Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_1-2_2022 (295), ianuarie-februarie 2022Cryptocurrencies - the last three tumultuous years
The cryptocurrency market is developing very dynamically, reaching an enviable market capitalization today. A few years ago, we could not even imagine that this could happen in such a short time. It became clear today that central banks need to regulate these virtual instruments. Moreover, there are people who, with the help of their advertising resources, cultivate the dream of quick and easy enrichment by investing in cryptocurrencies. This should not be encouraged any further, as the costs of the potential crash could be damaging for all economies, no matter their size.
Three years ago we have published in Emerging Europe a piece on the then-hot topic of cryptocurrencies. It is even hotter today! That particular article of December 2018 was extended, updated and republished a few months later in Profit Magazine in April 2019. In both articles, we have pleaded for the central banks and other regulators to observe and focus on the trends in a new market of cryptocurrencies that was not yet then a driving force. Three years later, it is fair to say that the cryptocurrencies issue became a central point of debate in mass media, both the specialised one (Financial Times and The Economist, to cite just a few of them) and also in mass media for the general public such as, for example in the United Kingdom, The Times, The Telegraph, The Guardian and many other local newspapers in their respective national languages. The issue has been debated by both international financial institutions led by the International Monetary Fund (IMF) and, at the same time, by central banks (including the US Federal Reserve System (Fed)) from developed countries and emerging markets as well.
Cryptocurrencies are not an issue for developed markets only, although it should be mentioned that it is an instrument invented by an anonymous creator (generally accepted, but not proven, as being Satoshi Nakamoto) based on the experience and tendencies in Western markets. The creator (creators, according to some other sources) wanted to have a payment instrument that is not controlled by any central bank and which gives full anonymity to the owner of such assets. The original creator did not envisage that soon the cryptocurrencies will also become a common thing in a special group of countries which after the dramatic events of 1989-1991 became countries in transition to a market economy.
Cryptocurrencies world
Today, cryptocurrencies are a global phenomenon that needs proper attention before is getting out of control. On 9 January 2022, the market capitalisation was at $1.94 trillion, as compared with a total market capitalization of $180 billion as of 3 April 2019 for over 2,146 such cryptocurrencies in circulation then. Moreover, during 2021 this key indicator was even higher. The current "reduced" level is due to large fluctuations (high volatility as defined by the IMF) of the price for the key cryptocurrency – Bitcoin (BTC), as presented in Table 1. The wide fluctuations of this price and subsequently of all 16,534 cryptocurrencies as of 9 January 2022 is presented in Graph 1. There is no need for any additional commentary on such fluctuations, except to remind all investors in such assets that they should be prepared to lose their money in full. This was indeed advised by many central banks, including by the National Bank of Romania (NBR) and by the National Bank of Moldova (NBM) since 2017-2018. Such advice sufficed for a while, but taking into account the current sizable market capitalisation, the implications of a potential crash for the macro-economic equilibria are much larger and by far more dangerous.
It could be easily noted from Table 1 that even at the top of the ratings, the fluctuations led to a lot of changes in the overall ranking. Some of the cryptocurrencies which are now in the top 10 were much below in 2018-early 2019. However, it should be noted that fluctuations happen in the whole group of these stateless virtual assets. The case of Elrond (EGLD), labelled as being a Romanian based crypto, is very illustrative, losing its ranking from number 30 in 2021 to 41 currently. Its market capitalisation has been also reduced substantially.
The year 2021 recorded quite a few interesting developments when it comes to cryptocurrencies. First and foremost, the dominant one, BTC, registered an all-time high at the level of $68,780.64 on 10 November 2021. It is now at $41,592.55, which is proving one more time if needed, the risks that investors had to face. A less known cryptocurrency – Solana (SOL) – had a spectacular evolution with a peak of $260.08 on 7 November last year. Same for Dogecoin (DOGE), but the peak was in May in this case. One other aspect which was intensively debated during recent years was the vast possibilities of fraud, money laundering, terrorism financing, tax evasion, etc. via cryptocurrencies. Activities on dark webs, anonymous wallets and accidental and/or intended losing of keys required to access accounts are very frequent. Many millions of USD were lost in 2021 in fraudulent schemes ($612 mln were stolen in the "poly network hack" only, according to CoinMarketCap) and it is very likely that this will continue if no adequate safeguards will be introduced. A recent study prepared by a committee chaired by the former Governor of Bank of England, Lord King, has identified without any doubts the systemic risks posed to commercial banks by cryptocurrencies. The same study cast doubt on the recent discussions and initiatives of some central banks to introduce their digital currencies (see in this respect the case of the Bank of China which intends to introduce the digital yuan). The central banks and all other regulatory bodies have a clear duty to properly regulate this issue. To do nothing is not an option anymore.
In parallel, one very controversial move was, however, made by a small country, El Salvador, which declared Bitcoin as its legal tender, despite repeated advice from the IMF not to take such a step. It is true that the financial impact of such a measure could be small on a global scale, but the psychological effect was very high.
Cheap money and cryptocurrencies
The financial and monetary implications of these assets are huge starting with the central banks. However, the creation and owing of such assets is nowadays a common thing for the general public for reasons which need to be explored in more detail. One aspect which could be mentioned upfront is the level of interest rates for the fiat money (money issued by the central banks). In most cases, these are kept artificially low to stimulate economic growth. The case of the United Kingdom’s interest rate is one of the most obvious. Bank of England kept its base rate at a low level without precedent since the 2008 financial crisis (see Graph 2) in order to stimulate the economic growth negatively impacted by many crises, including but not limited to, Brexit, COVID-19 pandemic, inflationary consequences of many large quantitative easing, costs of the international role played by the country and the likes. The increase of its interest rate from 0.10% to 0.25% on 16 December 2021 was a step in the right direction, but the key commercial banks in the country did not translate even this meagre increase in a raise of their interest rates granted to savers for their deposits. If a saver receives from its commercial banks an interest rate of 0.01% or nothing for money kept in current accounts, it is obvious that the respective person will turn to other instruments, one of which is cryptocurrencies. All these arguments of stimulus for a better economic increase are valid, but this is not the full story.
Meanwhile, let us have a quick look at other countries. Mutatis mutandis, the story is very similar to that of the United Kingdom. However, some cases are more dramatic than others. First of all, it should be noted the cases of Japan and Switzerland which still practice negative interest rates. Historically speaking, such types of monetary policies are very unorthodox. When somebody is using someone else’s money, interest is due as a matter of principle. In these two cases, such a well-established practice has been disregarded. Moreover, almost all other selected countries presented in Table 2 are in a situation in which the cost of money is lower than the level of inflation. The obvious result is that those who save are losing money. This has been, is and will continue to be a very strong incentive for savers to find alternative options of investment. Until recently, this role was played by the gold, but this metal lost its shine. It is known that in 1971, the gold was thrown out from the"eternal city". Since then, it struggled to recast a more fundamental role, but so far the results are modest. Mismanagement of monetary policies could well be the explanation for the vagaries of other currencies such as the Turkish lira. The interference of political leaders in the monetary policy of any country, such as in the case of Turkey, is a thing which is not recommended, of course.
All of the above are clear reasons for the flourishing of cryptocurrencies. As such, these assets have no intrinsic value. One investor will buy such assets hoping that it's/their value will increase and a proper yield will be obtained. In some cases, this hope was fulfilled, but in many other cases, the contrary was the final result. The non-coherent advice given so far by the central banks to investors to be prepared to lose their money are not sufficient anymore. The central banks were pure and simple not strong enough or determined in this respect.
To complicate things even more, all the countries on the planet have now to deal with very different types of issues generated by the two-year-old (and still going) COVID-19 crisis. It is more than clear that the attention of various Ministries of Finances and most Central Banks is now focused on the financial consequences of this pandemic of historical proportions. Large state budget deficits are registered even by most disciplined countries and subventions (which were almost prohibited before the pandemic) are generally accepted as the workforce is advised to work from home as and when possible. Many large sectors of economies (such as tourism, hospitality industries, aviation, transport and almost any other economic activities) are negatively impacted by the health crisis.
Need for immediate actions
The recent violent events in Kazakhstan could be analysed and interpreted in various ways and from different angles. From our topic’s perspective, one should note that the cutting of the internet has had a negative impact on the dynamics of cryptocurrencies, which showed, even more, the fragility of such assets. This could be explained in view of the fact that this country was well known as a "mining" country (some estimations are at 18% of the global mining market according to some analysts), as the energy was relatively cheap. The tentative price liberalisation of the price of liquid gas (used for cars as well) resulted in violent unrests (225 persons died and more than 4,500 were injured) and the resignation of the Government. Even more, armies from various former Soviet republics, led by the Russian Federation, were called in to calm/control the clashes.
For cryptocurrencies, the lesson learned from these events is that the assets need to be properly regulated. Last year, some central banks and the US Fed had discussions, together with the IMF, European Central Bank (ECB), Bank of International Settlements (BIS) and others to introduce their digital currencies (Digital Currencies of the Central Banks – DCCB), but the results are modest, to say the least. Moreover, during the last three years, there were discussions about whether cryptocurrencies are indeed the future of money. While we have never believed that this could happen, it is obvious that the central banks should regulate these virtual instruments.
