Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._10_2016, octombrie 2016Şansa agriculturii: Investiţiile, asocierea şi cooperarea
Cu speranţe mari la început de an şi cu ce dă Domnul la sfârşit de an. Astfel, îşi caracterizează majoritatea agricultorilor domeniul de activitate, pe care se bazează totuşi o bună parte a economiei moldoveneşti. Fostul Premier al Republicii Moldova de la începutul independenţei ţării, Valeriu Muravschi, afirmă că problemele din agricultură se trag încă din perioada privatizării, când la temelia acestui proces a stat un model social-populist şi nu pilonii de bază ai oricărui sistem: motivaţia şi competitivitatea. Astfel, au fost distruse infrastructura şi potenţialul sectorului agricol. Acum, consideră fostul Premier, unica şansă de a salva agricultura sunt investiţiile solide, asocierea şi cooperarea agricultorilor.
După o carieră de câteva decenii în domeniul administrativ, Valeriu Muravschi, economist de profesie, a revenit în satul de baştină, Sirota, raionul Orhei, pentru a face agricultură. Afacerea de familie pe care o gestionează dispune de o livadă de mere, prune şi vişini cu o suprafaţă totală de 140 ha, dintre care 40 ha sunt dotate cu sistem de irigare. Îl dor problemele satului moldovenesc, unde, după un sfert de secol de independenţă, devine tot mai greu să angajezi pe cineva la lucru. „Peste câţiva ani, în sate aproape nu va exista forţă de muncă necalificată, nemaivorbind de cea calificată”, spune cu tristeţe Valeriu Muravschi.
Discută despre problemele din agricultură cu durere în suflet, pentru că „pământul este cea mai mare bogăţie a Republicii Moldova, pe care, din păcate, nu ştim s-o preţuim”. În cadrul unui interviu acordat revistei Profit, Valeriu Muravschi vorbeşte despre afacerea pe care o are în agricultură, despre problemele sectorului, dar şi despre perspectivele pe care le vede în acest domeniu.
Profit: Dle Muravschi, toamna se număra bobocii, iar fermierii fac totalurile. Cum a fost anul agricol 2016 pentru afacerea Dvs.?
V.M.: Agricultura este un domeniu în care îţi faci planuri grandioase la început de an, multe dintre care, din păcate, la sfârşit de an nu se materializează, explicaţii fiind mai multe. În ultimii ani, condiţiile climaterice nu au fost prea favorabile agriculturii. De exemplu, anul 2015 a fost unul din cei mai secetoşi. La începutul anului 2016 au fost destul de multe precipitaţii, dar a urmat apoi o perioadă secetoasă, care nu a permis de a menţine echilibrul necesar care să asigure o roadă bogată. Mai mult, ploile din lunile mai şi iunie au coincis cu perioada de înflorire a plantaţiilor anuale de mere, prune, vişine şi cireşe, fapt care a afectat procesul de polenizare şi, respectiv, calitatea şi cantitatea roadei recoltate.
În general, la acest capitol, dacă cu 40-50 de ani în urmă din 5 ani agricoli în medie unul era secetos, atunci în ultimul deceniu, 2 din 4 ani sunt secetoşi cu temperaturi de vară peste media multianuală. Desigur se resimte şi „intervenţia omului” prin lipsa responsabilităţii şi a utilizării iraţionale a tehnologiilor.
De asemenea, condiţiile climaterice neprielnice, în special perioada ploioasă, au necesitat folosirea suplimentară a preparatelor de protecţie. În cazul nostru, costurile acestora au fost în 2016 de 1,5 ori mai mari decât anul trecut. Există obiecţii şi la calitate. Din păcate, statul nu asigură un control riguros la importul preparatelor chimice, lucru care afectează atât costurile, cât şi cantitatea şi calitatea producţiei. De exemplu, în comparaţie cu anul trecut a scăzut calitatea merelor, prin urmare, acestea nu pot fi păstrate pentru a fi ulterior exportate, ci folosite doar la producerea sucului concentrat. Dacă anul trecut un kilogram de mere pentru suc era comercializat cu 3 lei, atunci în acest an preţul este de 1,4 lei, în condiţiile în care preţul de cost este de 2,5 lei/kg. Respectiv, mulţi producători activează în pierdere.
În plus, nu este suficient să cultivi un produs calitativ. O altă mare problemă ţine de păstrarea, sortarea şi ambalarea fructelor pentru comercializare în extrasezon, când preţurile sunt mai mari şi permit producătorilor să-şi recupereze investiţiile. Însă lipsa capacităţilor de păstrare moderne suficiente nu permite acest lucru. Agricultura este o afacere extrem de complicată, cu caracter sezonier, riscuri şi instabilitate de preţuri pe piaţă. Este nevoie de investiţii serioase şi nu te poţi descurca fără a apela la credite bancare. În acelaşi timp, resursele creditare sunt pentru businessul agricol foarte scumpe, iar în ultimii ani, în legătură cu debandada din sistemul bancar, costul acestora a crescut şi mai mult. Au sporit şi riscurile, iar băncile nu mai creditează la fel ca înainte. Prin urmare, astăzi, fermierii nu dispun de mijloace circulante libere ca să investească şi să asigure un proces tehnologic conform cerinţelor, fapt ce se reflectă în calitate, cantitate şi preţul de cost.
Pornind de la toate aceste premise, nu pot afirma că anul agricol 2016 a fost unul bun pentru afacerea noastră. Am reuşit să recoltăm în jur de 800 tone de mere faţă de 1400-1500 tone în anii precedenţi.
Profit: Trebuie în acelaşi timp să recunoaştem că în ultimii ani au fost făcute anumite investiţii în agricultură, cel puţin prin intermediul Fondului de subvenţionare, fapt care a permis demararea procesului de modernizare a sectorului.
V.M.: Într-adevăr, în ultimii 4-5 ani prin regulamentele de subvenţionare a producţiei agricole s-a încercat direcţionarea resurselor în stimularea noilor tehnologii, crearea infrastructurii post-recoltare – frigidere, camere de ambalare, linii de sortare. Totuşi, tot ce s-a făcut este insuficient pentru o schimbare serioasă în sectorul agricol. Este nevoie de mult mai multe linii de sortare şi frigidere. Nu putem spera la performanţe în agricultură în lipsa acestora, precum şi a forţei de muncă relativ calificate. Astăzi nu mai găseşti în sate agronomi, mecanizatori sau ingineri.
În acest context, este „inexplicabilă” tergiversarea şi „bâlbâiala” guvernanţilor în accesarea „creditului polonez” de 100 mil. euro, a creditului de la Banca Europeană de Investiţii pentru proiectul „Livada Moldovei”, în valoare de 120 mil. euro etc. De fapt, explicaţii există: lipsa profesionalismului şi a responsabilităţii, cât şi lupta guvernanţilor pentru controlul asupra acestor fluxuri de bani şi obţinerea aşa-numitelor „otcaturi”.
Profit: Totuşi, de unde se trag problemele agriculturii noastre?
