Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._10_2012 (203), octombrie 2012Un creator nonconformist
Valentin Frunză este unicul creator de pantofi clasici bărbăteşti din Moldova care foloseşte metoda tradiţională de coasere a acestora. În atelierul său din Stăuceni nu veţi găsi nici o maşină de cusut sau un alt aparat care ar facilita acest proces. Deşi pare incredibil, dar este totuşi adevărat: Valentin face manual toate cele circa 150 de operaţiuni care le presupune coaserea unei perechi de pantofi, iar rezultatul este unul de-a dreptul impresionant.
Valentin Frunză a învăţat cum se fac pantofii la 12 ani, o vârstă la care alţii au cu totul alte „griji”. Fiind unicul băiat în familie, a fost nevoit să-şi ajute tatăl, care, la rândul său, a învăţat această meserie la începutul anilor 90 ai secolului trecut de la un vecin, care lucra în atelierul fabricii „Zorile”. Atunci, în copilărie, pentru Valentin s-a deschis o altă lume, plină de o sumedenie de instrumente interesante, scheme şi … calapoade. A demonstrat chiar din start un interes vădit pentru această meserie, iar la 16 ani a reuşit să facă singur prima pereche de pantofi. Rezultatul final nu l-a prea încântat însă pe tânărul creator, în schimb, l-a determinat să se perfecţioneze.
La 17 ani, a plecat de acasă la studii şi timp de mai mulţi ani s-a aflat prin străinătate, unde a şi aflat despre metoda tradiţională de coasere a pantofilor din cartea unui meşter din Budapesta. A revenit în ţară în anul 2009 fiind ferm convins că vocaţia lui este coaserea pantofilor după metoda tradiţională. Timp de trei de ani de zile a reuşit să-şi perfecţioneze măiestria, astfel încât astăzi recunoaşte cu mândrie că pantofii lui sunt perfecţi.
Valentin FRUNZĂ: Pantofii creaţi de mine nu au nimic în plus. Ei au un aspect trainic. Pantofii au două cusături de bază, care sunt ambele funcţionale. Au trecut 20 de ani până am aflat cum se coase, de fapt, pantoful şi am înţeles semnificaţia cusăturii dintre talpă şi pantof. Sunt ferm convins că nicio fabrică din lume nu poate face atât de bine cele două cusături manuale. Pantoful creat manual oglindeşte toată istoria de peste şase mii de ani ai pantofului, iar felul cum îl fac eu acum este vârful piramidei la care s-a ajuns în toată această perioadă. 
Materia primă pentru crearea pantofilor este adusă din Franţa, Germania şi Italia. Tot pantoful este făcut din piele naturală, care nu poate fi înlocuită cu nici unul dintre materialele sintetice foarte sofisticate, create astăzi în industria pantofilor. Pe lângă calităţile sale de bază, pielea mai are o calitate deosebită care permite meşterului să o modeleze, fapt care conferă pantofilor eleganţă, rigiditate şi comoditate.
Tinerii de astăzi se dau în vânt după modă, branduri, însă Valentin spune că la capitolul pantofi clasici bărbăteşti modă nu există. Aceştia sunt în afara modei. De aceea, clienţii lui sunt bărbaţi care au trecut de vârsta de 35 de ani şi care au înţeles un rost în viaţă. „În mod normal, clienţii mei ar trebui să fie politicieni şi oameni de afaceri, bancheri care au nevoie de o anumită ţinută, dar atât timp cât în Moldova categoriile sociale nu sunt încă foarte bine determinate, clienţii mei sunt persoane foarte diferite”, spune Valentin.
Valentin a reuşit să transforme confecţionarea pantofilor nu doar în artă, dar şi într-o sursă sigură de venit. Timp de trei ani de zile a făcut peste 100 de perechi de pantofi. Confecţionarea unei perechi durează în medie trei săptămâni şi presupune circa 150 de operaţii diferite. „Manual nu poţi face mulţi pantofi, pentru că este un proces foarte anevoios şi minuţios care necesită multă îndemânare, răbdare şi măiestrie”, spune Valentin.
Deşi majoritatea clienţilor au fost mulţumiţi şi impresionaţi de calitatea lucrului executat, Valentin recunoaşte că au existat şi clienţi cărora nu le-a intrat în voie. Cu toate acestea, nu se lasă bătut şi dă asigurări că va reveni la aceşti clienţi pentru a le satisface toate doleanţele. „În linii generale însă, clienţii sunt mulţumiţi de ceea ce fac, iar dovada este că vin din nou la mine. Am clienţi care au comandat deja 2-3 perechi de pantofi. După ce încalţi o pereche de pantofi confecţionaţi manual, nu te mai întorci la cei de fabrică. Baza de clienţi se măreşte în permanenţă. În trei ani de zile am reuşit să ajung la circa 100 de clienţi”, spune creatorul, care susţine că astfel de pantofi se fac doar în mici ateliere.
Pe lângă clienţii din Moldova, Valentin are şi clienţi de peste hotare. Recent, la Chişinău, au venit special pentru a comanda o pereche de pantofi, marca Valentin Frunză, un director de combinat din Poltava şi un mire de la Bucureşti.
Deşi preţul unei perechi de pantofi este relativ mare în comparaţie cu cei din magazin, în jur de 6 000 de lei, Valentin susţine că acesta nu este nici pe departe un preţ exagerat, ci pe deplin justificat. „Munca manuală este una foarte dificilă şi necesită multă concentrare şi efort. În micile ateliere din Occident sunt pantofi care se vând la preţul de 2-3 mii de euro”, spune el. Întrebat pe cât de profitabilă este această afacere, Valentin recunoaşte că actualul său venit a depăşit chiar şi venitul pe care-l obţinea la Moscova, unde a lucrat în calitate de vânzător de haine bărbăteşti.
Valentin Frunză are în curtea casei, unde locuieşte şi unde îşi ţine atelierul, o oază de verdeaţă, care îi oferă liniştea şi starea necesară de spirit pentru a crea. „Nu poţi face pantofi fiind înconjurat de lume care nu-ţi este dragă, care te deranjează sau care bârfeşte. Este nevoie de un mediu creativ, pe care am încercat să mi-l asigur”, spune Valentin.
Pasiunea transformată în afacere a lui Valentin Frunză îi permite să trăiască fericit în Moldova. Şi-a găsit vocaţia în această meserie, fiind ferm convins că pe lângă câştig, contează mult mai mult satisfacţia spirituală şi morală pe care o ai atunci când faci ceea ce-ţi place.■
Далее...