There is a need for a comprehensive, consistent and coordinated global framework, as the IMF finally suggested in December 2021. China and South Korea made clear attempts in this regard, but, on the other side, there were very visible efforts made by investors holding funds measured in billions to promote them further. The example of PayPal which was accepted in 2021 to make payments in cryptocurrencies is just one of them. In many countries, including Romania and Moldova, there are well-known cultural personalities and other "influencers" with strong publicity resources, which all are in favour of these assets. They cultivate the dream of quick and easy enrichment. This should not be encouraged any further, as the costs of a crash could be extremely damaging for all economies, no matter their size. The pandemic of the last two years worsened the financial and monetary stability of most countries. A combination of this with the disastrous effects of a potential cryptocurrencies crash could be a lethal recipe for many, especially now in times of financial distress caused, inter alia, by the persistent pandemic of biblical proportions.■
Alexandru M. TANASE, PhD, is an author and Ex. Associate Director, Senior Banker at EBRD and former IMF Advisor. These represent the author’s personal views. The assessments and views expressed are not those of the EBRD and/or the IMF and/or indeed of any other institutions/sources quoted. The assessment and data are based on information as of mid-January 2022.
IMF-required reforms to facilitate Moldova’s debut on capital market
In addition to sustainable economic growth and development of the country, the successful implementation of the decisive reforms stipulated in the new 40-month $550m program with the IMF will facilitate Moldova’s debut on the capital market, IMF Resident Representative Rodgers Chawani says. He explains that improved macroeconomic policies, strong governance and low debt levels would be critical in determining interest rates and maturities of the bonds. In an exclusive interview with Profit magazine's editor-in-chief Alexandru Tanas, Rodgers Chawani comments on the advantages of the program with the IMF, the budget deficit, the energy crisis, the fight against corruption and informal economy.
Profit: How does the Moldovan government benefit from a 40-month program with the IMF? How can this support be characterized from a macroeconomic point of view? How can the government make the most of the external support, given its financial component: $558 million from the IMF?
Rodgers CHAWANI: From the macroeconomic perspective, this is a development-focused program. We see multiple benefits from the recently agreed program with the IMF, let me mention a few:
(i) The program will assist the Moldovan authorities to deal decisively with the fallout from the COVID-19 pandemic, and the energy crisis.
(ii) The program will allow the authorities to tackle deep-rooted structural weaknesses, including the weak business climate, fiscal and financial sector governance.
(iii) The program offers a solid basis for formulating prudent macroeconomic policies to foster inclusive and sustainable growth, critical for accelerating income convergence with European peers.
(iv) The program will catalyze concessional support from development partners to reform efforts.
Profit: What do you think will be difficult for the government to comply with under the IMF-supported program in order to take advantage of its financing? From the point of view of the IMF, what is the "weak link" in the new IMF Program, and what gives Moldova an undeniable advantage and a big incentive for development?
Rodgers CHAWANI: We have agreed on a very ambitious package of measures supported by home-grown policies and, therefore, are confident about the program's success. Moldova has a reform-minded government with solid commitments to steer change which bodes well for program implementation. We are mindful that the external and domestic environment remains complex due to global recovery, geopolitical tensions, vested interests, weak implementation capacity, and evolving COVID-19 variants. On the upside, the new program and accompanying financial and expert support from external partners will mitigate the risks. The consolidation of power by reform-minded forces provides an opportunity to pursue the development agenda resolutely.
Profit: What reforms does the IMF Program foresee in public administration? What is to be done by the government in order to use public money efficiently? Does the IMF-supported program oblige the government to carry out a territorial and administrative reform and reform the tax system, including the preparation and approval of a new Tax Code to replace the current one that is over 24 years old?
Rodgers CHAWANI: Our fiscal governance policies focus on the tax side on strengthening revenue mobilization by, among others: conducting tax expenditure analyses to better understand the scope and costs of various tax relief provisions; improving the capacity of the State Tax Service by operationalizing the integrated taxpayer register; and advancing customs reforms to reduce revenue leakages. On spending efficiency, the program envisages improving budgetary processes to improve execution of approved fiscal policies, strengthening the public investment management framework to enhance execution and quality of public investment, improving the unitary pay system in the budget sector, and enhancing the pensions and social assistance programs. While the program does not directly mandate the territorial and administrative reforms and development of the new Tax code, an upgrade would be welcome, and the IMF stands ready to provide technical assistance in the area as needed.
Profit: How does the IMF feel about the government's intention to reduce the tax burden on business to ensure economic development?
Rodgers CHAWANI: You raise an important question, and I strongly think this is an area where context is more informative. Moldova faces several challenges that require significant finances. However, a tight budget constraint, revenue losses from tax expenditures and inefficient spending pose substantial risks. To meet its developmental objectives, Moldova needs to implement growth-friendly fiscal reforms. In our view, the implication for the revenue front is a broadening of the base by rationalizing tax exemptions to yield higher revenue and improve equity while enhancing growth. We see scope to focus on rationalizing spending and improving efficiency regarding the spending measures. These efforts, if successful, could help mobilize domestic resources and thus indeed provide space for lowering the tax burden. In the meantime, if businesses face specific constraints, we will support targeted, transparent, and time-bound interventions from the expenditure side of the budget.
Profit: Given the energy crisis that Moldova is going through, will the IMF's requirement for a budget deficit of 3% of GDP be revised? How does the IMF feel about not including infrastructure investment in the calculation of the budget deficit?
Rodgers CHAWANI: The agreed target for the fiscal deficit under the program is 6% of GDP, and it encumbers the impact of the rising energy prices and related support to vulnerable households. While we feel the earmarked amounts are sufficient, the forthcoming reviews of the program provide an opportunity to re-align the spending pressures with resources in the Budget as needed. Notably, the program includes so-called "floors" for spending on infrastructure, health, education, and social assistance for the vulnerable population. This means that the program would welcome more spending in these areas within the agreed fiscal envelope. This design feature highlights that the new program with Moldova is focused on developing the country, as opposed to a traditional fiscal consolidation focus of many programs with countries with debt sustainability problems.
Profit: Will the IMF support Moldova to issue sovereign securities in order to attract foreign long-term investment in road construction and infrastructure development? Can you say, at least approximately, on what conditions Moldova could place Eurobonds - 3%, 5%, or more?
Rodgers CHAWANI: Low global interest rates and portfolio diversification have provided developing countries with unprecedented opportunities to tap international bond markets. Moldova, like other countries, could benefit from tapping into international bond markets and we hope that decisive reforms under the new program would facilitate Moldova’s debut at the capital market. The benefits are well-internalized, including the signal of country strength, diversified funding base, reduced refinancing risks due to longer maturities, and lower interest rates. However, remaining clear-eyed about the associated risks, including discipline imposed by markets, foreign exchange risks, escalating transparency requirements, fees, and costs of carry would determine whether Moldova is ready or not. Regarding the conditions for placing the Eurobonds, an expanding economy, improved macroeconomic policies, strong governance, and low debt levels would be critical in determining interest rates and maturities.
Profit: Why does the IMF insist on the need to ensure the independence of the National Bank from the authorities? At critical moments in Moldova, the question arises as to the expediency of the use of foreign currency reserves, managed by the National Bank. How legitimate is this suggestion?
Rodgers CHAWANI: History demonstrates that insulating central banks from the inevitable pressure of political dynamics remain essential for achieving economic and price stability. Moldova remains susceptible to external shocks and has significant development needs. The current level of reserves provides a sufficient cushion to withstand adverse external shocks and allow the central bank the flexibility to engage in foreign exchange operations to address excessive exchange rate volatility and disorderly market conditions.
The NBM Law prohibits the direct use of foreign reserves for development projects. In the IMF’s view, the NBM’s reserve management strategy is appropriately prudent given Moldova’s vulnerability to external shocks, existing capacity constraints, and past incidents of political pressure on the institution.
The IMF believes the National Bank of Moldova should execute its mandate and functions without political approval or interference by third parties or arms of Government. In its work, adequate legal protection for its staff and management to facilitate the achievement of public policy objectives is critical. Equally important is having a solid balance sheet and sufficient financial buffers to implement its mandate fully and in a sound and efficient manner.
Profit: What should be the NBM’s main tasks in 2022? What are the conditions of the IMF-supported program concerning directly the National Bank and the banking sector of Moldova?
Rodgers CHAWANI: The NBM has made significant progress in strengthening its governance and enhancing financial sector oversight under the previous program. The priorities going forward include preparations for the transfer of supervisory responsibilities for insurance companies, savings and credit associations, and non-bank credit organizations to the central bank, closing remaining gaps in the macroprudential framework by increasing resources for financial stability surveillance and implementing borrower-based macroprudential tools, and strengthening bank resolution, crisis preparedness, and liquidity management frameworks.
Profit: What is the IMF’s view of the current situation of the banking sector in Moldova, the quality of corporate governance and the transparency of bank shareholders?
Rodgers CHAWANI: The banking sector remains well-capitalized, liquid, and profitable, while non-performing loans are relatively low. We have seen extensive regulatory reforms and a transition to fit-and-proper ownership for many banks that have underpinned the banking sector’s soundness. Under previous programs, the central bank has made significant strides in closing gaps in the prudential regulatory and supervisory frameworks based on EU standards. Such efforts have helped in addressing vulnerabilities in the sector. Similarly, the program was instrumental in assisting the NBM to address shareholder suitability and transparency issues for the industry. At the same time, foreign owners, including five EU banks, account for nearly 90% of share capital. The entrance of foreign investors contributes to more robust governance, including significant numbers of independent board members and risk management. The success of these reforms and the ensuing sector’s strength critically cushioned economic recovery during the pandemic.
Profit: How justified are the forecasts of pessimists, who say that inflation will reach 20% in 2022? What tools, other than monetary ones, does the IMF recommend to Moldova to use to fight inflation? In what way, besides the base rate and the required reserves for banks, could the National Bank influence inflation?
Rodgers CHAWANI: Supporting growth while keeping inflation under control is now a global challenge. Inflation is accelerating globally, including the EU, and most central banks tightened monetary policy. Rising energy and food prices and global supply chain constraints induced by the pandemic have fueled higher inflation in many countries, and these global factors may continue to add to inflation in 2022, especially high commodity food prices. As the Governor of the NBM also indicated, adjustment of regulated prices and utility tariffs and a stronger-than-anticipated domestic recovery will continue to pile pressure on inflation. More recently, consumer credit has picked up, contributing to inflationary pressures.