V.M.: În general, agricultura moldovenească are probleme încă din anii ’90, când s-a mers pe o cale greşită în reforma sectorului agricol. Până în 1990 exista un anumit potenţial în domeniu, deşi era evident că sectorul necesita un amplu proces de modernizare şi retehnologizare. Din păcate, privatizarea în sectorul agricol a urmat o cale social-populistă – repartizarea egală a pământului şi a bunurilor infrastructurii ţăranilor. Desigur, procesul de privatizare era inevitabil, însă el trebuia condiţionat cu cooperarea şi asocierea agricultorilor. Acest lucru nu s-a făcut, iar de acolo au început toate problemele. Privatizarea în agricultură a reprezentat un proces haotic şi de tip bolşevic – „la toţi câte puţin”, fără retrocedare şi fără a lua în considerare istoria şi tradiţiile satelor, motiv pentru care am pierdut ani de zile în procesul de dezvoltare. Dar cel mai grav este că am pierdut oameni, care dacă ar fi fost susţinuţi de către stat în procesul de reformare a agriculturii, nu ar fi plecat în masă peste hotare.
La fel s-a întâmplat în industrie şi în alte ramuri. Proprietatea de stat a fost împărţită între cetăţeni prin intermediul „bonurilor”. Au fost repartizate bonuri pe acţiuni, făra a conştientiza faptul că la acea etapă majoritatea populaţiei pur şi simplu nu era pregătită să administreze proprietatea într-un mod sau altul. Dar în orice societate şi la fiecare etapă, există, cum se spune la Bucureşti, „băieţi şmecheri” care se orientează rapid şi profită de situaţie. În rezultat, am pierdut potenţialul economic pe care l-am avut şi de care nu am ştiut să beneficiem. Consecinţele au fost dezastruoase, a apărut o diferenţiere catastrofală în rândul populaţiei - majoritatea a rămas pauperizată, iar o mică parte a pus mâna pe proprietăţile statului. Au apărut oligarhi care au preluat puterea economică, apoi politică, iar într-un final au corupt instituţiile de bază şi au capturat statul.
Anume acele evoluţii au stat la baza dezvoltării oligarhiei, care iniţial şi-a rezolvat problemele în economie, iar ulterior s-a infiltrat şi în politică, deţinând control nu doar asupra sistemului financiar-bancar al ţării, dar şi asupra tuturor instituţiilor statului, inclusiv asupra celor de drept.
Profit: În opinia Dvs., care rămâne a fi problema cea mai importantă a agriculturii noastre?
V.M.: Lipsa investiţiilor, cât şi mentalitatea „individualistă” în detrimentul asocierii şi cooperării. Încă prin 2010, fostul Comisar European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, actualul Prim-Ministru al României, Dacian Cioloş, recomanda şi insista pe includerea agriculturii şi dezvoltării rurale în calitate de prioritate în Strategia Naţională de Dezvoltare. Din păcate, guvernanţii noştri au fost preocupaţi de controlul fluxurilor de bani din interior şi exterior, ceea ce a dus la un conflict între Ministerul Economiei şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. În rezultat, am ratat un suport financiar din partea UE de cel puţin 15-20 mil. euro pe an. Aceşti bani ar fi fost suficienţi pentru a construi suplimentar 100 mii tone de capacităţi de păstrare moderne, a procura vreo 40-50 de linii performante de sortare şi ambalare, care costă în jur de 150-200 mii euro fiecare, cheltuieli pe care prea puţini fermieri şi le pot permite.
În acest context, vreau să accentuez că în condiţiile în care nu dispui de toată infrastructura necesară de păstrare, ambalare şi sortare, problemele mari sunt inevitabile la comercializarea producţiei. De unii singuri, agricultorii nu au posibilitatea să procure asemenea linii de sortare. Investiţia poate fi recuperată timp de 4-5 ani, doar cu condiţia ca să sortezi în jur de 4-5 mii de tone de mere anual. Agricultorii mici însă nu au asemenea volume. Respectiv, unica soluţie este asocierea şi cooperarea fermierilor pentru achiziţionarea liniilor de sortare şi a camerelor frigorifice. Aceste probleme pot fi rezolvate doar împreună.
Aici însă apare un alt aspect – în mentalitatea fermierilor predomină individualismul, adică fiecare îşi doreşte să aibă tractorul şi combina sa. Este un cerc vicios din care ne va fi foarte greu să ieşim, dar nu şi imposibil.
Profit: Cum decurge procesul de realizare a roadei în anul curent, în comparaţie cu 2015?
V.M.: Deocamdată, cel puţin în cazul nostru, procesul este unul complicat. Comparativ cu anul trecut, cererea este mult mai mică, agricultorii având permanent deficit de resurse financiare, pornind de la caracterul sezonier al sectorului agricol. Investeşti în primăvară şi vară, dar aştepţi vânzări şi intrări de capital în toamnă. Am spus deja că în Moldova creditarea în sistemul bancar este foarte complicată, în special în acest an. De aici, în lanţ apar toate celelalte probleme – întârzieri la achitarea impozitelor şi salariilor, la procurarea motorinei, îngrăşămintelor, care duc la costuri suplimentare. De asemenea, procesul de realizare a roadei este influenţat negativ de monopolizarea exporturilor de către firme afiliate partidelor politice.
Profit: În contextul liberalizării comerţului cu UE, aţi încercat să cuceriţi şi consumatorul european?
V.M.: Producerea este o parte a businessului, iar comercializarea este cealaltă parte, care necesită alte cunoştinţe. Din acest punct de vedere, noi am încredinţat procesul de comercializare unor companii cu experienţă şi relaţii, care cunosc toate problemele pe care le presupune exportul. Fructele pe care le cultivăm pleacă în Rusia, pentru că cerinţele pe piaţa UE sunt mult mai dure, deşi şi cumpărătorul de pe piaţa din est devine din ce în ce mai exigent.
Pentru a exporta pe piaţa UE este necesară infrastructură post-recoltare modernă, care poate fi achiziţionată prin cooperarea şi asocierea fermierilor. Consider că statul, dacă mai poate fi numit stat şi dacă înţelege corect aceste lucruri, ar trebui să stimuleze procesul de cooperare în agricultură. Fiecare în parte nu poate să exporte nici măcar în România. Eforturile care se depun la moment sunt prea lente şi insuficiente. Se pare că Ministerul Agriculturii şi instituţiile sale nu conştientizează pe deplin faptul că trebuie să facă politică economică, să stimuleze asocierea, cooperarea şi şcolarizarea fermierilor care îşi propun să exporte în UE şi nu doar.
Profit: Ce înseamnă astăzi să faci afaceri în agricultură în Republica Moldova?