Iulia Murea - femeiaagricultor
Deşi se consideră că agricultura este un domeniu destinat bărbaţilor, în ultimii ani tot mai multe femei încearcă să spargă acest stereotip, lansând afaceri de succes în domeniul agricol. Este şi cazul Iuliei Murea, fondatoarea întreprinderii specializate în producerea strugurilor de masă „Constimax” SRL din comuna Budeşti, Chişinău, care cu şase ani în urmă a ales să schimbe munca de birou pe cea de femeie-agricultor.
La începutul anului 2007, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova a lansat un proiect prin care îşi propunea să atragă cât mai mulţi oameni în sectorul agricol şi anume - în domeniul producerii strugurilor de masă. Iulia Murea a decis atunci că anume acesta este domeniul în care îşi va putea demonstra plenar calităţile de organizator. Pentru că agricultura, în general, şi, producerea strugurilor de masă, în particular, sunt afaceri riscante, a început să se iniţieze în tainele afacerii studiind pentru început piaţa. Ulterior, a participat la câteva seminare de informare organizate de diferite structuri internaţionale, a vizitat mai multe întreprinderi din străinătate specializate în producerea strugurilor de masă şi a studiat literatura de specialitate. Astfel, la sfârşitul anului 2007 a riscat şi a luat un credit în valoare de $100 mii de la o bancă din Chişinău şi a arendat 20 ha de pământ de la ţăranii din Budeşti pe care a plantat soiuri de viţă de vie cu struguri de masă.
Iulia MUREA: Dacă cu 20 de ani în urmă cineva mi-ar fi spus că voi deveni agricultor, aş fi spus că glumeşte. Acum însă mă mândresc cu activitatea pe care o desfăşor, deoarece pe lângă faptul că este "dulce", îmi oferă satisfacţia că pot face ceva în ţara mea. Înainte de lansarea acestei afaceri, familia mea s-a aflat la un moment de cotitură, în care trebuia să decidem: ori plecăm peste hotare, ori riscăm şi întemeiem o afacere. Când am văzut pentru prima dată terenurile arendate, pline de ciulini până la brâu, nu am crezut că voi reuşi să cresc aici o vie de toată frumuseţea. Dar am riscat, am depus mult efort şi la moment nu regret alegerea făcută. Acum, în via de la Budeşti, situată pe un loc pitoresc, lângă un iaz cu peşte, mă simt cel mai bine şi pot afirma cu încredere că în Moldova şi femeile pot face afaceri în agricultură.
La patru ani de la plantarea viei, proprietarii au recoltat prima roadă. De doi ani deja, familia Iuliei Murea comercializează struguri atât pe piaţa internă, cât şi în Rusia, Ucraina şi Belarus. De pe cele 20 de hectare se recoltează anual aproximativ 200 tone de struguri. Investiţia minimă pentru plantarea unui hectar de vie până la intrarea acestuia pe rod se ridică la 160 mii lei. În plus, sume importante de bani au fost investite în construcţia unui drum de acces, a unui apeduct şi sistemului de iluminat pe plantaţiile de vie.
Dacă via este îngrijită corespunzător, atunci poţi avea un profit de câteva ori mai mare, susţine proprietara afacerii, care adaugă că fără sisteme de irigare, protecţie antigrindină şi angajaţi şcolarizaţi, dornici de muncă, nu poate fi obţinut succes în acest domeniu.
Iulia Murea susţine că Moldova, deşi este o ţară agricolă, nu oferă toate condiţiile pentru practicarea unei agriculturi performante. În special, femeia de afaceri s-a referit la mentalitatea învechită a funcţionarilor, dar şi a multor fermieri, declarând că Ministerul Agriculturii ar trebui să acorde mai mult ajutor şi informaţie necesară agricultorilor începători.
Urmând exemplul viticultorilor din străinătate, Iulia Murea a iniţiat deja discuţii cu mai multe reţele de supermarketuri din Rusia, dar şi alte ţări, în vederea livrării strugurilor, iar pentru a-şi putea onora angajamentele intenţionează să achiziţioneze un frigorifer modern cu cameră de răcire forţată, pentru a putea păstra producţia şi a transporta strugurii la distanţe mari. La moment, firma din Budeşti tatonează piaţa ţărilor baltice şi cooperează cu alţi producători din localitate în vederea înregistrării unei asociaţii de producători regionali.
Iulia Murea consideră că de plantaţiile de vii, mai ales de cele cu soiuri de masă, nu poţi avea grijă din birou. Trebuie să fii în câmp zilnic, pentru că doar aşa agricultura performantă din Moldova poate deveni profitabilă.
Datorită procesului mecanizat de efectuare a lucrărilor cele 20 hectare de vii sunt îngrijite de doar 10 angajaţi care, potrivit Iuliei Murea, au salarii destul de bune. Numărul angajaţilor poate ajunge la 20 în sezonul de recoltare.
Judecând după experienţa Iuliei Murea, este evident că pentru a reuşi să facă afaceri în agricultură, atât femeile cât şi bărbaţii, nu trebuie să aibă doar bani şi idei, ci şi dorinţă de muncă, plăcere, spirit de echipă şi convingerea că ceea ce fac este apreciat şi de folos ţării în care s-au născut şi pe care vor s-o vadă prosperă.■
Далее...
Viitorul ne aparţine!
Elanul tinerilor de astăzi de a schimba lucrurile este unul de-a dreptul impresionant şi chiar molipsitor. Mulţi dintre ei, şcoliţi şi având deja multe performanţe în palmares, sunt dispuşi să-şi aducă toată contribuţia pentru ca într-o bună zi Moldova să arate altfel - mai dezvoltată, mai apreciată, mai optimistă şi, cel mai important lucru, cu mai mulţi oameni care zâmbesc şi care cred în viitorul acestei ţări. Unul dintre aceşti tineri este Andrei Batereanu, fost campion european la taekwondo, actualmente om de afaceri. Andrei este ferm convins că este în puterea fiecăruia dintre noi de a schimba lucrurile în bine, pentru a ne simţi fericiţi şi împliniţi acasă, în Moldova. Pentru aceasta însă, spune el, este nevoie de determinare, forţă de muncă şi ferma convingere că, într-adevăr, ”Viitorul aparţine tinerilor!”
1. Dle Batereanu, de unde vi se trage dragostea faţă de sport?
Probabil, este mai mult vorba despre o motivaţie interioară inexplicabilă de a practica sportul. Dragostea a apărut mult mai târziu …
2. De ce anume taekwondo?
Taekwondo este una dintre puţinele arte marţiale în care, pe lângă pregătirea fizică propriu-zisă, accentul se pune şi pe pregătirea intelectuală şi moral-spirituală. Scopul final nu este acela de a forma “bătăuşi”, cum se crede, de obicei, pe la noi, ci o clasă de personalităţi necesară societăţii.