With inflation reaching 14% in December, prospects for advancing towards 20% are realistic for Moldova. The central bank has proactively raised the policy interest rate and liquidity reserve requirements to contain the rising inflation, while carefully calibrating the scope and pace of monetary tightening to specific sources of inflationary pressure. Tighter monetary policy will weigh on growth in the short term, but we support the central bank’s decision as necessary to contain second-round effects of supply shocks, keep inflation expectations well anchored, and ensure economic stability. The NBM continues to calibrate its response to the sources of inflation, and in this regard, the current instruments are relevant.
Other measures to ease inflationary pressures should focus on addressing bottlenecks in supply chains, improving competition in food and energy markets, and strategic investments in energy efficiency. Unfortunately, effects of these measures, which are urgent and necessary, would only be felt over the medium term.
Profit: The government compensates the population for gas, heating, and electricity tariffs during the energy crisis. How does it comply with the IMF program?
Rodgers CHAWANI: The IMF supports the response package, that includes compensation for gas, heating, and electricity tariffs. Our understanding is that the authorities are transparently increasing the tariffs while providing direct budgetary support. The efforts so far are transparent and timebound. They are also transparently providing resources to the energy market operators. The above measures are in line with the spirit of the program.
Profit: How does the IMF treat the authorities' decision allowing the MoldovaGaz to postpone the VAT payment for natural gas? The authorities and the regulator deliberately delay the adjustment of regulated tariffs for gas, heat, and electricity. Tariff deviations lead to loss of financial liquidity and losses of operators. How consistent is this with the IMF program?
Rodgers CHAWANI: The unfolding energy crisis continues to create liquidity and cashflow pressures and most countries are implementing different measures including postponement of VAT payments. So, the response is in line with what we are seeing in other countries. What is important for us is proper recording and accounting of the related amounts for future collection.
You are right that tariff deviations lead to loss of financial liquidity and losses of operators. This is a point we have consistently raised in recent years with many Moldovan governments. We take comfort in recent announcements that the tariff will be adjusted. In every crisis, there are opportunities, and the narrative of the current crisis demonstrates the unintended consequences for lagged and politicized adjustments in tariffs.
Profit: How realistic do you consider the following macro-economic indicators of Moldova in 2022: GDP growth – 4.5%, budget revenue – 50 billion lei, budget deficit – 15.14 billion lei, budget deficit to GDP ratio - 6%, national currency exchange rate – 18.77 MDL per USD, public debt to GDP – 45%, inflation rate – 6.9%?
Rodgers CHAWANI: The program mission only took place in September and October, and at the time, information for the third quarter was not yet available. The projections were aligned with the ministry of finance and economy and the NBM forecasts at the time. Since the mission, the macroeconomic context has evolved, with inflation and energy sector issues dominating the outcomes. We are currently updating our projections to reflect these developments, and it is expected that the World Economic Outlook update will provide more clarity to the expectations for 2022.
Profit: Mr. Chawani, you have been working in Moldova during a very interesting and challenging period – since the end of 2020 we have a pro-European president and since mid-2021 a ruling pro-European party. Could you give a general overall impression of Moldova at this stage?
Rodgers CHAWANI: Moldova currently enjoys a unique opportunity to implement ambitious reforms. However, the lingering pandemic, energy crisis, and still-developing implementation capacity continue to beset the reform momentum. Despite these headwinds, the commitments under the program, if appropriately sequenced and resolutely implemented, remain critical to shift the focus towards securing sustainable and inclusive growth. While the pandemic may delay, it will not derail progress, and with increased collaboration, the ambitious governance and institutional reforms are feasible.
Profit: According to different kinds of research, approximately 35% of the Moldovan economy is a shadow economy, so how could we get out of this situation? What is the IMF's advice?
Rodgers CHAWANI: The informal economy in Moldova is indeed sizeable. Underlying structural weaknesses, including a large cash economy, a dominant share of low productivity sectors, an unfavorable business environment, weak investor protection, lack of competition, and longstanding weak institutions and governance vulnerabilities, remain critical drivers for informality. These factors have led to significant brain drain, and skills in the labor market remain suboptimal while employers face difficulties in hiring and retaining the right caliber of workers. There are no easy solutions; however, we see merit in addressing informality and labor market irregularities under the program, hence focusing on reforms to strengthen governance and institutions.
Profit: Fighting corruption has been one of the main election promises of the President and her PAS party and now, once in power, they are taking steps to honor their promise. But what do you mean by corruption as a representative of the IMF? What are things you would like to see improved? What are your major concerns if you are speaking about corruption and the fight against it?
Rodgers CHAWANI: We define corruption as the abuse of public office for private gain. Corruption is a problem because it distorts the activities of the state and undercuts efforts to achieve sustainable and inclusive economic growth. Corruption helps some people evade taxes, whereas others often pay more. It leads to loss of revenues hampering governments’ ability to provide social spending. Moreover, public services and infrastructure quality is undermined when bribes or vested interests influence government decisions. Ultimately, corruption erodes trust in government and can lead to social and political instability.
The IMF report on governance assessment in Moldova found that profoundly entrenched systemic corruption continues to mark Moldova’s economy, eroding trust in public institutions and weakening the rule of law. Although institutions carrying out essential anti-corruption functions are in place, they are perceived as being subject to political influence and failing to deliver meaningful results. Corruption enforcement remains focused on low-level instances of corruption and has not resulted in dissuasive, proportionate, or effective sanctions.
Against this background, the program envisages reforms to improve the implementation of anti-corruption policies and tackle vested interests, to strengthen the independence and accountability of anti-corruption and judicial bodies, reduce avenues for political influence, instill more trust in the justice system, and hold individuals fully accountable for abuse of public office for private gain are essential objectives and are vital to the success of the program.
Profit: Thank you for the interview!■
Далее...
Sprijin în valoare de $220 mil.
Președintele Asociaţiei Obşteşti „Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă”, Igor Dodon, a propus autorităţilor Republicii Moldova un şir de măsuri urgente, care, în opinia sa, odată adoptate, ar putea preveni o „criză economică profundă”. Redacţia revistei PROFIT publică planul de acţiuni anticriză, care are drept scop susţinerea populaţiei, a mediului de afaceri şi a economiei R. Moldova.
Fiecare cetăţean al R. Moldova, indiferent de opiniile politice, înţelege că în prezent ţara se confruntă cu o criză energetică şi socială profundă, care, cel mai probabil, va duce la o criză economică majoră. Sunt convins că această situaţie ar putea fi evitată dacă autorităţile ar lua deciziile corecte şi în cunoştinţă de cauză.
Ce acţiuni ar putea fi întreprinse în această situaţie?
Desigur, este nevoie de un plan guvernamental anticriză, pe care, din păcate, actualul Guvern nu l-a elaborat în cele şase luni de la investirea în funcţie.
Dat fiind faptul că un asemenea plan nu există şi nici nu va fi elaborat în viitorul apropiat, propun patru măsuri concrete (cu indicarea posibilelor surse de finanţare), care ar ajuta populaţia şi agenţii economici să supravieţuiască în această perioadă de criză.
1. Reducerea şi îngheţarea preţurilor la resursele energetice până la 1 aprilie 2022 (până la sfârşitul sezonului de încălzire, deoarece, potrivit prognozelor, preţurile la resursele energetice vor scădea în primăvară).
Consider că este posibil şi realist de a stabili prin lege, pentru perioada 1 ianuarie - 1 aprilie, tariful pentru energie electrică în mărime de 1,89 lei şi tariful pentru gazele naturale în mărime 5 lei pentru toţi consumatorii. Diferenţa de 8 lei, în cazul tarifului la gazele naturale, şi de peste 1,5 lei la energie electrică (ţinând cont de posibila majorare în viitorul apropiat) să fie acoperită din bugetul de stat.
Ținând cont de faptul că în următoarele trei luni consumul de gaze naturale pe malul drept al Nistrului va fi de cca 450 mil. de metri cubi, în acest scop ar fi necesare cca 3,6 mlrd. de lei (cca $200 mil.).
La această sumă este necesar de adăugat alte $15-20 mil. pentru a acoperi pierderile suportate de operatorii de distribuţie a energiei electrice, care recent au cerut o majorare a tarifelor pentru a acoperi cheltuielile.
Astfel, costul întregului pachet de compensaţii se ridică la $200-220 mil. Această măsură va duce la scăderea tarifelor la gazele naturale, electricitate şi căldură, la micşorarea costurilor de producţie pentru agenţii economici şi, ca urmare, la scăderea preţurilor pentru anumite grupuri de produse. De asemenea, aceste măsuri vor permite tuturor cetăţenilor şi agenţilor economici să facă economii semnificative.
De unde pot fi luate mijloace financiare în acest scop?
În asemenea situaţii, majoritatea ţărilor occidentale, de la care suntem îndemnaţi să luăm exemplu, tipăresc bani noi care sunt injectaţi apoi în economie:
În ultimii doi sau trei ani, Rezerva Federală a SUA a emis şi a pus în circulaţie câteva trilioane de dolari americani;
Banca Centrală Europeană va continua programul de achiziţii în regim de urgenţă în caz de pandemie (PEPP), cu o limită de 1 850 mlrd. de euro, cel puţin până la sfârşitul lunii martie 2022;
În decembrie 2021, Banca Angliei (Bank of England, banca centrală a Regatului Unit al Marii Britanii) şi-a menţinut limita de achiziţie la nivelul de 895 mlrd. de lire sterline (peste $1,2 trilioane).