V.M.: Cu regret, este foarte complicat să faci afaceri în ţara noastră şi în primul rând în agricultură. Afacerile în Moldova înseamnă nervi, bătăi de cap şi multă birocraţie, corupţie, iar cauzele acestei situaţii sunt multiple. În primul rând, este vorba de lipsa instruirii suficiente – cei care doresc să lanseze afaceri nu au suficiente cunoştinţe în domeniu, iar misiunea statului de a-i sprijini, şcolariza şi încuraja prin diverse mijloace, inclusiv fiscale, este una formală.
De asemenea, avem un aparat birocratic care întotdeauna are tendinţa de a menţine totul sub control, de a dirija şi de a se implica în afaceri. De aici apare şi fenomenul corupţiei. Mai mult, în mentalitatea funcţionarilor noştri persistă practica păguboasă de a-i destitui pe toţi, atunci când ajung la guvernare şi de a-şi aduce oamenii săi, fără a se gândi la efectul administrării treburilor în stat. A fi un funcţionar public înseamnă să-ţi asumi o mare responsabilitate, să ai experienţă şi cunoştinţe pentru a putea administra eficient problemele statului. Însă în momentul în care funcţionarii se schimbă practic în fiecare an, este imposibil să contezi pe rezultate pozitive.
Dar cel mai grav este că prin instituţiile şi funcţionarii săi, continuă să persiste atitudinea răuvoitoare a statului faţă de oamenii ingenioşi şi cu iniţiativă. În loc să-i susţină pentru faptul că îşi asumă riscuri şi investesc, dimpotrivă, li se pun piedici, iar de aici şi nivelul sporit de descurajare al oamenilor de afaceri. Nu mai vorbesc de invidia bolnăvicioasă unii faţă de alţii.
Climatul investiţional în Republica Moldova este unul foarte prost, deşi se vorbeşte mult, nu se face mai nimic. Nu mai vorbim de faptul că în majoritatea sectoarelor s-au format grupuri de companii care, direct sau indirect, au anumite legături cu reprezentanţii guvernării şi deţin monopolul. Prin urmare, atunci când un tânăr iniţiază o afacere, acesta din start are prea puţine şanse de a lupta cu ei. Iată marea noastră problemă – atitudinea faţă de oamenii care încearcă să facă ceva. În mare parte problemele noastre sunt generate de clasa politică, în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău caz - dezastruoasă, care împiedică dezvoltarea unui trend economic relativ normal.
Profit: Spuneaţi anterior că problema creditării este una serioasă. Potrivit unor fermieri care au dorit să-şi păstreze anonimatul, pentru a obţine subvenţii, acces la anumite credite este necesar ca fermierii să întoarcă înapoi până la 20% din suma primită. Aţi auzit/întâlnit asemenea cazuri?
V.M.: Îmi este greu să mă pronunţ pozitiv sau negativ la acest subiect. Pot afirma cu toată responsabilitatea că din anul 2000, de când avem micul nostru business în domeniul agriculturii, nu ne-am confruntat masiv cu asemenea situaţii. Evident, am apelat permanent la credite, subvenţii, pentru că altfel nu te poţi dezvolta.
Profit: Rămâne agricultura a fi o afacere profitabilă pentru Moldova?
V.M.: În principiu, poate fi o afacere profitabilă în condiţiile în care atitudinea statului faţă de agricultură va fi una corespunzătoare, prin politicile sale şi prin mecanismele de subvenţionare şi impozitare. Consider că impozitul pe venit trebuie să fie unul diferenţiat. Asfel, în raioane acesta ar trebui să fie de două ori mai mic decât la Chişinău, unde fluxurile şi veniturile sunt mai mari şi unde există toată infrastructura şi condiţiile necesare. În sate, în general, impozitul respectiv ar putea fi unul simbolic pe parcursul a 3-5 ani. În acest mod, capitalul din Chişinău ar fi stimulat să plece în teritoriu. Este un mecanism viabil, folosit în alte state şi care poate fi preluat şi la noi. Cum altfel putem stimula dezvoltarea economică?
Profit: Care este opinia Dvs. faţă de propunerea de a permite nerezidenţilor să achiziţioneze pământ în Moldova?
V.M.: În general, iniţiativa în cauză este una din posibilităţile reale de atragere a investiţiilor străine în ţara noastră. În principiu, susţin această propunere, dar cu condiţia stabilirii unor reguli foarte clare care nu ar permite să se facă speculaţii pe seama pământului. Statul trebuie să spună clar – ai procurat pământ, fii bun şi ai grijă de el. Astfel, dacă în primul an terenul agricol nu a fost prelucrat eficient, atunci proprietarul este obligat să achite un anumit impozit, a cărui valoare devine tot mai mare cu fiecare an, iar în cele din urmă se ajunge până la confiscare. Sunt mecanisme cunoscute care ar stimula şi susţine consolidarea terenurilor şi atragerea investiţiilor în agricultură, cooperarea şi asocierea fermierilor.■
Далее...
Dialog constructiv
Pe parcursul a zece ani de activitate Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) a construit şi susţinut un dialog eficient cu autorităţile, instituţiile internaţionale, donatorii şi societatea civilă, cu scopul de a asigura un cadru legal transparent şi echitabil. Recomandările AmCham Moldova sunt întotdeauna puse la dispoziţia autorităţilor pentru ca împreună cu factorii de decizie să se adopte politici coerente de care să beneficieze întreaga societate. Într-un interviu acordat revistei Profit, Directorul Executiv AmCham Moldova, Mila Malairău, vorbeşte despre succesele şi provocările celor 10 ani de activitate, precum şi planurile de viitor.
Profit: În octombrie AmCham împlineşte 10 ani de activitate. Care sunt concluziile unui deceniu de activitate?
M.M: Concluzia la care am ajuns după primul deceniu de activitate al AmCham Moldova este importanţa comunicării eficiente şi consecvente între factorii de decizie şi reprezentaţii businessului pentru obţinerea unor politici calitative. Respectiv, şi în cadrul evenimentului de aniversare, care a avut loc în octombrie, ne-am propus să onorăm şi să celebrăm cei 10 ani de “advocacy şi dialog”.
O altă concluzie, nu mai puţin importantă, este şi faptul că în toate timpurile, în diverse contexte politice, se găsesc oameni în rândurile guvernanţilor cu o viziune strategică şi abordare constructivă, cu intenţii autentice, orientaţi spre reforme. Ne-am învăţat să-i identificăm, să conlucrăm cu ei şi să generăm valoare adăugată comunităţii de business.
Cred că datorită acestei abordări – flexibile şi creative - AmCham-urile sunt atât de longevive în lume. Există Camere care activează în regiune de zeci de ani, iar altele au trecut peste o sută de ani de existenţă. Noi nu suntem mai puţin ambiţioşi.
Profit: Cu ce succese se poate lăuda AmCham pe parcursul acestui deceniu? Au fost şi insuccese?