3. Care este cea mai mare performanţă obţinută în domeniul sportului?
Titlul de Campion European obţinut în anul 2008, la categoria de +70kg.
4. Aţi fost mulţumit de felul în care au fost apreciate de autorităţi performanţele Dvs. sportive?
Sincer vorbind, eu am obţinut un rezultat modest în comparaţie cu alţi sportivi din Moldova, cu performanţe mult mai bune şi care merită a fi apreciate la justa lor valoare. Pe de altă parte, personal cunosc, cel puţin, alţi zece campioni europeni şi mondiali la diferite probe sportive, pe care nimeni, dar absolut nimeni nu-i cunoaşte. Din păcate, autorităţile se întorc cu faţa la sportivi doar în cadrul campaniilor electorale, după care uită de ei pentru alţi patru ani.
5. Dar felul în care au fost apreciate performanţele sportivilor olimpici din anul 2012?
Comparativ cu alte olimpiade, aprecierile din anul acesta au fost bune, însă mult sub nivelul pe care îl merită, cu adevărat, efortul de a fi medaliat olimpic.
6. Care este reţeta succesului Dvs.?
Eu cred că mai am foarte mult de muncit, până voi obţine succesul spre care tind. Un lucru este sigur - muncă 25 din 24 de ore …
7. De ce este nevoie pentru a fi un bun sportiv?
Muncă - 99% şi doar 1% - de talent.
8. Dar pentru a fi un om de afaceri de succes?
Îmi vine foarte dificil să răspund la asemenea întrebare, din simplul motiv ca nu sunt încă un om de afaceri de succes. Sunt abia un novice în acest domeniu.
9. După ce v-aţi încheiat cariera sportivă, aţi decis să vă lansaţi propria afacere, deschizând restaurantul „Gusteau’s”. Ce v-a determinat să lansaţi o afacere anume în acest domeniu?
Dorinţa de a-mi demonstra mie însumi că se poate şi curiozitatea enormă de a gusta din „pâinea afacerilor”. Domeniul alimentaţiei publice este unul în curs de dezvoltare în Moldova, spre deosebire de alte ţări care au tradiţii de secole în acest sens.
10. Care este specialitatea restaurantului?
Specialitatea de bază este deservirea calitativă a oaspeţilor noştri. De fapt, bucătăria restaurantului este alcătuită din bucătăria franceză, cea tradiţională şi cea europeană.
11. De obicei, în Moldova practica luării mesei la restaurant nu este una obişnuită aşa cum este în alte ţări. Dvs. prin ce metode încercaţi să-i atrageţi pe clienţi la restaurant?
Faptul că suntem un restaurant nou şi că nu avem concurenţi serioşi în preajmă din start poate fi considerat un succes şi un bonus serios de încredere din partea clienţilor, dornici de ceva nou. În ceea ce priveşte metodele, noi avem doar una singură - calitate în tot ceea ce facem.
12. Fiind iniţiatorul unei afaceri, cu siguranţă aţi simţit pe pielea proprie ce înseamnă mediul de afaceri moldovenesc. Cum vi se pare acesta – propice sau ostil dezvoltării unei afaceri de succes?
În Moldova, domeniul afacerilor este ca linia întâi a frontului. Iar după cum bine se ştie, la front pleacă cei mai bravi feciori ai ţării, în timp ce fiii de miniştri, deputaţi, generali dacă vreţi, sunt protejaţi de urgia frontului şi a războiului. Ei stau undeva în spatele “bravilor” tătici şi aşteaptă apariţia unei ocazii potrivite pentru a se bucura doar de onoruri şi rezultate. De aici putem concluziona: „Pentru cineva mediul de afaceri este ostil, iar pentru altcineva - propice”.
13. De fapt, în ultimul timp, tot mai mulţi oameni de afaceri se plâng de faptul că mediul de afaceri a devenit unul neconcurenţial şi prost organizat. Împărtăşiţi acest punct de vedere?
Eu nu sunt omul care să se plângă. Însa vă pot spune cu certitudine că “oamenii de afaceri care se plâng de faptul că mediul afacerilor a devenit unul neconcurenţial şi prost organizat”, din păcate, au foarte mare dreptate!
14. De obicei, luaţi greu deciziile?
De la caz la caz.
15. Care a fost cea mai grea decizie luată până acum?
De a-mi părăsi sau nu ţara.
16. Dar cea mai uşoară?
Am decis că ţara are mare nevoie de mine. 
17. Care este cheia succesului în afaceri?
Sunt încă în căutarea cheii.
18. Dar regula principală pe care trebuie să o respecte un om de afaceri?
Cred că este foarte important să nu uite de unde a pornit. În orice moment, ar putea fi nevoit să se întoarcă acolo.
19. În ce relaţii sunteţi cu partenerii Dvs. de afaceri?
Încerc să oglindesc comportamentul lor în comportamentul meu.
20. Ce mesaj aţi avea pentru aceştia?
Îmi doresc mult să învăţ ceva bun de la ei.
21. Cine este idolul Dvs. în afaceri?
Biblia scrie ”să nu-ţi faci idoli”.
22. Anul şi locul naşterii?
Ialoveni, primăvara anului 1988.
23. Ce studii aveţi?
Facultatea Protecţie, Pază şi Securitate a Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport. Sunt magistru în drept civil şi magistru în drept financiar fiscal.
24. Cine sunt părinţii Dvs.? Cum i-aţi caracteriza în câteva cuvinte?
Părinţii mei sunt cei mai simpli posibil părinţi.
25. Până la a câta generaţie vă cunoaşteţi strămoşii?
Începând cu anul 1801.
26. Sunteţi unicul copil la părinţi?
Nu. Suntem trei fraţi.
27. Dvs. le sunteţi recunoscător părinţilor pentru …
Faptul că mi-au dat viaţă şi mi-au creat toate condiţiile ca să obţin performanţe.
28. Atunci când vă gândiţi la copilărie, ce vă impresionează cel mai mult?
Viteza cu care a trecut.
29. Visurile din copilărie s-au realizat?
Da! Însă doar o mică parte din ele.
30. De ce este nevoie pentru a nu-ţi pierde încrederea în sine?
Este necesar ca în fiecare zi să realizezi ceva nou. Acest lucru îţi alimentează cugetul şi spiritul, fapt care, în viziunea mea, este un aspect foarte important.