Alte state, care nu au posibilitatea de a tipări monedă convertibilă, folosesc rezervele valutare acumulate de-a lungul anilor. Federaţia Rusă, de exemplu, utilizează resursele Fondului Naţional pentru Bunăstare, care este alcătuit din venituri suplimentare de la bugetul federal provenite din sectorul petrolului şi al gazelor naturale şi cele provenite din gestionarea fondurilor proprii.
Care este situaţia în Republica Moldova?
R. Moldova nu poate tipări bani (lei) care nu sunt susţinuţi de bunuri (deşi în acest caz pot fi elaborate mecanisme pentru minimizarea riscurilor inflaţioniste). Nu dispunem nici de venituri suplimentare din vânzarea de petrol şi gaze. Dispunem, însă, de rezerve oficiale de valută străină, care, la data de 6 ianuarie 2022, constituiau $3,9 mlrd.
Aceste fonduri, conform cerinţelor FMI, sunt investite în economia altor ţări. Astfel, R. Moldova a cumpărat titluri de valoare emise de guvernele SUA şi ale altor ţări occidentale în valoare de peste $2 mlrd. Alte $1,7 mlrd. sunt păstraţi sub formă de depozite în băncile din Occident, la o rată a dobânzii foarte mică – de aproape 0% anual.
Reprezentanţii BNM, numiţi în funcţii la cererea FMI, diferiţi experţi şi ONG-uri plătite vor critica această iniţiativă, susţinând că scopul rezervelor valutare este altul. Potrivit cerinţelor FMI, acest lucru este adevărat.
Dar... R. Moldova se confruntă cu o situaţie de criză care necesită măsuri de urgenţă. Care a fost scopul creării acestor rezerve pe parcursul celor 30 de ani de independenţă? De a ajuta ţara într-un moment de dificultate. Acest moment a sosit acum. R. Moldova nu s-a mai confruntat cu o criză similară în ultimele câteva decenii.
Consider că este mai bine să utilizăm $200-220 mil. din rezervele valutare (aproximativ 5%) pentru a ajuta populaţia, decât să cerem bani de la partenerii occidentali – FMI, UE, Banca Mondială, BERD, care nu vor face altceva decât să ne dea banii noştri sub formă de împrumuturi cu dobândă. În plus, vor fi impuse şi o serie de condiţii politice (vă reamintesc că R. Moldova îşi păstrează rezervele valutare în sumă de $3,8 mlrd. în băncile din Occident şi în titluri de stat emise, de asemenea, în Occident la o rată a dobânzii de practic 0% anual).
Pentru a pune în aplicare pachetul de compensaţii este necesar de modificat legislaţia. Acest lucru ar putea fi făcut în următoarele două săptămâni, astfel încât întregul mecanism să fie implementat deja la începutul lunii februarie.
De asemenea, este important, ca prin lege, să fie stabilit că aceste fonduri sunt alocate de către stat în valută străină direct operatorilor pentru plata resurselor energetice. Acest lucru ar evita presiunea asupra cursului de schimb al leului moldovenesc şi ar elimina costurile legate de schimbul valutar.
După data de 1 aprilie, când sezonul de încălzire se va încheia şi povara plăţii facturilor se va reduce, iar preţurile resurselor energetice, cel mai probabil, vor scădea dat fiind reducerea cererii, autorităţile vor putea efectua o nouă analiză a situaţiei şi, eventual, recurge la ajustarea treptată a tarifelor.
2. Înăsprirea controlului statului asupra formării preţurilor.
Mai multe state (de exemplu Ungaria, Ucraina, Rusia, Bulgaria) au anunţat deja că au înăsprit politica de reglementare a preţurilor şi au extins lista produselor preţul cărora este supus controlului.
Guvernul R. Moldova, de asemenea, ar trebui să abordeze de urgentă această problemă.
Este necesar de întocmit o listă a produselor de primă necesitate care fac obiectul unei reglementări mai stricte din partea statului, de examinat lanţul de formare a preţurilor şi de intervenit în cazul în care sunt depistate nereguli. Este posibil ca în unele cazuri să nu existe justificări economice pentru creşterea preţurilor, acest lucru fiind rezultatul unor acţiuni speculative sau a unor înţelegeri de cartel. În aceste cazuri, Guvernul ar trebui să intervină pentru a face ordine.
În cazul în care există factori obiectivi pentru creşterea preţurilor, Guvernul poate ajuta agenţii economici prin scutiri temporare de taxe, inclusiv taxe vamale. În cazul brutăriilor, din rezerva de stat, ar putea fi acordată făină pentru a reduce preţul la produsele de panificaţie.
Pentru implementarea acestor măsuri nu sunt necesare resurse bugetare suplimentare.
3. Acordarea de asistenţă socială categoriilor vulnerabile ale populaţiei.
Persoanele cu venituri mici au cel mai mult de suferit în această perioadă. Oamenii săraci devin şi mai săraci. Este vorba de pensionari, persoane cu dizabilităţi, familii cu mulţi copii şi unele categorii de angajaţi ai statului. Pentru aceste categorii, statul ar trebui să ofere un ajutor suplimentar în perioada rece a anului.
Criteriile pentru acordarea ajutorului ar putea fi următoarele: pensionarii şi persoanele cu dizabilităţi cu pensii mai mici de 4 mii de lei, familiile numeroase (trei şi mai mulţi copii) cu venituri mai mici de 10 mii de lei şi funcţionarii publici cu salarii mai mici de 5 mii de lei.
Calculele arată că este vorba despre 800-850 de mii de cetăţeni, dintre care aproape 650 de mii sunt pensionari şi persoane cu dizabilităţi. Propun ca acestor categorii de persoane să le fie acordată o indemnizaţie unică din partea statului în sumă de 2 mii de lei.
Suma necesară de 1,6-1,7 mlrd. lei poate fi alocată din fondurile prevăzute în bugetul de stat pentru 2022 pentru compensarea tarifelor (ţinând cont de mecanismele menţionate mai sus pentru îngheţarea tarifelor până la 1 aprilie).
4. Adoptarea unui pachet de măsuri guvernamentale pentru a stimula economia şi a ajuta sectorul real al economiei.
În 2021, R. Moldova a înregistrat o creştere a majorităţii indicatorilor economici, de la creşterea PIB-ului până la creşterea veniturilor la bugetul de stat.
Îmbunătăţirea performanţelor economice a fost posibilă datorită deciziilor adoptate de Guvern în 2020, care au pus bazele creşterii economice în 2021 – stimulente fiscale pentru agenţii economici, investiţii în infrastructură, asistenţă fără precedent pentru sectorul agricol, asistenţă pentru categoriile social-vulnerabile ale populaţiei, acţiuni care au sporit puterea de cumpărare şi cererea internă.
Dar măsurile de stimulare structurală, care au creat condiţiile necesare pentru creşterea economică, se epuizează. Pentru ca creşterea economică să continue sunt necesare noi acţiuni.
În următoarele săptămâni, Guvernul ar trebui să elaboreze şi să prezinte publicului un plan cuprinzător de măsuri pentru a ajuta sectorul real prin sprijinirea producătorilor locali, acoperirea parţială a dobânzilor la împrumuturi pentru întreprinderile care menţin sau sporesc numărul de locuri de muncă, scutiri de impozite pentru profitul reinvestit, finanţarea întreprinderilor nou înfiinţate în zonele rurale şi sprijinirea tinerilor antreprenori.
În acelaşi timp, statul ar trebui să contribuie la stimularea creşterii economice prin investiţii în infrastructura rutieră (programul „Drumuri bune pentru toţi” ar trebui continuat şi completat cu cel puţin 1 mil. de lei pentru fiecare localitate), alimentarea cu apă şi canalizare, investiţii în infrastructura socială (şcoli, grădiniţe), asistenţă pentru agricultură.
Pentru implementarea acestor măsuri ar putea fi luate împrumuturi pe termen lung pe piaţa externă. Aceste mijloace financiare nu ar fi folosite pentru consumul curent (lucru care, din păcate, se întâmplă în prezent), ci vor fi investite în economie, creând o bază pentru o viitoare creştere economică şi returnând banii investiţi prin creşterea veniturilor la bugetul naţional.
Cele mai multe dintre aceste măsuri au fost deja implementate în diferite ţări. În R. Moldova, unele dintre ele au fost implementate atunci când noi ne-am aflat la guvernare.
Sunt convins că această abordare va schimba situaţia socio-economică critică cu care se confruntă ţara în prezent. Mai mult, va ajuta autorităţile să iasă din impasul în care au intrat şi să recâştige încrederea populaţiei în conducerea ţării şi în viitorul R. Moldova.
Autorităţile R. Moldova trebuie să includă imediat în activitatea lor punctele menţionate mai sus!■
Далее...
Criptomonedele – ultimii trei ani tumultoşi
Piaţa criptomonedelor se dezvoltă foarte dinamic, ajungând în zilele noastre la o capitalizare de piaţă de necrezut. Acum câţiva ani nici măcar nu ne puteam imagina că acest lucru se va întâmpla atât de rapid. A devenit clar că în prezent băncile centrale trebuie să reglementeze aceste instrumente virtuale. Mai mult, sunt oameni care, cu ajutorul resurselor lor de promovare şi publicitate, cultivă visul unei îmbogăţiri rapide şi uşoare prin investirea în criptomonede. Acest lucru nu mai trebuie încurajat pe mai departe, deoarece costurile unei potenţiale prăbuşiri pot fi devastatoare pentru toate economiile, indiferent de mărimea lor.