M.M: Camera Americană este prima cameră bilaterală instituită în Moldova, în lipsa unor prevederi privind reglementarea acestora, de aceea crearea ei poate fi calificată ca un prim succes al instituţiei. În spatele aşa numitor istorii de succes se ascunde multă perseverenţă şi dedicaţie din partea echipei AmCham. Printre succese, în primul rând, aş vrea să menţionez consolidarea comunităţii de business. O realizare importantă pentru noi în aceşti ani este afirmarea reprezentanţilor mediului de afaceri şi asocierea acestora. Am contribuit considerabil la dezvoltarea culturii asociative şi ne bucurăm să vedem astăzi tot mai multe şi mai multe asociaţii noi ale businessului.
O altă realizare importantă pentru noi este faptul că suntem auziţi şi invitaţi la dialog de către instituţiile statului. În cadrul discuţiilor purtate cu reprezentanţii statului abordăm diverse subiecte ce ţin de afaceri şi reglementarea activităţii de business. Astfel, după mai mulţi ani de insistenţă şi efort depus de către întrega echipă, în prezent instituţiile statului solicită şi caută expertiza AmCham-ului pe diverse subiecte.
Existenţa acestui dialog este deosebit de importantă, în special, după semnarea Acordurilor de Asociere şi Liber Schimb. Prin aceste acorduri, noi ne-am asumat angajamente de transpunere şi apropiere a legislaţiei naţionale de cea europeană. Este un proces foarte intens, care vizează multiple părţi interesate pe aspecte atât economice, cât şi sociale. Există domenii de reglementare pentru care părerea businessului, în persoana AmCham, este solicitată cu regularitate, cum ar fi: oportunitatea eliminării unor acte permisive, politica fiscală, politica vamală şi facilitarea comerţului exterior, domeniul financiar şi altele. În acelaşi timp, trebuie să recunosc că vocea asociaţiilor este foarte slab auzită de autorităţi în domenii sau pe aspecte care sunt social sensibile, cum ar fi reglementările raporturilor de muncă, domeniul farmaceutic, energetic etc.
Şi în al treilea rând putem menţiona educarea businessului în direcţia construirii unui dialog cu autorităţile. Noi încurajăm businessul, şi nu doar pe cei care intră în componenţa AmCham, să-şi cunoască drepturile şi să încerce să le promoveze sau să le apere dacă e cazul.
Profit: Câţi membri numără în prezent AmCham?
M.M.: Actualmente, AmCham Moldova întruneşte peste 100 de companii. Acestea sunt atât companii locale, cât şi companii cu capital străin.
Profit: În afară de taxa de membru, de ce mai este nevoie pentru a deveni membru al AmCham?
M.M: Orice companie care aspiră să devină membru AmCham Moldova trebuie să se conformeze unui Cod de etică care înglobează prevederi ce ţin de onestitate, business corect, relaţii clare şi corecte cu angajaţii, responsabilitate socială, achitarea taxelor şi impozitelor. O prevedere importantă a acestui Cod este angajamentul companiei de a respecta legislaţia naţională. La fel, atunci când discutăm cu potenţialii membri, încercăm să le explicăm că asociaţia nu este un prestator de servicii. Dacă ţi-ai setat anumite scopuri, asociaţia dispune de anumite active: expertiză, relaţii, pârghii pe care le pune la dispoziţie, însă compania membru rămâne în egală măsură responsabilă pentru atingerea obiectivelor setate.
Profit: Calitatea de membru oferă doar drepturi sau există şi anumite obligaţii? Care ar fi acestea?
M.M: Pentru a deveni membru AmCham nu este suficientă doar dorinţa. Aprobarea membrilor noi intră în responsabilităţile Consiliului de Directori AmCham. În ultimii ani, membrii Consiliului foarte minuţios analizează profilul companiilor care-şi anunţă intenţia de aderare la AmCham prin prisma rigorilor prevăzute în Codul de etică al Camerei. Recent, în Consiliu de Directori s-a discutat că ar trebui să se efectueze evaluări periodice din perspectiva riscului reputaţional. Respectiv, pentru cei cu risc reputaţional înalt ar trebui să ne gândim la o procedură de reevaluare a statutului de membru, dar aceste discuţii sunt la o fază incipientă. Există o procedură de aplicare, care nu e foarte dificilă: prezentarea actelor companiei, inclusiv date privind beneficiarii finali, toată informaţia despre companie, semnarea Codului de Etică, dar şi recomandările membrilor existenţi. Deci, comunitatea AmCham trebuie să înţeleagă clar ce prezintă fiecare companie nouă, cine sunt administratorii, am avut şi cazuri când astfel de companii nu au fost acceptate în calitate de membri.
Profit: Cum reuşeşte AmCham să protejeze interesele mediului de afaceri din diferite sectoare ale economiei moldoveneşti - bănci, finanţe şi asigurări, leasing, agricultură, construcţii, comerţ şi servicii?
M.M: Graţie structurii sale organizatorice şi a faptului că reprezintă companii multinaţionale din diverse industrii, dar şi datorită experienţei acumulate şi echipei executive profesioniste, AmCham reuşeşte să se implice foarte activ în dialogul public-privat. La momentul actual, în cadrul AmCham îşi desfăşoară activitatea şase comitete tematice: Comitetul Responsabilitatea Socială Corporativă, Comitetul Resurse Umane, Comitetul Taxe şi Aspecte Legislative, Comitetul pentru Comerţ şi Producţie, Comitetul pe Servicii Financiare şi Comitetul pentru Îngrijirea Sănătăţii. De asemenea, periodic lansăm grupuri de lucru ad-hoc care abordează o anumită problemă ce nu se încadrează în lucrările nici a unui Comitet. Echipa AmCham coordonează activitatea Comitetelor astfel încât acestea să se extindă şi să fie cât mai reprezentative, să participe activ în discuţii cu autorităţile relevante Comitetului şi să-şi expună cât mai reuşit şi convingător poziţia.
Profit: Cât de dificil este să găsiţi argumentele necesare pentru a convinge ministerele şi departamentele, în pereţii cărora sunt luate decizii delicate pentru mediul de afaceri, de faptul că adoptarea unor legi sau regulamente nu este binevenită?
M.M: Argumentele fie sunt, fie nu …(zâmbeşte). Atunci când AmCham are o poziţie fermă asupra unui subiect – nu este greu de găsit argumente, deşi, trebuie să recunosc că, de multe ori, ne este dificil să găsim datele şi cifrele cu care să ne consolidăm poziţia, fiindcă acestea nu sunt disponibile la nivel de instituţii. Mai dificil este să găseşti un compromis, chiar dacă ai poziţie bine definită şi argumentată, iniţial între companii, iar ulterior cu factorii de decizie. Deseori, făcând o politică sau un proiect de act legislativ, argumentarea autorilor pentru necesitatea acestui act este foarte vagă şi slabă sau nu este susţinută de o evaluare a impactului de reglementare. În aşa cazuri noi suntem nevoiţi să intuim raţionamentele statului, iar pregătirea poziţiei devine un exerciţiu foarte complicat.
Profit: Vă rog să numiţi cele mai însemnate exemple din aceşti 10 de ani, ce aţi reuşit să „anulaţi”, „schimbaţi” şi „corectaţi” cu scopul de a proteja mediul de afaceri?