31. Un prieten bun este …
Cel care ştie totul despre tine şi continuă să-ţi fie prieten.
32. Aveţi momente când vă spuneţi: „Gata, nu mai pot”?
Am avut şi momente dificile în viaţă. Mai mult decât atât, ştiu că mă aşteaptă momente şi mai dificile, însa mă străduiesc ca sintagma „nu pot” să nu existe pentru mine.
33. Cine este „mentorul” Dvs. în viaţă?
Am câţiva mentori extraordinari, deşi ei sunt prea modeşti şi m-au rugat să nu le dau numele. Mentorul meu principal însă este intuiţia, glasul din interior care încă niciodată nu m-a dat de gol.
\
34. Care este cea mai mare lecţie de viaţă învăţată până acum?
Am învăţat că „cei mai frumoşi ghiocei cresc printre mărăcini“.
35. Obiectul preferat în şcoală?
Istoria.
36. Dar la facultate?
Conflictologia şi Diplomaţia preventivă.
37. Un tânăr trebuie să tindă să …
Devină elitist, în adevăratul sens al cuvântului.
38. Ce intră în planurile Dvs. de viitor?
Să contribui la transformarea Republicii Moldova într-un stat puternic în această zonă a Europei, marcată de interese geopolitice divergente. Sunt ferm convins că acest lucru este pe deplin posibil.
39. În actualele condiţii economice din ţară, mulţi tineri acceptă să plece peste hotare. Dvs. nu aţi fost tentat să începeţi o nouă viaţă în altă ţară?
Recunosc, am fost tentat de câteva ori să fac acest lucru, am avut şi câteva oferte tentante pentru o “viaţă mai pufoasă“, însă după cum vedeţi, sunt şi voi fi aici, în Moldova.
40. Dacă anterior, cei care plecau peste hotare susţineau că o fac, în special, din lipsa surselor materiale pentru existenţă, atunci, în ultimul timp, mulţi pleacă pentru că nu văd perspective pentru această ţară? Sunteţi de acord cu faptul că la moment Moldova nu are perspective?
Perspectivele Republicii Moldova depind de fiecare dintre noi luat în parte. Moldova are perspective de dezvoltare. Este însă necesară o abordare pe cât de delicată, pe atât de corectă a tuturor problemelor cu care se confrunta ţara noastră.
41. Ce vă ţine în Moldova – dragostea de ţară sau dorinţa de a contribui la schimbarea lucrurilor?
Mă ţine tot ce mă înconjoară, inclusiv faptul că suntem înconjuraţi zilnic de lucruri mai puţin plăcute, decât plăcute. Eu nu doar că îmi doresc, dar sunt ferm convins că, foarte curând, voi contribui direct la scoaterea Republicii Moldova din situaţia în care a fost adusă în ultimii 21 de ani.
42. Credeţi că tinerii au un cuvânt de spus în ceea ce priveşte viitorul acestei ţări?
Cea mai mare forţă o au, desigur, tinerii. Noi urmează să demonstrăm că este posibil de a schimba lucrurile. Forţa se află în fiecare dintre noi, trebuie doar să o canalizăm corect şi, în exclusivitate, doar în interesul ţării.
43. În opinia Dvs., care sunt factorii principali care împiedică dezvoltarea ţării noastre – mentalitatea învechită a autorităţilor, corupţia, lipsa de viziune, indiferenţa etc.?
La toate acestea îmi permit să mai adaug faptul că de 21 de ani suntem guvernaţi de aceiaşi “bunei”, care sunt consumaţi deja. Iar lucrurile şi obiectele învechite au valoare doar la muzeu.
44. În ultimii trei ani cetăţenii au fost poate mai mult ca niciodată decepţionaţi de modul de activitate a clasei politice moldoveneşti. Credeţi că se impune o schimbare a clasei politice în ţara noastră?
Grigore Ureche scria în Letopiseţul Ţării Moldovei: “Ţara Moldovei este amplasată la intersecţia tuturor relelor“. Eu cred că trebuie să spargem toate stereotipurile existente. Moldova are nevoie urgent de o injectare salvatoare formată doar din tineri, care s-ar numi, de exemplu, “Împreună pentru viitor“, în componenţa căreia ar intra doar tineri elitişti din toate domeniile de activitate. Indiferent de limba pe care o vorbim sau vectorul de dezvoltare pe care-l urmăm, scopul final trebuie să fie dezvoltarea ţării, atât pe plan regional, cât şi internaţional.
45. Cum vedeţi clasa politică moldovenească peste 5-10 ani?
Una tânără, modernă şi flexibilă.
46. În timpul campaniilor electorale politicienii ne promit marea şi sarea, iar imediat ce ajung la guvernare uită cu desăvârşire de acest lucru. Cum ar putea cetăţenii să-i determine pe politicieni să-şi respecte promisiunile electorale?
Soluţia este cât se poate de simplă. Toţi cei care au avut ocazia să fie la un moment dat “aleşi ai poporului“ şi nu şi-au onorat obligaţiunile faţă de cetăţeni să fie taxaţi de către alegători prin nealegerea lor în continuare în organele de conducere ale ţării. În acelaşi timp, tineretul trebuie să reprezinte o alternativă pe eşichierul electoral şi politic, care să ofere o soluţie pentru dezvoltarea ţării. În caz contrar, ne merităm conducerea pe care o avem. Vom fi rupţi în bucăţi an de an, până în momentul în care vom dispărea ca ţară, naţiune, identitate.
47. Un politician trebuie să fie …
Doar politician.
48. Moralitatea în politică este indispensabilă?
La ora actuală, în Moldova moralitatea şi politica sunt ca apa şi uleiul. Însă, realmente, moralitatea ar trebui să se afle la baza tuturor calităţilor unui politician.
49. Care sunt principalele neajunsuri ale politicienilor aflaţi în prezent la conducerea ţării?
Au o mentalitate învechită.
50. Cum se numeşte soţia Dvs.?
Elena Batereanu.
51. Ce studii are?
Pedagogice, specialitatea învăţământul primar şi limba engleză.
52. Cum aţi făcut cunoştinţă?
Pentru a povesti acest aspect din viaţa noastră sunt sigur că mai este nevoie de un interviu de genul acesta, care ar mai conţine încă 77 de întrebări doar la acest subiect, care, vă garantez, este unul de roman sau telenuvelă. Ceea ce vă pot spune la moment este că de curând am sărbătorit şase ani de la prima noastră întâlnire.
53. Ce ne puteţi spune despre fiul Dvs.?
Fiul se numeşte Robert şi a împlinit de curând trei luni.