Acum trei ani am publicat în Emerging Europe un articol pe o temă care atunci era fierbinte şi anume cea a criptomonedelor. Astăzi tema este încă şi mai fierbinte! Acel articol special din decembrie 2018 a fost extins, actualizat şi republicat câteva luni mai târziu în Revista Profit din aprilie 2019. În ambele articole, am pledat ca băncile centrale şi alte organe de reglementare să observe şi să se canalizeze pe tendinţele din noua piaţă a criptomonedelor care încă nu devenise atunci un trend dominant. După trei ani, este corect să menţionăm că chestiunea criptomonedelor a devenit un punct central de dezbatere în mass media, atât în cea specializată (The Financial Times şi The Economist, pentru a cita doar câteva), cât şi în mass media pentru publicul general, cum ar fi, de exemplu în Regatul Unit: The Times, The Telegraph, The Guardian şi respectiv multe alte ziare locale în limbile lor naţionale. Această temă a fost, de asemenea, dezbătută de instituţiile financiare internaţionale, în primul rând de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi, în acelaşi timp, de băncile centrale (inclusiv Sistemul Federal de Rezerve (Fed) din SUA) din ţările dezvoltate, precum şi din pieţele emergente.
Problema criptomonedelor nu este numai pentru pieţele dezvoltate, deşi trebuie să menţionăm că acest instrument a fost inventat de un creator anonim (în general acceptat, dar nu şi dovedit, ca fiind Satoshi Nakamoto) bazat pe experienţa şi tendinţele din pieţele din Vest. În esenţă, creatorul (creatorii, după unele surse) a dorit să aibă un instrument de plată care să nu fie controlat de nici o bancă centrală şi care să îi asigure anonimitate deplină posesorului unor asemenea active. Creatorul original nu a prevăzut că în curând criptomonedele vor deveni un lucru comun şi într-un grup special de ţări care după evenimentele dramatice din 1989-1991 au devenit ţări în tranziţie către o economie de piaţă.
Lumea criptomonedelor
Criptomonedele sunt astăzi un fenomen global care trebuie monitorizat corespunzător înainte de a-l scăpa de sub control. La 9 ianuarie 2022, capitalizarea de piaţă a acestor active era de $1,94 trilioane, comparativ cu o capitalizare de piaţă de $180 miliarde la 3 aprilie 2019 când peste 2.146 asemenea criptomonede erau în circulaţie. Mai mult, în 2021, acest indicator cheie a fost chiar mai mare. Nivelul „redus” din prezent este datorat unor fluctuaţii largi (volatilitate înaltă, după definiţia FMI) ale preţului criptomonedei principale – Bitcoin (BTC), aşa cum se prezintă în Tabelul 1. Fluctuaţiile mari ale acestui preţ şi în mod corespunzător ale tuturor celor 16.534 de criptomonede în circulaţie la data de 9 ianuarie 2022 sunt prezentate în Graficul 1. Nu mai este nevoie de niciun comentariu în legătură cu aceste fluctuaţii, poate cu excepţia faptului de a reaminti tuturor investitorilor în asemenea active că trebuie să fie pregătiţi să-şi piardă banii în totalitate. Acest lucru a fost atenţionat de multe bănci centrale, inclusiv de Banca Naţională a României (BNR) şi de Banca Naţională a Moldovei (BNM) încă din 2017-2018. O asemenea atenţionare a fost suficientă pentru o anumită perioadă, dar luând în considerare substanţiala capitalizare de piaţă din prezent, implicaţiile unei potenţiale prăbuşiri pentru echilibrele macroeconomice sunt mult mai mari şi mult mai periculoase.
Se poate desprinde uşor din Tabelul 1 că până şi la nivelul de vârf al clasamentului, fluctuaţiile au condus la o serie de schimbări a situaţiei generale. Unele dintre criptomonedele care sunt acum în primele 10 erau mult mai jos în 2018-începutul 2019. Cu toate acestea, trebuie notat că fluctuaţii s-au produs în întregul grup al acestor active virtuale şi fără de apartenenţă la vreun stat. Cazul Elrond (EGLD), etichetat ca fiind o criptomonedă bazată în România, este foarte ilustrativ, aceasta pierzându-şi locul în clasament de la numărul 30 în 2021 la 41în prezent. Capitalizarea sa de piaţă s-a redus, de asemenea, în mod substanţial.
Anul 2021 a înregistrat câteva evoluţii interesante şi în ceea ce priveşte criptomonedele. Prima şi cea mai vizibilă a fost că preţul criptomonedei dominante, BTC, a atins cel mai mare nivel din toate timpurile de $68.780,64 pe 10 noiembrie 2021. Acum este la $41.592,55, ceea ce demonstrează încă odată, dacă mai era nevoie, riscurile cărora investitorii trebuie să le facă faţă. O criptomonedă mai puţin cunoscută – Solana (SOL) – a avut o evoluţie spectaculoasă cu un maxim de $260,08 atins pe 7 noiembrie anul trecut. La fel şi pentru Dogecoin (DOGE), dar în acest caz maximul a fost atins în luna mai. Un alt aspect care a fost amplu dezbătut în ultimii ani a fost cel referitor la posibilităţile de fraudă, spălare de bani, finanţarea terorismului, evaziune fiscală etc. prin intermediul criptomonedelor. Activităţile pe site-uri dubioase, portofele anonime şi pierderi accidentale şi/sau intenţionate a cheilor necesare pentru a accesa conturile sunt foarte frecvente. Multe milioane de dolari SUA au fost pierdute în 2021 în scheme frauduloase (doar $612 mil. au fost furate în „poly network hack” (reţea de raideri), după datele publicate de CoinMarketCap) şi este foarte probabil că acest lucru va continua dacă nu vor fi introduse măsuri de siguranţă. Un studiu recent pregătit de un comitet sub conducerea fostului Guvernator al Băncii Angliei, Lordul King, a identificat fără dubii riscurile sistemice pe care le au băncile comerciale din cauza criptomonedelor. Acest studiu pune sub semnul întrebării şi recentele iniţiative ale unor bănci centrale de a introduce propriile monede digitale (vezi cazul Băncii Chinei care intenţionează să introducă yuan-ul digital). Băncile centrale şi alte organisme de reglementare au o datorie clară de a reglementa corespunzător această problemă. A face nimic nu mai este o opţiune.
În paralel, o altă acţiune foarte controversată a fost aceea a unei ţări mici, El Salvador, care a declarat Bitcoin ca fiind moneda sa legală, în ciuda unor recomandări repetate ale FMI să nu adopte o asemenea măsură. Este adevărat că impactul financiar al acestei măsuri poate fi mic la o scară globală, dar efectul psihologic a fost foarte mare.
Banii ieftini şi criptomonedele
Implicaţiile financiare şi monetare ale acestor active sunt imense, începând cu băncile centrale. şi totuşi, crearea şi deţinerea de către publicul general a unor asemenea active este în zilele noastre un lucru comun din motive care ar trebui să fie explorate în detaliu. Un aspect care poate fi menţionat de la început este nivelul dobânzilor pentru banii normali (cei emişi de băncile centrale). În cele mai multe cazuri, acestea sunt ţinute artificial la niveluri foarte joase pentru a se stimula creşterea economică. Cazul dobânzii din Regatul Unit este unul dintre cele mai evidente. De la criza financiară din 2008 încoace, Banca Angliei a ţinut dobânda sa de bază la un nivel fără precedent de scăzut (vezi Graficul 2) pentru a stimula creşterea economică ce a fost influenţată negativ de multe crize, inclusiv, dar nu limitat la, Brexit, pandemia de COVID-19, consecinţele inflaţioniste ale multor emisiuni cantitative de monedă, costurile rolului internaţional jucat de această ţară şi alte asemenea. Creşterea ratei dobânzii de bază de la 0,10% la 0,25% pe 16 decembrie 2021 a fost un pas în direcţia corectă, dar băncile comerciale majore din această ţară nu au transpus această creştere modestă în ridicarea dobânzilor plătite celor care economisesc pentru depozitele lor. Dacă un deponent primeşte de la băncile comerciale o dobândă de 0,01% sau nimic pentru banii ţinuţi în conturile curente, este evident că persoana respectivă se va îndrepta către alte instrumente, unul dintre acestea fiind criptomonedele. Toate aceste argumente pentru stimularea unei creşteri economice mai bune sunt rezonabile, dar aceasta nu este întreaga poveste.
Între timp, să ne uităm rapid şi la alte ţări. Respectând proporţiile, povestea este similară cu cea din Regatul Unit. Cu toate acestea, unele cazuri sunt mai dramatice decât altele. Înainte de toate, trebuie menţionate cazurile Elveţiei şi Japoniei, care încă mai practică dobânzi negative (şi zona Euro a avut dobânzi negative o perioadă îndelungată). Istoric vorbind, asemenea tipuri de politici monetare sunt foarte neortodoxe. Când cineva utilizează banii altcuiva, o dobândă este datorată ca o chestiune de principiu. În aceste două cazuri, asemenea practici bine stabilite nu sunt respectate. Mai mult, aproape toate ţările selectate şi prezentate în Tabelul 2 sunt în situaţia în care costul banilor este mai mic decât nivelul inflaţiei. Rezultatul evident este că cei care economisesc îşi pierd banii sau o parte din ei. Aceasta a fost, este şi va fi un stimulent foarte puternic pentru cei care economisesc să caute soluţii alternative de investire. Până de curând, acest rol a fost jucat de aur, dar acest metal şi-a pierdut strălucirea. Se ştie că în 1971, aurul a fost izgonit din „cetatea eternă”. De atunci, acesta luptă să-şi redefinească un rol mai fundamental, dar până în prezent rezultatele sunt modeste. Gestionarea greşită a politicilor monetare poate fi explicaţia pentru zbuciumul unor monede, cum este cazul lirei turceşti. Interferenţa liderilor politici în politica monetară a oricărei ţări, aşa cum e cazul Turciei, este un lucru care bineînţeles nu trebuie recomandat.