M.M: La acest capitol, în primul rând, vreau să evidenţiez acele schimbări la care s-a muncit cu o pasiune deosebită. Aici mă refer la eforturile întreprinse de către AmCham pe parcursul ultimilor cinci ani pentru îmbunătăţirea Codului Fiscal şi a actelor subsidiare, am venit cu recomandări şi comentarii asupra tuturor titlurilor. De exemplu, am reuşit să obţinem acceptarea de către autorităţi a deductibilităţii cheltuielilor pentru transport, hrană şi studiile profesionale ale angajatului. Doresc să remarc şi efortul depus în vederea îmbunătăţirii legislaţiei concurenţiale, actualmente suntem antrenaţi într-un dialog constant cu Consiliul Concurenţei vizavi de prevederile din cadrul proiectelor de acte normative în materie.
Am muncit mult în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a comerţului transfrontalier. În acest sens, am reuşit să realizăm multe obiective propuse, printre care implementarea mecanismului de amânare a achitării drepturilor de import, eliminarea mai multor bariere netarifare, optimizarea procedurilor de vămuire.
Nu mai puţin importante sunt eforturile AmCham efectuate în cadrul comitetelor sectoriale, cel privind serviciile financiare şi cel pentru îngrijirea sănătăţii, care au contribuit intens la îmbunătăţirea reglementărilor pentru aceste industrii.
Anul trecut am reuşit să introducem anumite schimbări în Codul Muncii. De asemenea, am înregistrat rezultate însemnate în sectorul financiar-bancar şi ne-bancar.
Profit: În ce măsură în activitatea Dvs. vă ajută experienţa şi practica Camerelor din alte state?
M.M: AmCham este un brand notoriu în lume. Suntem acreditaţi de către Camera de Comerţ şi Industrie din Statele Unite ale Americii. Într-adevăr, ne inspirăm foarte mult din activitatea colegilor noştri din alte state şi în acest scop periodic organizăm diverse întâlniri cu aceştia.
Profit: Ce părere aveţi despre proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2017. Ce credeţi că este necesar de schimbat?
M.M: În baza consultărilor publice şi a dialogului eficient cu Ministerul Finanţelor, autorul proiectului politicii bugetar-fiscale pentru anul 2017, am ajuns la un consens practic pe toate elementele conceptuale. Rămâne să fie discutat şi îmbunătăţit un nou instrument fiscal, pe care aşteptăm de mult timp să fie introdus în legislaţia naţională. Mă refer la soluţia fiscală individuală anticipată (SFIA). La acest capitol, din punctul nostru de vedere există câteva elemente pe care autorul trebuie să le revadă. Prin introducerea acestui concept, legiuitorul trebuie să stabilească regimul juridic al acestui act, pentru a înlătura confuzia cu privire la locul instituţiei în sistemul naţional de drept în materia interpretării actelor legislative şi normative. Totodată, legiuitorul trebuie să stabilească care va fi calea de contestare a SFIA emise, în cazul în care solicitantul nu este de acord cu ea. Prin dezvoltarea acestor aspecte, legiuitorul trebuie să determine dacă SFIA va avea un caracter obligatoriu sau nu. În baza analizei comparate cu statele în care acest instrument fiscal funcţionează, Amcham recomandă Ministerului Finanţelor să-şi revadă poziţia şi să-l instituie ca act obligatoriu din momentul emiterii.
De asemenea, avem unele propuneri la capitolul prevederi fiscale privind taxele locale. În viziunea noastră, formarea cuantumului taxelor locale trebuie să respecte cerinţele de accesibilitate, transparenţă şi previzibilitate, descrise în art. 23 din Constituţia Republicii Moldova. Astfel, deşi autorităţile publice locale se bucură, în condiţiile legii, de autonomie financiară, adoptă bugetul lor propriu, care este independent şi separat de bugetul de stat, există o interdependenţă directă între legea bugetului de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, părţi componente ale bugetului public naţional. Formarea taxelor şi impozitelor fie la nivel naţional, fie la nivel local trebuie să asigure un echilibru şi o echitate între contribuabilii de la care acestea urmează a fi încasate, fiind aplicabile aceleaşi cerinţe şi criterii.
Potrivit articolului 132 din Constituţie, care reglementează sistemul fiscal, impozitele, taxele şi orice venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, oraşelor şi satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective, iar modalitatea de instituire a echităţii sociale şi respectării articolului 126 din Constituţie revine Parlamentului, prin intervenţiile de modificare şi completare a legislaţiei naţionale. Din aceste considerente, susţinem stabilirea criteriilor de formare a taxelor locale şi respectarea principiilor transparenţei şi previzibilităţii în dezvoltarea climatului investiţional atât la nivel local, cât şi la nivel naţional.
Profit: Cum explică AmCham intenţiile Ministerului Finanţelor de a colecta accizele pentru autoturismele importate în Moldova în lei moldoveneşti şi nu în valută cum a fost anterior?
M.M: AmCham nu a examinat separat această propunere, dar putem constata că intenţia Ministerului Finanţelor va duce la aplicarea unei cote a accizului constante care nu va fluctua în dependenţă de rata de schimb a valutei naţionale, ceea ce va spori previzibilitatea acumulării resurselor financiare la buget din acest segment.
Profit: Cât de curând vom auzi hotărâri luate de Curtea de Arbitraj din cadrul AmCham?
M.M: De fapt, la baza creării Curţii de Arbitraj Internaţional din Chişinău a stat ideea oferirii unei alternative viabile justiţiei de stat, pentru agenţii economici, întru diminuarea costurilor aferente. Aşadar, nu însăşi emiterea unor hotărâri arbitrale este scopul funcţionării Curţii de Arbitraj, ci asigurarea existenţei unor platforme eficiente şi independente de soluţionare calitativă a divergenţelor ce pot inevitabil surveni în relaţiile comerciale. Fiind exponenţi ai businessului, putem ferm enunţa că este foarte importantă existenţa premisei de bună credinţă între partenerii de afaceri. Orice antreprenor se lansează în afaceri pentru a dezvolta parteneriate, colaborări, generând astfel profit. Existenţa litigiilor reprezintă partea de verso a respectivelor parteneriate, acestea de fapt constituind un exerciţiu de redistribuire a energiei din componenţa de identificare a noilor oportunităţi de dezvoltare, în cea de administrare a disputelor. În acest context, pe respectiva dimensiune este important de a asigura minimizarea resurselor consumate, atât financiare cât şi de timp. Deziderat la care sperăm să contribuim.
Profit: Care sunt calităţile profesionale de care trebuie să dispună colaboratorul AmCham pentru a ajunge la un numitor comun cu funcţionarii structurilor de stat?