54. Atunci când vă gândiţi la viitorul lui, cum îl vedeţi?
Îmi doresc din tot sufletul ca fiul meu să crească şi să fie educat în cel mai bărbătesc mod posibil. Societatea duce lipsă acută de caractere, de adevărate valori şi personalităţi. Noi, cei din generaţia de astăzi, suntem obligaţi să asigurăm viitorul cu asemenea valori. Îmi doresc ca Robert să fie mândru de el, de familie şi, nu în ultimul rând, de Moldova. Eu cred şi ştiu că generaţia mea va avea mare grijă ca viitoarele generaţii să se bucure de un viitor pe care noi toţi astăzi nu-l avem. Iar acest lucru va fi posibil doar cu o singură condiţie - noi toţi, cei de astăzi, vom merge consolidaţi “Împreună pentru viitor“.
55. Vă consideraţi o persoană împlinită?
Da, sunt împlinit, fericit şi am tot de ce are nevoie un om pentru o viaţă decentă. Sunt la mine în ţară, am foarte mulţi prieteni, oameni, care mă respectă şi mă apreciază. Am o familie minunată, un băieţel extraordinar şi o soţie nemaipomenită. Sunt sigur că mâine mă voi gândi cum să urc o nouă treaptă a vieţii.
56. Care sunt atuurile Dvs.?
Îmi place sa fiu om.
57. Dar slăbiciunile?
Prea des îmi place să fiu om.
58. Cu ce gânduri începeţi ziua de muncă?
Este demonstrat deja ca ”gândurile produc lucruri”, de aceea încerc în fiecare zi să-mi încep ziua doar cu gânduri nobile.
59. Dar cu ce gânduri o terminaţi?
De foarte multe ori îmi place să glumesc pe această temă, spunându-mi la sfârşitul zilei că am mai îmbătrânit cu o zi.
60. Consideraţi că modestia îl înfrumuseţează pe om?
Nu doar că îl înfrumuseţează, dar îl face mai plăcut pentru cei din jur.
61. Faţă de ce nu sunteţi indiferent?
Este o zicală, care îmi place mult - “Indiferenţa naţiunii naşte monştri“. Pornind de la acest adevăr, îmi vine, practic, imposibil să fiu indiferent faţă de ceva sau cineva.
62. Sunteţi sever faţă de propria persoană?
Am cerinţe mari faţă de propria persoană, dar, în acelaşi timp, îmi place să fiu bun cu mine însumi.
63. Dar faţă de cei din jur?
În cazul în care cei din jur o merită, le ofer ceea ce merită.
64. Sunteţi de acord cu afirmaţia că „dacă doreşte, omul poate răsturna munţi”?
Da.
65. Este adevărat că omul fără vise este ca şi pasărea fără aripi?
Sunt păsări cu aripi, care niciodată nu zboară. La fel este şi cu visele.
66. Este adevărat că niciodată nu este târziu să începi totul de la capăt?
Da, doar cu condiţia să nu calci de două ori pe aceeaşi greblă.
67. Sunteţi de acord că pentru a avea succes, omul singur trebuie să emane în permanenţă succes?
Incontestabil.
68. Tot ceea ce aţi obţinut până în prezent, atât în domeniul sportului, cât şi al afacerilor, se datorează norocului, întâmplării sau muncii asidue?
Trebuie să recunosc că sunt o persoană foarte norocoasă! În primul rând, pentru faptul că m-am născut în Moldova, iar acest lucru m-a obligat să muncesc mult pentru a obţine ceva. De fapt, convingerea mea este că “nimic întâmplător nu se întâmplă, nici măcar întâmplările întâmplătoare”.
69. Cum consideraţi că ar trebui să se simtă un bărbat atunci când soţia câştigă mai mult?
Dacă acest bărbat este înzestrat de la Dumnezeu măcar cu un dram de inteligenţă, atunci calificativul “Fantastic” este cel mai potrivit.
70. Ce ar trebui să facă fiecare dintre noi pentru a ne face viaţa mai interesantă?
Depinde ce înseamnă “mai interesantă“. În primul rând, să creadă în ceea ce îşi doreşte, iar de aici începe şi partea interesantă a vieţii.
71. Preferaţi să vă odihniţi în ţară sau peste hotare?
Îmi place să schiez iarna în munţi, iar vara - să mă bronzez la mare. De asemenea, de sărbătorile de iarnă iubesc să stau la ţară cu spatele la soba caldă a părinţilor. Cred că acesta este cel bun remediu pentru odihna autohtonă.
72. Locurile preferate în Chişinău?
Am mai multe locuri preferate în Chişinău, însă cel mai mult place să mă aflu în preajma monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.
73. De ce?
Pentru că acesta este locul unde, ori de câte ori pun la îndoială dragostea mea faţă de ţară, mă face să mă îndrăgostesc şi mai mult de Moldova.
74. Unde vă vedeţi peste 10 ani?
Nimic nu este sigur. Nici aurul, care era un etalon al stabilităţii, nici ţiţeiul, nici joburile, nici imobiliarele, nici valuta (dolarul a pierdut 95% din valoarea sa în ultimii 100 de ani). Nimic. Totul este schimbător. Sper însă să devin destul de flexibil, astfel încât să nu pot fi supus nici sub o formă negativă procesului de schimbare. Pot spune că şi peste 10 ani voi fi alături de Ştefan cel Mare, de limbă, neam, istorie, tradiţie, popor.
75. Ce reprezintă calculatorul şi Internetul în viaţa Dvs.?
O gura de oxigen în momentele de relaxare.
76. Cum putem trezi în ziua de astăzi interesul pentru lectură?
Cred că este suficient să ne aducem aminte de modelul Smarandei Creangă, mama lui Ion Creangă, care zicea în inegalabilele „Amintiri din copilărie”: „Când învăţam eu la şcoală, mama învăţa cu mine acasă şi citea la ceaslov, la psaltire mai bine decât mine şi se bucura grozav când vedea că mă trag la carte”. Consider că la vârsta preşcolară, lecturile mamei sau ale tatălui, îndeosebi înainte de culcare, constituie cea mai bună modalitate de a stabili primele contacte cu lumea cărţilor. Poveştile, povestirile din lumea păsărilor sau animalelor sau cele având ca eroi copii de vârstă apropiată, este genul de literatură menită să încânte copilăria. Iar de aici sunt ferm convins că apare şi dragostea pentru lectură.
77. Care este deviza Dvs. în viaţă?
“Nu risipi timpul. Din timp este alcătuită viaţă“.■
Далее...