Cele prezentate mai sus sunt motive clare, care au dus la dezvoltarea rapidă a criptomonedelor. Aceste active nu au, ca atare, nicio valoare intrinsecă. Un investitor va cumpăra aceste active cu speranţa că valoarea lor va creşte şi va fi obţinut un randament bun. În unele cazuri această speranţă se îndeplineşte, dar în multe alte situaţii rezultatele finale sunt contrare aşteptărilor. Atenţionările neconsistente date până acum investitorilor de către băncile centrale, în sensul de a fi pregătiţi să-şi piardă banii, nu mai sunt suficiente. Băncile centrale nu au fost, pur şi simplu, suficient de puternice sau hotărâte în această privinţă.
Și ca lucrurile să fie şi mai complicate, toate ţările din lume trebuie să facă faţă unor provocări complet diferite generate de pandemia COVID-19, care durează de mai bine de doi ani (şi care va mai continua). Este mai mult decât clar că atenţia Ministerelor de Finanţe şi a multor bănci centrale este acum canalizată pe consecinţele financiare ale acestei pandemii de proporţii istorice. Mari deficite ale bugetelor de stat sunt înregistrate chiar şi de cele mai disciplinate ţări, iar subvenţiile (care erau aproape prohibite înainte de pandemie) sunt în general acceptate având în vedere că forţa de muncă a fost sfătuită să lucreze de acasă, acolo unde este posibil. Multe sectoare economice largi (cum ar fi turismul, industria hotelieră şi de restaurante, aviaţia, transportul şi aproape orice alte activităţi economice) sunt influenţate în mod negativ de această criză sanitară.
Nevoia de acţiuni imediate
Recentele evenimente violente din Kazahstan ar putea fi analizate şi interpretate în mai multe feluri şi din mai multe unghiuri. Din perspectiva temei noastre, trebuie notat că deconectarea internetului a avut un impact negativ asupra dinamicii criptomonedelor, ceea ce arată şi mai mult fragilitatea acestor active. O explicaţie poate fi adusă prin prisma faptului că această ţară a fost bine cunoscută ca fiind o ţară de „minat”/găsit criptomonede (conform unor estimări ţării revin 18% din piaţa globală de minerit, potrivit unor analişti), deoarece energia era relativ ieftină. Tentativa de liberalizare a preţului gazelor lichefiate (utilizate şi pentru automobile) a rezultat în manifestaţii violente (225 morţi şi peste 4500 răniţi), precum şi demisia Guvernului. Ba mai mult, armate din diferite foste Republici Sovietice, conduse de Federaţia Rusă, au fost chemate pentru a calma/controla luptele de stradă.
În ceea ce priveşte criptomonedele, lecţia învăţată din aceste evenimente este că acestea trebuie reglementate în mod adecvat. Anul trecut, unele bănci centrale şi Fed-ul american au avut discuţii, împreună cu FMI, Banca Centrală Europeană (BCE), Banca Reglementelor Internaţionale (BRI) şi alte instituţii, să introducă propriile lor monede digitale (Monede Digitale ale Băncilor Centrale – MDBC), dar rezultatele sunt modeste, pentru a ne exprima elegant. Mai mult, în ultimii trei ani s-a discutat activ despre faptul dacă criptomonedele sunt într-adevăr viitorul banilor. În timp ce noi nu am crezut niciodată că aşa ceva s-ar putea întâmpla, este evident că băncile centrale trebuie să reglementeze aceste instrumente virtuale.
Este nevoie de un cadru global cuprinzător, consistent şi coordonat, aşa cum în sfârşit a sugerat FMI în decembrie 2021. China şi Coreea de Sud au făcut încercări clare în această privinţă, dar, pe de altă parte, au existat eforturi foarte vizibile făcute de investitori care deţin fonduri măsurate în miliarde să promoveze criptomonedele. Exemplul PayPal care a acceptat în 2021 să facă plaţi în criptomonede este doar unul dintre ele. În multe ţări, inclusiv în România şi R. Moldova, sunt personalităţi culturale bine cunoscute şi alţi aşa-zişi „formatori de opinie” cu posibilităţi mari de publicitate, care sunt toţi în favoarea acestor active. Aceştia cultivă visul unei îmbogăţiri rapide şi uşoare. Acest lucru nu ar mai trebui încurajat în continuare, deoarece costurile unei prăbuşiri pot fi extrem de devastatoare pentru toate economiile, indiferent de mărimea lor. Pandemia din ultimii doi ani a şubrezit stabilitatea financiară şi monetară a celor mai multe ţări. O combinaţie a acestei situaţii cu efectele dezastruoase ale unei potenţiale prăbuşiri a criptomonedelor ar putea fi reţeta fatală pentru mulţi, în special acum în vremuri de stres financiar cauzat, printre altele, de această pandemie persistentă de proporţii biblice.■
Alexandru M. TĂNASE, PhD, este autor şi fost Associate Director, Senior Banker la BERD şi Consilier la FMI. Acestea reprezintă părerile personale ale autorului şi nu cele ale vreunei instituţii citate (inclusiv, dar nu limitat la, ale FMI şi/sau BERD şi/sau într-adevăr ale oricărei instituţii citate). Analiza şi datele sunt bazate pe informaţiile existente la mijlocul lunii ianuarie 2022.
Rodgers CHAWANI: Reformele stipulate în noul program cu FMI vor facilita debutul Moldovei pe piaţa de capital
Pe lângă creşterea economică şi dezvoltarea durabilă a ţării, implementarea cu succes a unor reforme ambiţioase stipulate în noul program cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care urmează a fi realizat timp de 40 luni şi prevede finanţare de circa 550 milioane de dolari SUA, va facilita debutul Republicii Moldova pe piaţa de capital, a declarat reprezentantul permanent al FMI în Moldova, Rodgers Chawani. Potrivit oficialului, politicile macroeconomice mai bune, guvernanţa eficientă şi nivelurile scăzute ale datoriei ar fi esenţiale în determinarea ratelor dobânzilor şi scadenţei obligaţiunilor emise. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Rodgers Chawani vorbeşte despre avantajele programului cu FMI, deficitul bugetar, criza energetică, lupta împotriva corupţiei şi economia informală.
Profit: Dle Chawani, ce beneficii oferă Guvernului Republicii Moldova programul pe o durată de 40 de luni încheiat cu FMI? Cum poate fi caracterizat acest sprijin din punct de vedere macroeconomic? În ce măsura poate Guvernul să profite de sprijinul extern, având în vedere componenta financiară a programului în valoare de 558 milioane de dolari SUA?
Rodgers CHAWANI: Din perspectiva macroeconomică, acesta este un program axat pe dezvoltare. Programul recent convenit cu FMI va aduce Moldovei multiple beneficii şi aş dori să menţionez câteva din ele:
(i) Programul va ajuta autorităţile Moldovei să facă faţă consecinţelor pandemiei COVID-19 şi crizei energetice.
(ii) Programul va permite autorităţilor să elimine deficienţele structurale adânc înrădăcinate, inclusiv în ceea ce priveşte climatul de afaceri nefavorabil, guvernanţa în sectorul bugetar şi în sectorul financiar.
(iii) Programul oferă o bază solidă pentru formularea unor politici macroeconomice prudente în vederea stimulării unei creşteri economice incluzive şi durabile, esenţială pentru accelerarea convergenţei veniturilor populaţiei cu cele din alte state europene comparabile.
(iv) Programul va deveni un catalizator al finanţării concesionale din partea partenerilor de dezvoltare, sprijinind eforturile de reformă.
Profit: Cum credeţi, ce ar fi dificil pentru Guvern să realizeze în cadrul acestui program? Din punctul de vedere al FMI, care este „veriga slabă” în noul program? şi care ar fi avantajele incontestabile ale Moldovei sau stimulentele pentru dezvoltare?
Rodgers CHAWANI: Am convenit asupra unui pachet foarte ambiţios de măsuri susţinute de politici care au fost elaborate de autorităţi şi asta ne dă încrederea în succesul programului. Moldova are un Guvern orientat spre reforme, cu angajamente ferme de a aduce schimbarea, ceea ce este de bun augur pentru implementarea programului. Suntem conştienţi de faptul că situaţia atât în mediul extern, cât şi cel intern rămâne complicată din cauza factorilor legaţi de redresarea economică globală, tensiunile geopolitice, grupurile ce promovează interesele personale, capacitatea slabă de implementare, precum şi apariţia noilor tulpini de COVID-19. Pe de altă parte, noul program, împreună cu sprijinul financiar şi asistenţa tehnică din partea partenerilor externi va atenua riscurile. Consolidarea puterii de către forţele orientate spre reforme oferă oportunitatea de a implementa agenda de dezvoltare cu multă hotărâre.
Profit: Ce reforme prevede programul FMI în domeniul administraţiei publice? Ce trebuie să întreprindă Guvernul pentru a utiliza eficient banii publici? Programul susţinut de FMI obligă Guvernul să realizeze reforma administrativ-teritorială şi să reformeze sistemul fiscal, inclusiv elaborarea şi, ulterior, aprobarea unui nou Cod Fiscal, care ar urma să-l înlocuiască pe cel actual, cu o vechime de peste 24 de ani?
Rodgers CHAWANI: Politicile noastre de guvernanţă bugetar-fiscală se concentrează pe partea fiscală pe consolidarea mobilizării veniturilor, inclusiv prin: efectuarea unor analize ale cheltuielilor fiscale cu scopul de a înţelege mai bine amploarea şi costul diverselor facilităţi fiscale, îmbunătăţirea capacităţii Serviciului Fiscal de Stat prin implementarea registrului unic al contribuabililor, promovarea reformelor vamale pentru a reduce pierderile la venituri. În ceea ce priveşte eficienţa cheltuielilor, programul prevede perfecţionarea proceselor bugetare în vederea unei mai bune implementări a politicilor bugetar-fiscale aprobate, fortificarea sistemului de management al investiţiilor publice pentru a îmbunătăţi eficienţa şi calitatea investiţiilor publice, perfecţionarea sistemului unitar de salarizare în sectorul public, precum şi majorarea pensiilor şi programelor de asistenţă socială.
