mare de clienţi despre sursele de finanţare disponibile la Mobiasbancă, oportunităţile şi beneficiile acestora. Oricum, se resimte o dinamică pozitivă privind gradul de informare a aplicanţilor, companiile documentându-se despre oportunităţile de finanţare şi venind la bancă cu întrebări concrete pentru un program anume. Astfel, se construieşte un dialog ca între doi parteneri care ştiu ce au de făcut şi care sunt obiectivele ce urmează a fi realizate.■
Далее...