M.M: Cu siguranţă, calităţile celor din echipa AmCham nu au fost dobândite la facultate. Mai degrabă, au fost dezvoltate şi îmbunătăţite pe parcursul anilor de muncă asiduă în cadrul AmCham. În discuţii cu autorităţile este important să fii un negociator bun, să ai simţul tactului şi să poţi ajunge la un compromis. Iar în general, este important să dai dovadă de profesionalism, consecvenţă, perseverenţă, responsabilitate şi punctualitate, şi, cel mai important, integritate în ceea ce practici.
Profit: Care ar fi cele mai importante recomandări pentru Guvern în vederea realizării creşterii economice?
M.M: De-a lungul activităţii noastre, datorită acţiunilor şi iniţiativelor întreprinse de către echipa AmCham, unele aspecte ce ţin de birocraţia excesivă, controale abuzive şi numeroase acte permisive au fost treptat remediate. Totuşi, pe agenda noastră în continuare rămân să fie dominante alte aspecte ce ţin de lupta cu corupţia, reforma sistemului judecătoresc, criza sistemului bancar. În ultimul timp, businessul constant se confruntă şi cu o altă problemă majoră – migraţia populaţiei. Astfel, rămânem atât fără forţă de muncă, cât şi fără piaţă de desfacere. Această situaţie trebuie redresată pentru a asigura creşterea economică. Credem că deosebit de importante sunt şi investiţiile în infrastructura ţării, dacă ne dorim mai multe investiţii în sectorul real, care să genereze creştere economică.■
Далее...
Dimitri Gvindadze: E timpul să gândim strategic şi să ţintim sus
Şeful reprezentanţei Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în Republica Moldova, Dimitri Gvindadze, are mari speranţe în ceea ce priveşte perspectivele soluţionării problemelor cu care se confruntă sectorul bancar al RM. În particular, speranţele şefului BERD sunt legate de recentele schimbări pozitive la BNM.
Profit: Dle Gvindadze, aţi preluat funcţia de şef al oficiului BERD în RM cu jumătate de an urmă. Care sunt primele impresii despre Moldova? Ce v-a surprins şi ce v-a dezamăgit pe parcursul acestei perioade? Care sunt perspectivele?
D.G.: Nu sunt pentru prima dată în RM. Am vizitat Moldova destul de frecvent începând cu anul 2014 în calitate de economist şef al BERD pentru Europa de Est şi regiunea caucaziană. Am urmărit îndeaproape evoluţiile care aveau loc în Moldova, inclusiv tendinţele economice şi cele din sectorul bancar.
Acum, când mă aflu la Chişinău permanent, pot spune că există multe lucruri pe care Moldova ar putea să le facă. Ţara Dvs. este situată în apropierea UE care este cea mai mare şi mai bogată piaţă din lume. Moldova ar putea atrage multe investiţii europene şi regionale în sectorul de producere şi servicii. Mai multe state din Europa Centrală şi de Est au avut o astfel de experienţă în trecut. Dar pentru aceasta Moldova trebuie să elaboreze şi să prezinte investitorilor mai multe propuneri viabile, care să se bazeze pe trei piloni: stabilitate macroeconomică, stabilitate financiară şi un mediu de afaceri echitabil. Dacă se va înregistra progres în toate aceste domenii simultan, atunci RM se va putea poziţiona drept o platformă economică regională pentru companiile interesate de a produce bunuri în RM destinate atât consumului intern cât şi celui extern.
Acest lucru deja se întâmplă, de exemplu, la Bălţi, unde companiile Draexlmaier Automotive şi Gebauer & Griller au creat locuri de muncă pentru sute de angajaţi locali şi astfel au reuşit să includă Moldova în marele reţele de producere care activează la nivel global. Recent, am participat la deschiderea unei fabrici de către compania italiană de producere a cablurilor La Triveneta Cavi.
BERD a sprijinit această investiţie, prima pe care compania italiană a făcut-o în afara ţării. Implementarea noii „platforme economice regionale” poate duce la multiplicarea acestor exemple. Va fi necesar de implementat reforme structurale şi în domeniul justiţiei. Trendul demografic al Moldovei – determinat de factori atât externi cât şi interni – este o mare provocare, inclusiv pentru potenţialii investitori străini care uneori nu pot găsi aici forţa de muncă necesară. Cel mai bun lucru care poate stimula creşterea economică pe termen lung şi schimba acest trend demografic sunt reformele care vor avea impact la nivel atât intern cât şi extern şi vor include Moldova în lista ţărilor care reprezintă interes pentru investitori. Reformele vor duce la creşterea încrederii consumatorilor, deponenţilor şi investitorilor. Văd că se întreprind eforturi în această direcţie. În plus, sunt o persoană optimistă din fire. PIB-ul pe cap de locuitor în RM va fi de circa $2 mii către sfârşitul anului 2016, comparativ cu $10 mii în România. În UE acest indice este cu mult mai înalt. Atunci când ai vecini bogaţi, poţi înregistra şi tu o creştere economică semnificativă.
Profit: Care sunt principalele trei sarcini care au fost puse în faţa Dvs. pe perioada mandatului de către conducerea BERD? Pe cât de dificil va fi să atingeţi aceste scopuri?
D.G.: Portofoliul activ al BERD în Moldova este de aproximativ jumătate de miliard de euro. În ultimii ani, investiţiile anuale ale BERD atât în sectorul public cât şi cel privat au fost de circa 100 mil. euro. Pentru anul 2016, am planificat investiţii până la 100 mil. euro, dar cifra finală va depinde de numărul tranzacţiilor care sunt acceptabile pentru Bancă şi care contribuie la dezvoltarea economică şi financiară a ţării. Deci, mergem pe principiul cauză-efect.
BERD va continua să coopereze cu sectorul pub-lic. Guvernul RM a apelat la BERD pentru a finanţa construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău, prin care va fi transportat gazul din România la Chişinău. BERD va implementa şi alte proiecte în sectorul public şi cel privat. Aceste proiecte se află la moment în proces de pregătire şi urmează a fi semnate până la sfârşitul anului curent.
BERD va continua, pe cât este posibil, să lucreze cu sectorul privat - esenţa mandatului nostru. Inclusiv pentru că aici sunt create noi locuri de muncă. Volumul asistenţei pe care BERD o va acorda sectorului bancar al RM va depinde de numărul băncilor care vor demonstra că sunt transparente şi bine administrate.
Profit: La moment există multe solicitări din partea sectorului privat pentru finanţarea diferitor proiecte?
D.G.: Permanent discutăm produsele şi priorităţile noastre cu sectorul privat. Comunicăm cu antreprenorii, inclusiv cu investitorii străini, atât în mod individual, cât şi prin intermediul diferitor asociaţii din RM. BERD poate acorda credite companiilor care sunt transparente şi administrate corect. Aceasta înseamnă că noi credităm companiile care creează valoare şi a căror strategie corporativă şi viziune vor fi sustenabile în viitor. Atunci când acordăm credite, scopul nostru este ca mijloacele noastre financiare să fie adiţionale, adică să nu descurajeze finanţarea din sursele sectorului privat.