Deşi programul nu impune în mod direct implementarea reformei administrativ-teritoriale şi elaborarea unui Cod Fiscal nou, schimbările aici ar fi binevenite, iar FMI este pregătit să ofere asistenţă tehnică în acest domeniu, dacă va fi solicitată.
Profit: Ce părere are FMI despre intenţia Guvernului de a reduce povara fiscală asupra mediului de afaceri, asigurând astfel dezvoltarea economică?
Rodgers CHAWANI: Este o întrebare importantă şi sunt ferm convins că acesta este un domeniu unde contextul ca atare are o importanţă mai mare. Moldova se confruntă cu o serie de provocări şi are nevoie de resurse financiare semnificative pentru a le face faţă. Pe de altă parte, posibilităţile limitate ale bugetului, pierderea unor veniturilor cauzate de costurile fiscale şi cheltuielile ineficiente generează riscuri semnificative. Pentru a-şi atinge obiectivele de dezvoltare, reformele bugetare implementate în Moldova trebuie să favorizeze creşterea economică. În opinia noastră, aceasta înseamnă că pe partea de venituri este necesară extinderea bazei fiscale prin raţionalizarea facilităţilor fiscale pentru a genera venituri mai mari şi a asigura echitatea fiscală, stimulând în acelaşi timp creşterea economică. Considerăm că este important să ne concentrăm pe raţionalizarea costurilor şi îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor. Aceste eforturi, dacă se vor solda cu succes, vor contribui la mobilizarea resurselor interne şi, astfel, vom avea, într-adevăr, spaţiul necesar pentru reducerea poverii fiscale. Între timp, dacă întreprinderile se vor confrunta cu anumite constrângeri specifice, atunci vom sprijini intervenţiile statului, care însă vor trebui să fie bine direcţionate, transparente şi limitate în timp, deoarece implică costuri bugetare suplimentare.
Profit: ţinând cont de criza energetică cu care se confruntă Republica Moldova, va fi revizuită ţinta de deficit bugetar convenită cu FMI de 3% din PIB? Ce crede FMI despre faptul că investiţiile în infrastructură nu sunt incluse în calculul deficitului bugetar?
Rodgers CHAWANI: De fapt, ţinta convenită pentru deficitul bugetar în cadrul programului este de 6% din PIB. Aceasta compensează impactul creşterii preţurilor la energie şi sprijinul necesar păturilor sociale vulnerabile. Deşi considerăm că la moment sumele alocate sunt suficiente, viitoarele revizuiri ale programului vor permite reechilibrarea presiunilor pe partea de cheltuieli cu resursele bugetare disponibile, după necesitate. Aş dori să menţionez că programul include limite minime de cheltuieli pentru infrastructură, sănătate, educaţie şi asistenţă socială pentru populaţia vulnerabilă. Aceasta înseamnă că programul permite majorarea cheltuielilor pe aceste domenii, în limita parametrilor generali ai bugetului. Această particularitate a noului program denotă faptul că el este axat pe dezvoltarea ţării, spre deosebire de programele clasice cu accent pe consolidarea bugetară, ceea ce este specific multor programe convenite cu ţările care au probleme cu sustenabilitatea datoriei.
Profit: Va sprijini FMI Moldova în procesul de emitere a obligaţiunilor suverane pentru a atrage investiţii străine pe termen lung în construcţia drumurilor şi dezvoltarea infrastructurii? Puteţi spune, cel puţin aproximativ, în ce condiţii ar putea plasa Moldova euroobligaţiuni – cu o rată a dobânzii de 3%, 5%, sau mai mult?
Rodgers CHAWANI: Ratele scăzute ale dobânzilor pe plan mondial şi diversificarea portofoliilor investiţionale le-au oferit ţărilor în curs de dezvoltare oportunităţi fără precedent de a accesa pieţele internaţionale de valori mobiliare. Moldova, ca şi alte ţări, ar putea beneficia în urma intrării pe pieţele internaţionale de obligaţiuni şi sperăm că reformele esenţiale în cadrul noului program vor facilita debutul Moldovei pe piaţa de capital. Autorităţile sunt conştiente de beneficiile posibile, cum ar fi creşterea importanţei ţării, accesul la o bază de finanţare diversificată, riscurile de refinanţare reduse graţie scadenţelor mai mari şi ratelor de dobândă mai mici. Cu toate acestea, pentru a decide dacă Moldova este pregătită sau nu pentru acest lucru, este important de ţinut cont şi de riscurile asociate, cum ar fi disciplina strictă impusă de aceste pieţe, riscurile valutare, cerinţele sporite faţă de transparenţă, taxele de transfer şi costurile de menţinere a poziţiei investiţionale. În ceea ce priveşte condiţiile de plasare a euroobligaţiunilor – dezvoltarea economică, politicile macroeconomice eficiente, buna guvernare şi nivelurile scăzute ale datoriei vor juca un rol esenţial la stabilirea ratelor dobânzilor şi a scadenţelor.
Profit: De ce FMI insistă asupra necesităţii asigurării independenţei Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) faţă de autorităţi? În situaţii critice, în Moldova apare întrebarea oportunităţii utilizării rezervelor valutare gestionate de BNM. Pe cât de legitimă este această sugestie?
Rodgers CHAWANI: Istoria demonstrează că izolarea completă a băncilor centrale de presiunea inevitabilă din partea dinamicii politice rămâne esenţială pentru atingerea obiectivelor de stabilitate economică şi de stabilitate a preţurilor. Moldova rămâne susceptibilă la şocuri externe şi are necesităţi de dezvoltare semnificative.
Nivelul actual al rezervelor oferă protecţie financiară suficientă pentru a rezista la şocurile externe adverse şi îi permite băncii centrale să fie flexibilă în efectuarea operaţiunilor valutare cu scopul eliminării volatilităţii excesive a cursului de schimb şi perturbaţiilor dezorganizate ale pieţei. Legea BNM interzice utilizarea directă a rezervelor valutare pentru proiecte de dezvoltare. În opinia FMI, strategia de gestionare a rezervelor BNM este suficient de prudentă, având în vedere vulnerabilitatea Moldovei la şocurile externe, constrângerile de capacitate existente şi cazurile de presiune politică asupra instituţiei din trecut.
FMI consideră că BNM ar trebui să-şi execute mandatul şi funcţiile fără girul factorilor politici şi fără vreo intervenţie din partea altor actori sau a Guvernului. În activitatea BNM, este esenţial să fie asigurată protecţia juridică adecvată a personalului şi conducerii băncii, pentru a facilita atingerea obiectivelor de politici publice. La fel de important pentru Banca Naţională este să aibă un bilanţ solid şi rezerve financiare suficiente pentru a-şi putea implementa mandatul pe deplin, în mod fiabil şi eficient.
Profit: Care ar trebui să fie principalele sarcini ale BNM în 2022? Care sunt condiţiile programului susţinut de FMI ce vizează în mod direct BNM şi sectorul bancar al Republicii Moldova?
Rodgers CHAWANI: În cadrul programului anterior, BNM a înregistrat progrese semnificative în consolidarea guvernanţei şi îmbunătăţirea supravegherii sectorului financiar. Priorităţile pentru viitor includ pregătirile pentru transferul la BNM a responsabilităţilor de supraveghere a sectorului asigurărilor, asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de creditare nebancară, eliminarea decalajelor rămase în cadrul macroprudenţial prin sporirea resurselor pentru supravegherea stabilităţii financiare şi introducerea instrumentelor macroprudenţiale axate pe debitori, precum şi consolidarea cadrului de rezoluţie bancară, cadrului de pregătire pentru crize şi cadrului de gestionare a lichidităţii.
Profit: Ce crede FMI despre situaţia actuală din sectorul bancar din Moldova, calitatea guvernanţei corporative şi transparenţa acţionarilor?
Rodgers CHAWANI: Sectorul bancar rămâne bine capitalizat, lichid şi profitabil, iar rata creditelor neperformante este la un nivel relativ scăzut. Am fost martorii unor reforme ample de reglementare şi trecerii mai multor bănci în proprietatea unor acţionari conformi, ceea ce a contribuit la sporirea rezilienţei sectorului bancar.
Pe parcursul programelor anterioare, BNM a înregistrat progrese semnificative în eliminarea decalajelor în ceea ce priveşte normele prudenţiale de reglementare şi supraveghere bazate pe standardele Uniunii Europene (UE). Aceste eforturi au contribuit la eliminarea vulnerabilităţilor din sector.
De asemenea, programul a susţinut BNM în abordarea problemelor legate de conformarea acţionarilor şi transparenţa acţionariatului. În acelaşi timp, circa 90% din capitalul social al băncilor este deţinut de proprietari străini, inclusiv cinci bănci din UE. Intrarea pe piaţă a investitorilor străini contribuie la instituirea unei bune guvernanţe, inclusiv datorită includerii unui număr semnificativ de membri independenţi în organele de conducere ale băncilor, şi la o gestionare mai bună a riscurilor. Succesul acestor reforme şi gradul de rezilienţă a sectorului bancar au facilitat în mare măsură redresarea economică în timpul pandemiei.
Profit: Pe cât de justificate sunt prognozele pesimiştilor, care susţin că în 2022 inflaţia va ajunge la 20%? În viziunea FMI, ce instrumente, în afară de cele monetare urmează să folosească Republica Moldova pentru a atenua inflaţia? Există şi alte modalităţi prin care BNM ar putea influenţa inflaţia, pe lângă ajustarea ratei de bază şi cerinţelor privind rezervele obligatorii pentru bănci?