Compact este o investiţie strategică
Programul Compact în valoare de $262 mil., implementat pe o perioadă de cinci ani în Republica Moldova de Corporaţia Provocările Mileniului (CPM) a Guvernului SUA, are deja doi ani de activitate împliniţi. Leslie McCuaig, Director pe Ţară în cadrul CPM, este mulţumită de felul în care decurge realizarea programului şi susţine că majoritatea lucrărilor sunt efectuate conform graficului şi bugetului planificat. Oficialul american subliniază faptul că Compact nu este un grant sau un cadou, ci o „investiţie strategică”, iar cetăţenii Moldovei trebuie să contribuie la succesul acesteia, aşa încât să devină începutul atragerilor de noi fonduri în investiţii ce ţin de drumuri, sisteme de irigare şi agricultură în general. În cel de-al doilea interviu acordat revistei Profit, Leslie McCuaig vorbeşte despre succesele şi provocările acestui proiect, cooperarea cu autorităţile centrale şi comunităţile locale, precum şi activităţile ce urmează a fi realizate.
Profit: Dnă McCuaig, cum decurge implementarea Programului Compact? Reuşiţi să ţineţi pasul cu planul de acţiuni adoptat?
L.M.: Cred că Compact-ul progresează mai mult sau mai puţin conform planului de acţiuni stabilit. La unele capitole rămânem puţin în urmă, la altele suntem mai înainte, dar, în general, ne încadrăm în planul prestabilit. Vreau să spun că suntem într-o formă foarte bună, iar implementarea programului este o mare provocare. Compact este prevăzut exact pentru cinci ani (1 septembrie 2010 – 31 august 2015) şi nu beneficiem de nici un fel de extinderi. Sunt încă foarte multe lucruri de făcut şi avem mereu impresia că alergăm. Ne place să spunem că Compact este atât un sprint, cât şi un maraton.
Profit: Când aţi acordat revistei noastre primul interviu în aprilie 2010, susţineaţi că Compact nu este un sprint, ci un maraton.
L.M.: Corect, dar de atunci am învăţat multe lucruri. Acum pot să spun că, de fapt, este un maraton pe parcursul căruia este foarte des nevoie să sprintezi, lucru pe care noi îl facem. Cred că progresul înregistrat este unul foarte semnificativ.
Profit: Reuşiţi să vă încadraţi în bugetul stabilit? Practica arată că la implementarea proiectelor de mare anvergură, de obicei, bugetul final este mult mai mare decât cel iniţial, iar cel mai recent exemplu este cel al Jocurilor Olimpice de la Londra unde bugetul iniţial a fost depăşit de câteva ori.
L.M.: Desigur, întotdeauna poate fi folosit un buget mai mare. Dar, spre deosebire de Jocurile Olimpice, unde bugetul poate fi depăşit, bugetul Programului Compact este unul fix. O caracteristică a acestui program este că atât bugetul, cât şi perioada de implementare sunt strict stabilite şi toate lucrările urmează a fi implementate în aceste limite. Este devreme să mă pronunţ, dar la această etapă unele lucrări au costat ceva mai puţin decât bugetul stabilit iniţial, altele - ceva mai mult, dar, în linii generale, ne conformăm bugetului aprobat.
Profit: Prima componentă a programului Compact este proiectul de reabilitare a drumurilor, în conformitate cu care reconstrucţia a 93 de km de drum pe traseul Sărăteni-Soroca a început recent. Licitaţia pentru realizarea lucrărilor a fost câştigată de două companii din Turcia şi una din Austria. Câte companii au participat în total la concurs şi care au fost avantajele companiilor câştigătoare?
L.M.: În total, la licitaţie au participat 17 companii din şapte sau opt ţări, ceea ce înseamnă că a fost o competiţie sănătoasă. Printre participanţi s-au numărat companii din SUA şi Europa.
Profit: Au fost şi companii din Moldova?
L.M.: Nu. Pentru companiile din Moldova a fost dificil să participe la aceste licitaţii în calitate de contractori principali, dat fiind faptul că proiectul de reabilitare a drumului este unul foarte mare, iar participanţii la concurs trebuie să aibă posibilitatea să cheltuiască sume mari de bani, care abia ulterior urmează a fi rambursate.
Traseul Sărăteni-Soroca a fost împărţit în patru segmente, iar, potrivit condiţiilor de participare, o companie poate câştiga, cel mult, două din cele patru segmente. Câştigătorii sunt consorţiul de companii turceşti ONUR Taahhnut Tasimacilik Ve Ticaret Ltd şi SUMMA Turizm Yatirimciligi, cu care a fost semnat un contract în valoare de $49,4 mil. pentru reabilitarea a 44,9 km de traseu între localităţile Sărăteni şi Ghindeşti. Alte două contracte în valoare de $43,2 mil. au fost semnate cu compania austriacă Strabag AG, care urmează să repare 48,1 km de drum de la intrarea în satul Ghindeşti până la Drochia.
Câştigătorii au fost desemnaţi conform practicilor internaţionale pentru acest tip de tendere. Regula generală este cel mai bun preţ oferit, plus conformitatea cu standardele stabilite. Câştigătorii trebuiau să demonstreze capacitatea de a se mobiliza eficient pentru a efectua lucrările, să îndeplinească condiţiile tehnice, să aibă o reputaţie bună şi să fie profesionişti în domeniu.
Profit: Companiile câştigătoare au cerut cel mai mic preţ pentru aceste lucrări?
L.M.: Nu în toate cazurile ofertele companiilor câştigătoare au fost cele mai mici, deoarece unele companii care au cerut preţuri mai mici nu s-au calificat pentru concurs. Există cazuri când companiile internaţionale oferă un preţ mai mic pentru anumite lucrări. Este un aspect la care CPM atrage o atenţie deosebită, deoarece, ulterior, aceste companii nu sunt capabile să efectueze lucrările la preţul propus, ceea ce înseamnă că ţara pierde, iar întârzierile, renegocierea contractelor devin inevitabile. Companiile câştigătoare erau poziţionate foarte bine, iar noi suntem mulţumiţi cu mobilizarea de până acum. 
Profit: Care va fi costul unui km de drum reabilitat în cadrul Programului Compact?
L.M.: Preţul depinde de porţiunea de drum ce urmează a fi reconstruită. De exemplu, în unele cazuri este necesar de schimbat traseul unei linii de cale ferată deoarece sub podul pe care trece calea ferată drumul face o cotitură periculoasă. În acest caz noi reconstruim întreaga zonă pentru a o face mai sigură, lucrări care, evident, costă mai mult. Există porţiuni unde drumul alunecă, iar lucrările sunt foarte complicate acolo. De asemenea, toate lucrările sunt efectuate conform standardelor internaţionale, care includ construcţia de trotuare, iluminare şi măsuri pentru limite de viteză în localităţi. Luând în consideraţie toate aceste lucrări, costul unui km de drum se ridică la costul drumurilor internaţionale, adică $1 mil. pentru un km. Este o sumă mare, dar acesta va fi cel mai bun drum din Moldova, iar cel mai important lucru este că nu se va deteriora repede.