Asta înseamnă că în momentul în care vedem că un anumit proiect poate fi implementat cu uşurinţă cu ajutorul băncilor comerciale, ne retragem şi nu concurăm cu ele. În multe cazuri, participarea BERD poate aduce confort investitorilor, inclusiv celor străini. De asemenea, poate contribui la atragerea finanţării din partea structurilor comerciale. Pe lângă acordarea de credite, BERD de asemenea implementează programul Advice for Small Business (Program pentru Susţinerea Micului Business) prin intermediul căruia acordăm asistenţă tehnică companiilor mai mici. În fiecare an, mai mult de o duzină de companii moldoveneşti beneficiază de asistenţă prin intermediul acestui program. Scopul nostru este de a ajuta companiile mici să devină mai eficiente, să crească, să-şi majoreze numărul angajaţilor şi eventual să beneficieze şi de credite ale BERD.
Profit: Autorităţile de la Chişinău speră foarte mult că FMI va aproba, în octombrie curent, un nou memorandum cu RM, în valoare de $179 mil. Cum a influenţat lipsa unui acord cu FMI asupra cooperării BERD cu RM? Cât de repede va fi BERD pregătită să reia finanţarea deplină a RM, după semnarea noului acord cu FMI?
D.G.: Programul cu FMI este foarte important pentru RM. Şi nu e vorba doar de $179 mil., ci despre semnalul pe care noul program semnat cu Fondul îl va transmite – faptul că Guvernul este determinat să implementeze reforme. Stabilitatea macroeconomică este una dintre condiţiile principale pentru atragerea investiţiilor, astfel încât efectul de multiplicare să fie semnificativ şi pozitiv. Existenţa unui program cu FMI de asemenea va contribui la reluarea finanţării RM din partea UE şi a Băncii Mondiale.
Ceea ce ţine de BERD, semnarea oricărui proiect în Moldova este precedată de o analiză a situaţiei macroeconomice şi a perspectivelor economice efectuată de către experţii noştri. Orice acţiune menită să consolideze rezistenţa la şocuri a economiei poate duce la majorarea asistenţei din partea BERD atât pentru sectorul public din RM cât şi pentru cel privat. Semnarea unui nou acord cu FMI este cea mai bună posibilitate de a face acest lucru. După cum am menţionat deja, suntem hotărâţi să investim în sectorul privat, oferind sprijin investitorilor locali şi străini. Stabilitatea macroeconomică poate duce la impulsionarea acestor investiţii.
Profit: BERD este o instituţie internaţională care activează în baza principiului bazat pe cerere. Autorităţile RM au solicitat recent ajutorul BERD la implementarea anumitor proiecte?
D.G.: Dialogăm permanent şi coordonăm cu Guvernul toate activităţile legate de cooperarea cu sectorul public. De asemenea, coordonăm activitatea noastră cu principalii parteneri de dezvoltare care activează în RM. Cât priveşte colaborarea noastră cu sectorul privat, BERD discută direct cu companiile.
Profit: Dacă ne referim la construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău, credeţi că este posibil ca acest proiect să fie implementat până în anul 2020 aşa cum promit autorităţile?
D.G.: Spre sfârşitul anului curent, Consiliul director al BERD va discuta acordarea a 41 mil. euro pentru implementarea acestui proiect. Costul total este de aproximativ 90 mil. euro. Restul banilor vor fi oferiţi de către Banca Europeană pentru Investiţii, care examinează posibilitatea acordării unui credit separat, şi de către UE care s-a angajat să cofinanţeze acest proiect în baza unui grant. Succesul proiectului va depinde de angajamentul autorităţilor de a-l implementa în conformitate cu graficul stabilit. Cu cât mai multe resurse vor fi puse la dispoziţie, cu atât sunt mai mari şansele ca acest proiect să fie pregătit şi realizat conform graficului.
Profit: Mai mulţi experţi sunt sceptici în ceea ce priveşte implementarea acestui proiect în termenii stabiliţi. Ei aduc drept exemplu reconstrucţia, cu sprijinul financiar al BERD, a porţiunii de drum Chişinău-Ungheni. Deşi pare un proiect mult mai simplu, data limită la care acest proiect urma să fie finalizat a fost amânată de mai multe ori.
D.G.: BERD a finanţat proiecte de renovare a drumurilor în mai multe ţări şi întotdeauna a aplicat aceleaşi reguli şi cerinţe. În unele ţări, asemenea proiecte au fost implementate mai rapid, în altele mai lent. Deci, acest lucru depinde de fiecare ţară în parte şi nu de BERD.
Cât priveşte întârzierile legate de reconstrucţia drumului Chişinău-Ungheni, care este un proiect implementat de BERD, Banca Europeană pentru Investiţii şi UE, în opinia noastră, acest lucru se datorează unor probleme legate de capacitatea de implementare, schimbarea frecventă a celor responsabili de realizarea proiectului şi a agenţiilor de control, alocarea întârziată a terenurilor pentru extinderea porţiunii de drum, problemelor legate de design şi procesului dificil de verificare. Acestea sunt lucrurile care au dus la întârzieri în procesul de derulare a proiectului. Pentru moment însă vedem că ritmul lucrărilor a crescut. Sperăm foarte mult că proiectul va fi implementat cât mai curând posibil şi mii de moldoveni vor avea posibilitatea să circule pe un drum modern care corespunde standardelor europene.
Profit: La moment BERD cooperează doar cu două din cele 11 bănci moldoveneşti: Mobiasbancă şi ProCreditBank. Aţi selectat aceste bănci pentru că structura acţionarilor este complet transparentă. Totuşi, cele două bănci reprezintă doar 20% din sectorul bancar al ţării. Care este impactul acestei situaţii pentru sectorul bancar şi pentru beneficiarii finali ai produselor bancare?
D.G.: Într-adevăr, în momentul de faţă BERD poate oferi finanţare doar acestor două bănci, ceea ce înseamnă că numărul beneficiarilor finali ai produselor noastre financiare este redus. Sperăm foarte mult că situaţia din sectorul bancar se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, în special în cele trei bănci aflate sub supravegherea BNM. Vedem că autorităţile întreprind o serie de eforturi pozitive, iar BERD este gata să ajute. Acolo unde este dorinţă, există şi o cale.
Atunci când examinăm posibilităţile de a coopera cu băncile comerciale din RM, BERD ia în considerare următorii factori: transparenţa şi calitatea acţionarilor, calitatea guvernanţei corporative, managementul adecvat al riscurilor şi respectarea strictă a legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor. Insistând asupra transparenţei complete a acţionarilor, asupra îmbunătăţirii calităţii guvernanţei corporative şi luând măsuri de siguranţă pentru ca investiţiile în sectorul bancar să fie adecvate şi corespunzătoare standardelor, autorităţile pot contribui semnificativ la modernizarea sectorului bancar, la îmbunătăţirea accesului la credite şi la creşterea cererii pentru credite.
Profit: Referindu-ne la frauda bancară care ne-a dus faima în toată lumea, cum se vede acest furt din exterior? În calitate de economist cu experienţă şi fost ministru de finanţe al Georgiei, care credeţi că sunt şansele ca mijloacele financiare fraudate să fie recuperate? Acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic?