Profit: Companiile din Turcia şi Austria vor aduce în Moldova echipamentul şi forţa de muncă proprie sau vor angaja alte companii subcontractante, inclusiv locale, care să efectueze aceste lucrări?
L.M.: Ambele variante sunt posibile. De exemplu, lângă localitatea Ghindeşti una dintre companiile câştigătoare a construit o fabrică de producere a asfaltului şi alta - de reciclare a asfaltului vechi care utilizează tehnologii ce nu au mai fost folosite în Moldova până acum. Au fost angajaţi muncitori de peste hotare care au experienţă în folosirea acestor tehnologii, precum şi muncitori din Moldova care sunt instruiţi cum să folosească acest echipament. Cunoaştem exemple când muncitorii moldoveni s-au întors acasă din străinătate pentru unele dintre aceste locuri de muncă şi acest lucru ne bucură foarte mult.
Profit: Va fi traficul sistat pe această porţiune de drum pe parcursul lucrărilor de reparaţie?
L.M.: Pe cât va fi posibil, traficul nu va fi sistat, sau doar pentru intervale scurte de timp, reducând la minimum inconvenienţele pentru locuitori şi participanţii la trafic. În cazul în care va fi nevoie de sistat circulaţia pe o porţiune mai mare şi pentru o perioadă mai lungă de timp, atunci urmează a fi reconstruite sau chiar construite drumuri de ocolire. În restul cazurilor, se va lucra doar pe o parte a drumului şi se vor lua măsuri pentru fluidizarea traficului.
Profit: În contracte sunt stipulate careva penalităţi pentru efectuarea necalitativă a lucrărilor?
L.M.: În primul rând, toate materialele utilizate, fie că sunt procurate pe piaţa locală sau importate, sunt inspectate riguros. În plus, fiecare din cele patru segmente ale drumului este reconstruit de o companie, iar efectuarea lucrărilor este supravegheată de o altă companie, care acordă o mare atenţie calităţii materialelor. Acestea sunt standardele internaţionale în cazul reconstrucţiei drumurilor.
În al doilea rând, timp de 12 luni după terminarea lucrărilor companiile respective vor fi responsabile pentru orice lucrări efectuate necalitativ fie din cauza calităţii necorespunzătoare a materialelor sau orice alte greşeli.
În al treilea rând, contractele semnate cu companiile câştigătoare stabilesc penalităţi pentru orice întârziere la efectuarea lucrărilor, astfel încât pentru aceste companii este foarte costisitor să nu se conformeze graficului.
Profit: Participă la implementarea acestui proiect şi companii subcontractante din Moldova?
L.M.: În primul rând, companiile subcontractante sunt identificate de către companiile contractante. Nu noi suntem cei care decidem. La moment, companiile subcontractante locale sunt specializate în efectuarea anumitor tipuri de lucrări, cum ar fi cele legate de calea ferată. De asemenea, companiile câştigătoare decid singure angajarea directă a forţei de muncă sau încheierea contractelor cu companii din Moldova. Companiile îşi pot schimba tactica pe parcursul implementării contractului.
Profit: Sunt obligaţi contractorii să procure materiale pe piaţa internă, contribuind, astfel, la crearea de noi locuri de muncă pentru populaţia locală?
L.M.: CPM organizează competiţii internaţionale transparente şi deschise, aşa încât moldovenii să beneficieze de cea mai bună calitate la cel mai bun preţ. Contractele nu stipulează că anumite materiale să fie procurate dintr-o anumită ţară. Dar este în interesul companiei contractante să procure materiale pe piaţa locală. Acest lucru este încurajat, dar nu este o regulă strictă.
Profit: În opinia Dvs., ce poate şi ce ar trebui să facă RM pentru a reuşi să repare, cel puţin, 80-90% din drumurile naţionale şi locale, şi nu doar 20-30%, după cum este cazul în prezent? Din cauza unui număr mare de drumuri proaste, cele noi se deteriorează mult mai repede.
L.M.: Cred că unul dintre lucrurile foarte importante pentru Compact este şi faptul că Guvernul RM s-a angajat să aloce anual peste 1 mlrd. de lei în fondul de menţinere a drumurilor. Este un angajament foarte important al Guvernului, mai ales ţinând cont de faptul că autorităţile au nevoie de finanţe în foarte multe alte domenii.
Într-adevăr, menţinerea drumurilor rămâne a fi o mare problemă. Aveţi dreptate, primăvara drumurile sunt atât de pline de gropi încât drumarii nu au altă soluţie decât să le plombeze urgent. Dar plombarea drumurilor nu rezolvă problema în sine, iar situaţia este şi mai gravă anul următor. Este necesar de a stabili un sistem pentru menţinerea anuală a drumurilor astfel încât acestea să nu se deterioreze atât de repede. CPM coordonează activitatea unui grup de donatori care lucrează, în parteneriat cu Guvernul şi Ministerul Transporturilor, la elaborarea unei strategii de lungă durată în acest domeniu care are drept scop eficientizarea lucrărilor de planificare şi menţinere a drumurilor. Acestea au fost câteva dintre precondiţiile pentru obţinerea finanţării pentru Compact, iar Guvernul Moldovei, în parteneriat cu comunitatea internaţională de donatori, au fost foarte receptivi la acest capitol. Cred că progresul înregistrat este unul vizibil.
Profit: Guvernul a adoptat recent o decizie potrivit căreia proprietarii de automobile cu numere străine urmează să achite taxe pentru folosirea drumurilor din Moldova. A fost aceasta o condiţie impusă de CPM?
L.M.: Nu sunt la curent cu acest lucru.
Profit: Decizia de a implementa Programul Compact în Moldova a fost luată cu câţiva ani în urmă când situaţia economică din SUA era cu mult mai bună decât în prezent. Pe cât de dificil este pentru Guvernul SUA să-şi onoreze angajamentele şi să implementeze acest proiect în Moldova, ţinând cont de situaţia economică dificilă de acasă sau această sumă este nesemnificativă pentru bugetul de trilioane al SUA?
L.M.: Cred că această sumă este destul de mare chiar şi pentru SUA şi demonstrează angajamentul nostru faţă de Moldova şi faptul că noi, într-adevăr, credem că Moldova are toate şansele să devină o ţară prosperă în estul Europei. Când vorbim de Programul Compact, vorbim despre o investiţie strategică. Nu ne place să spunem că este un grant sau un cadou. Compact este o investiţie strategică şi cere de la populaţia Moldovei să contribuie la succesul acestei investiţii, astfel încât să pună baza altor noi investiţii în drumuri, irigare şi agricultură. Angajamentul SUA faţă de cetăţenii acestei ţări este unul foarte puternic.
Profit: Cea de-a doua componentă a Programului Compact este Proiectul Tranziţia la Agricultura Performantă. Cu ce provocări v-aţi confruntat în implementarea acestui proiect?
L.M.: Unul dintre lucrurile care am crezut că vor fi mai problematice a fost organizarea participării fermierilor şi a comunităţilor locale. Potrivit proiectului, fermierii urmau să creeze asociaţii ale utilizatorilor de apă, iar Parlamentul - să adopte o nouă lege cu privire la apă. Când Compact a demarat, ştiam că graficul ambiţios pentru formarea asociaţiilor utilizatorilor de apă şi pentru adoptarea schimbărilor legislative era un risc şi eram perfect conştienţi că pentru asemenea lucruri este nevoie de timp. În realitate, entuziasmul cetăţenilor şi angajamentul Guvernului şi al Parlamentului au fost extraordinare, iar la acest capitol Compact este chiar înaintea graficului.
Un alt succes îl reprezintă creditele pe termen mediu şi lung alocate fermierilor şi întreprinderilor în vederea construirii infrastructurii postrecoltare – camere frigorifice şi linii de procesare. Acesta este un exemplu interesant cum lucrurile se pot schimba pe parcursul implementării proiectului. Această parte a Compact-lui a fost lansată ceva mai târziu decât se preconiza, dar, odată lansată, banii pentru credite au fost alocaţi mai repede decât ne-am aşteptat. Cererea a fost foarte mare, iar în prezent multe proiecte importante sunt în proces de derulare.
Profit: Dar care sunt dificultăţile cu care vă confruntaţi?
L.M.: Una dintre provocări este numărul total al persoanelor implicate în implementarea cu succes a programului. Guvernul Republicii Moldova a format o structură specială – Fondul Provocările Mileniului Moldova (FPM Moldova), care este condusă de Valentina Badrajan şi care organizează tendere internaţionale pentru selectarea companiilor şi este responsabilă de toate aspectele legate de implementare. CPM şi FPM Moldova cooperează cu multe organizaţii guvernamentale, precum Administraţia de Stat a Drumurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului şi Apele Moldovei. Oficiul nostru cooperează strâns cu FPM Moldova, cu Consiliul de Observatori, Ambasada SUA şi Guvernul Moldovei. Experţi tehnici ai CPM de la Washington vizitează Moldova cu regularitate pentru a ne ajuta la implementarea programului. Este un tablou complicat, cu multe roluri, personalităţi, limbi şi culturi diferite care lucrează împreună pentru a face faţă provocărilor şi a implementa cu succes acest proiect.
Profit: La ce etapă se află în prezent proiectul Tranziţia la Agricultura Performantă?
L.M.: La moment, suntem la etapa de anunţare a tenderelor pentru selectarea companiilor ce se vor ocupa de reabilitarea sistemelor de irigare. Continuăm faza de proiectare în cadrul căreia inginerii vizitează staţiile de pompare din sate şi stabilesc cum acestea ar putea fi restabilite pentru a funcţiona eficient şi sigur. Această etapă este una dificilă şi durează mai mult decât a fost stabilit iniţial. Ştiţi cum se spune: dacă sunt 10 avocaţi într-o încăpere, vor exista şi 10 opinii diferite. Vă pot spune cu certitudine că dacă într-o încăpere sunt 10 ingineri, atunci veţi avea 10 păreri diferite privitor la restabilirea reţelelor. Acest lucru reprezintă o altă provocare, deoarece Compact nu are la dispoziţie alţi 10 ani pentru implementarea proiectului.
Profit: Dar când fermierii vor avea apă în noile sisteme de irigare?
L.M.: Primele sisteme ar trebui să înceapă să funcţioneze în primăvara-vara lui 2014. Este foarte important ca oamenii să vadă exemple de succes şi să conştientizeze faptul că agricultura performantă are viitor.
Profit: Fermierii trebuie să contribuie financiar la implementarea acestui proiect?
L.M.: Proiectul plăteşte pentru livrarea apei până la hotarul gospodăriilor agricole, proprietarii cărora urmează să-şi procure singuri echipamentul de irigare necesar.
Profit: Pe cât de entuziasmaţi sunt fermierii implicaţi în implementarea acestui proiect? Presupun că problema irigării a devenit una şi mai stringentă după seceta din vara anului curent.
L.M.: Cred că seceta a sporit interesul faţă de acest proiect. Dat fiind faptul că CPM este primul donator care contribuie semnificativ la procesul de livrare a apei din râuri pentru irigare, toţi ne urmăresc activitatea şi acest lucru pune o anumită presiune asupra noastră. Dacă acest proiect se va dovedi a fi unul de succes, el nu doar va ajuta economia la nivel local şi naţional, dar va atrage noi investiţii în irigare. Potrivit prognozelor, secetele vor fi şi mai frecvente pe viitor, iar irigarea înseamnă protecţie împotriva acestor dezastre naturale.
Profit: Cum s-au schimbat impresiile Dvs. despre Moldova pe parcursul celor doi ani petrecuţi în ţara noastră?
L.M.: Referindu-mă la proiect, aş putea spune că sunt şi mai entuziasmată decât eram la început. Provocările cu care ne confruntăm – cele legate de proiectare şi construcţie – erau de aşteptat, iar CPM se află aici anume pentru a le face faţă. Dar, lucrul care nu depinde de noi, este entuziasmul şi angajamentul oamenilor. Faptul că Programul Compact este atât de apreciat şi susţinut de populaţie, precum şi entuziasmul legat de implementarea acestuia, mă fac să cred că nu putem eşua.
La nivel personal, Moldova este un loc minunat pentru a trăi cu familia. Ne place foarte mult. Ţara este frumoasă şi îmi place timpul de aici – un amestec extraordinar de veri călduroase şi ierni friguroase. Oamenii sunt foarte prietenoşi. Cred că este o experienţă extraordinară şi suntem entuziasmaţi să ne aflăm aici pe parcursul a încă trei ani de zile şi să ducem la bun sfârşit acest proiect.■
Далее...