D.G.: Nu sunt expert criminalist şi nu vă pot spune dacă aceşti bani vor putea fi recuperaţi sau nu. Totuşi sper că acest lucru se va reuşi. Este o întrebare care trebuie adresată autorităţilor RM. Toţi cei implicaţi în această fraudă bancară trebuie traşi la răspundere. Este necesar de a întreprinde măsuri pentru ca asemenea situaţii să nu se mai repete în viitor. Acest lucru poate fi realizat cu ajutorul unei supravegheri stricte, a independenţei şi extinderii prerogativelor BNM, precum şi prin transparenţa deplină a acţionarilor. Este necesar ca autorităţile politice că creeze condiţii pentru ca BNM să îşi poată exercita mandatul. La momentul de faţă văd eforturi în aceste domenii şi ele trebuie susţinute de toate părţile, inclusiv de partenerii de dezvoltare.
Profit: Ce ar putea RM învăţa din experienţa Georgiei în sectorul bancar şi viceversa?
D.G.: Cele mai mari bănci comerciale din Georgia – TBC şi Banca din Georgia sunt cotate la Bursa de Valori de la Londra. Acest lucru presupune publicarea informaţiilor financiare detaliate, existenţa unor standarde înalte de transparenţă şi guvernanţă corporativă. În acelaşi timp, cotarea la Bursa de Valori de la Londra oferă oportunităţi semnificative pentru dezvoltare, duce la creşterea lichidităţii şi extinderea bazei de investiţii.
În alte bănci din Georgia există acţionari străini de calitate. Acest lucru a devenit posibil graţie câtorva principii, printre care transparenţa acţionarilor, neacordarea creditelor persoanelor sau companiilor afiliate acţionarilor, lipsa conflictelor de interese, condiţii egale pentru toţi şi competiţie intensă, independenţa băncii centrale (independenţă susţinută la cel mai înalt nivel politic), neimplicarea băncilor în domeniul politic, guvernanţă corporativă potrivită, stabilitate macroeconomică, deschidere economică şi un mediu legal sănătos.
În procesul de implementare a acestor principii, Georgia nu a inventat nimic nou. Moldova ar trebui să facă acelaşi lucru. Aveţi mulţi profesionişti în domeniul financiar, unii fiind peste hotare. De asemenea, BNM dispune de o echipă solidă. A sosit momentul pentru aspiraţii mari în sectorul bancar şi să spunem la revedere trecutului problematic.
Profit: Mai mulţi producători locali se plâng de lipsa finanţelor pentru modernizarea şi îmbunătăţirea calităţii produselor astfel încât acestea să poată fi exportate în UE.
D.G.: Procesul de modernizare şi îmbunătăţire a calităţii nu poate fi efectuat peste noapte. Este un proces de durată care poate însă fi grăbit prin îmbunătăţirea climatului de afaceri, care va reduce riscurile operaţionale şi va extinde accesul la finanţare, prin stimularea concurenţei şi atragerea investitorilor străini care ştiu cum să producă şi să exporte, inclusiv în UE. Mai multe programe desfăşurate cu ajutorul partenerilor de dezvoltare au drept scop sprijinirea companiilor locale în procesul de elaborare a propunerilor şi îmbunătăţire a standardelor. BERD cooperează cu UE pentru a ajuta companiile să devină mai eficiente din punct de vedere energetic şi să beneficieze de oportunităţile oferite de Acordul de Liber Schimb cu UE. Totuşi, nimic nu poate înlocui energia şi inovaţia care sunt caracteristice sectorului privat.
Profit: Există păreri împărţite în ceea ce priveşte o posibilă privatizare a unor asemenea companii de stat precum Moldtelecom, CFM, Air Moldova, RED-NORD sau RED Nord Vest. Care ar fi sfatul Dvs.? Ar trebui autorităţile RM să privatizeze aceste companii? Dacă da, atunci când şi în ce condiţii?
D.G.: Autorităţile RM sunt cele care trebuie să decidă să privatizeze sau nu aceste companii.
Indiferent dacă este vorba de companii publice sau private este important ca ele să fie administrate în baza principiilor comerciale. Consider că Guvernul trebuie să permită sectorului privat să administreze mai multe companii. Extrem de importantă este cultura corporativă în cadrul întreprinderilor de stat. Acolo unde companiile de stat sunt dominante şi activează în mod opac apar diferite riscuri semi-fiscale şi de alt gen, are loc realocarea de resurse şi crearea de obstacole pentru sectorul privat.
Profit: BERD este unul dintre principalii acţionari ai băncii comerciale Victoriabank. Pe parcursul ultimilor ani au existat mai multe neînţelegeri între acţionarii acestei bănci, inclusiv legate de aprobarea unui nou consiliu. Cauzele care au dus la respectiva situaţie au fost diferite. Cum vedeţi viitorul acestei bănci?
D.G.: Istoria cooperării între BERD şi Victoriabank este una destul de lungă. Actualmente banca reprezintă 17% din sistemul bancar al RM. La începutul anului 2016, BERD şi-a majorat cota de participare la Victoriabank de la 15% la 27,5%. Această este investiţia noastră în viitorul sectorului bancar al RM.
Reformarea sectorului bancar este un test serios care va demonstra abilitatea autorităţilor de a transforma Moldova. Schimbările care au loc la Victoriabank reprezintă hârtia de turnesol ce va determina evoluţiile din sectorul bancar. Deci, acest lucru este cu adevărat important şi noi vrem să reuşim. Remarcăm cu satisfacţie că Consiliul de supraveghere al Victoriabank a devenit funcţional, lucru care va ajuta la reluarea guvernanţei corporative după mai multe luni de frustrări.
Fără a oferi prea multe detalii, daţi-mi voie să afirm că împărtăşim un optimism moderat în ce priveşte depăşirea acestei situaţii de impas şi dezvoltarea Victoriabank.
Profit: Credeţi că sectorul bancar al RM mai este încă atractiv pentru investitorii străini? Ar putea aceştia fi interesaţi în procurarea, de exemplu, a 40% din acţiunile celei mai mari bănci din Moldova, Moldova-Agroindbank, când acestea vor fi scoase la vânzare?
D.G.: MAIB este cea mai mare bancă sistemică din RM care deţine circa o pătrime din toate activele sectorului. MAIB are o tradiţie bogată şi o reţea extinsă pe întreg teritoriul ţării. Sper foarte mult că această bancă va reuşi să atragă un investitor bun. Este important pentru viitorul acestei bănci. Consider că sectorul bancar poate fi atractiv pentru investitorii străini în cazul în care vor fi soluţionate toate problemele cu care acesta s-a confruntat în trecut. În acest context este nevoie de abilităţi şi inteligenţă tehnocrată, dar mai întâi de toate de voinţă politică. Este timpul de a gândi strategic şi a ţinti sus.■
Далее...