Rodgers CHAWANI: În prezent, sprijinirea creşterii economice cu menţinerea, în acelaşi timp, a inflaţiei sub control este o provocare globală. Inflaţia se accelerează la nivel mondial, inclusiv în UE, iar majoritatea băncilor centrale au înăsprit politica lor monetară. Creşterea preţurilor la resursele energetice şi produsele alimentare, precum şi constrângerile la nivel global provocate de rupturile din lanţurile de aprovizionare, cauzate de pandemie, au dus la creşterea inflaţiei în multe ţări. Aceşti factori globali – şi în primul rând, creşterea preţurilor la produsele alimentare – pot influenţa nivelul inflaţiei şi în 2022.
După cum a subliniat şi guvernatorul BNM, ajustarea preţurilor reglementate şi a tarifelor la serviciile comunale, precum şi o redresare mai puternică decât se aştepta a economiei pe intern vor continua să pună presiune asupra inflaţiei. Recent a crescut volumul creditelor de consum şi aceasta la fel a contribuit la presiunile inflaţioniste.
Având în vedere că inflaţia a ajuns la nivelul de 14% în luna decembrie, perspectivele de creştere de până la 20% sunt reale în cazul Moldovei. Banca centrală a majorat în mod proactiv rata de bază şi cerinţele privind rezervele obligatorii pentru a limita creşterea inflaţiei, calibrând, în acelaşi timp, cu atenţie amploarea şi viteza înăspririi politicii monetare în funcţie de sursele specifice ale presiunii inflaţioniste. Înăsprirea politicii monetare va afecta pe termen scurt creşterea economică, dar noi susţinem decizia băncii centrale, întrucât ea era necesară pentru limitarea efectelor de propagare a şocurilor secundare pe partea de ofertă, ancorarea aşteptărilor inflaţioniste şi asigurarea stabilităţii economice.
BNM continuă să ţină cont în acţiunile sale de sursele inflaţiei, iar în acest sens instrumentele utilizate în prezent sunt cele indicate. Alte măsuri de atenuare a presiunilor inflaţioniste ar trebui concentrate pe eliminarea blocajelor din lanţurile de aprovizionare, îmbunătăţirea concurenţei pe pieţele alimentare şi energetice şi promovarea investiţiilor strategice în eficienţa energetică. Din păcate, efectele acestor măsuri urgente şi necesare vor fi resimţite doar pe termen mediu.
Profit: Guvernul acordă compensaţii populaţiei pentru facturile la gaz, căldură şi electricitate în timpul crizei energetice. În ce măsură acest sprijin este în spiritul programului cu FMI?
Rodgers CHAWANI: FMI susţine pachetul de măsuri, care include compensaţii pentru facturile la gaz, energie termică şi electricitate. Din câte înţelegem, autorităţile majorează în mod transparent tarifele, oferind în acelaţi timp suport bugetar direct. Eforturile de până acum au fost transparente şi cu termen limitat. Totodată, autorităţile acordă în mod transparent resurse operatorilor de pe piaţa energetică. Măsurile respective sunt în conformitate cu spiritul programului.
Profit: Cum tratează FMI decizia autorităţilor de a permite Moldovagaz să amâne plata TVA pentru gazele naturale? Autorităţile şi agenţia de reglementare amână în mod intenţionat ajustarea tarifelor reglementate pentru gaz, termoficare şi electricitate. Devierile tarifare duc la scăderea lichidităţii financiare şi la pierderi financiare ale operatorilor. Pe cât de compatibilă este această situaţie cu prevederile programului susţinut de FMI?
Rodgers CHAWANI: Criza energetică actuală continuă să exercite presiune asupra lichidităţii şi fluxului de numerar şi majoritatea ţărilor pun în aplicare diferite măsuri, inclusiv amânarea plăţilor TVA. Deci, măsura este în concordanţă cu ceea ce vedem în alte ţări. Ceea ce este important pentru noi este evidenţa şi contabilizarea corespunzătoare a sumelor aferente pentru colectarea lor ulterior.
Aveţi dreptate că devierile tarifare duc la scăderea lichidităţii financiare şi la pierderi ale operatorilor. Acesta a fost un subiect de discuţie constant în comunicarea cu multe guverne din Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani. Apreciem faptul că autorităţile recent au declarat că tariful va fi ajustat. În fiecare criză există şi oportunităţi, iar criza actuală arată consecinţele neplanificate ale unor ajustări tarifare întârziate şi politizate.
Profit: Cât de realistă pentru Republica Moldova este prognoza pentru anul 2022 a următorilor indicatori macroeconomici: creşterea PIB-ului – 4,5%, venituri bugetare – 50 miliarde lei, deficit bugetar – 15,14 miliarde lei, deficitul bugetar raportat la PIB – 6%, cursul de schimb – 18,77 MDL pentru 1 dolar SUA, datoria publică raportată la PIB – 45%, rata inflaţiei – 6,9%?
Rodgers CHAWANI: Misiunea în cadrul căreia a fost convenit programul a avut loc în lunile septembrie şi octombrie, iar la momentul respectiv datele pentru trimestrul al treilea încă nu erau disponibile. Prognozele la acea vreme au fost coordonate cu Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi BNM. Ulterior contextul macroeconomic s-a schimbat, cifrele noi fiind puternic influenţate de nivelul inflaţiei şi situaţia din sectorul energetic. În prezent, actualizăm prognozele pentru a reflecta aceste evoluţii şi anticipăm că publicarea versiunii actualizate a prognozei perspectivelor economice globale în World Economic Outlook va oferi o claritate mai mare în ceea ce priveşte aşteptările pentru anul 2022.
Profit: Dle Chawani, activaţi în Moldova într-o perioadă foarte interesantă, dar şi dificilă – de la sfârşitul anului 2020 avem un preşedinte pro-european, iar de la mijlocul anului 2021 şi un partid pro-european la guvernare. Vă rog să ne spuneţi care este impresia generală despre Moldova la această etapă?
Rodgers CHAWANI: Moldova se bucură în prezent de o oportunitate unică de a implementa reforme ambiţioase. Cu toate acestea, pandemia care durează de ceva timp, criza energetică şi potenţialul de implementare a reformelor încă în derulare frânează în continuare impulsul reformelor. În pofida acestor factori, angajamentele din cadrul programului, dacă vor ordonate în mod corespunzător şi realizate cu hotărâre, vor juca un rol esenţial în refocusarea pe asigurarea unei creşteri durabile şi incluzive. Deşi pandemia poate amâna progresul, ea nu îl va opri şi, în condiţiile unei colaborări active, reformele instituţionale şi de guvernanţă ambiţioase chiar sunt fezabile.
Profit: Conform unor cercetări, aproximativ 35% din economia Moldovei este o economie tenebră. Cum am putea depăşi această situaţie? Care sunt recomandările FMI?
Rodgers CHAWANI: Economia informală din Moldova într-adevăr înregistrează o pondere semnificativă. Deficienţele structurale, inclusiv utilizarea excesivă a numerarului, ponderea dominantă a sectoarelor cu productivitate scăzută, mediul de afaceri nefavorabil, protecţia slabă a investitorilor, lipsa concurenţei, instituţiile slabe şi vulnerabilităţile ce ţin de guvernanţă, rămân factori critici care încurajează economia informală. Aceşti factori au dus la exodul de cadre calificate, iar competenţele forţei de muncă rămase în ţară sunt suboptime, în timp ce angajatorii se confruntă cu dificultăţi în angajarea şi menţinerea personalului de calificarea potrivită. Nu există soluţii uşoare, dar, cu toate acestea, în cadrul programului sunt măsuri ce abordează economia tenebră şi neregulile de pe piaţa muncii, accentul fiind pus pe reformele de consolidare a guvernanţei şi instituţiilor statului.
Profit: Combaterea corupţiei a fost una dintre principalele promisiuni electorale ale preşedintelui şi ale partidului de guvernământ PAS şi acum, odată ajunşi la putere, aceştia întreprind măsuri pentru a se ţine de cuvânt. În calitate de reprezentant al FMI ce înţelegeţi prin corupţie? Care sunt lucrurile pe care aţi dori să le vedeţi îmbunătăţite? Care sunt preocupările Dvs. majore privind corupţia şi lupta împotriva acesteia?
Rodgers CHAWANI: Definim corupţia ca fiind un abuz al funcţiei publice în scopul obţinerii beneficiilor personale. Corupţia este o problemă, deoarece denaturează activităţile statului şi subminează eforturile de a asigura o creştere economică durabilă şi incluzivă. Corupţia îi ajută pe unii să evite plata impozitelor, în timp ce alţii adesea plătesc mai mult. Ea duce la pierderea veniturilor, ceea ce limitează capacitatea autorităţilor de a finanţa cheltuielile sociale. Mai mult, calitatea serviciilor publice şi a infrastructurii este subminată atunci când mita sau interesele personale influenţează deciziile autorităţilor. În cele din urmă, corupţia erodează încrederea în Guvern şi poate duce la instabilitate socială şi politică.
Raportul FMI privind calitatea guvernanţei în Republica Moldova afirmă că, corupţia sistemică profundă continuă să fie prezentă în economia Republicii Moldova, subminând încrederea în instituţiile statului şi slăbind statul de drept. Deşi există instituţii care îndeplinesc principalele funcţii de combatere a corupţiei, acestea sunt văzute ca fiind susceptibile influenţei politice şi incapabile de a obţine rezultate semnificative. Lupta împotriva corupţiei continuă să se concentreze pe cazuri minore de corupţie şi nu a dus la sancţiuni care ar descuraja actele de corupţie şi care ar trebui să fie proporţionale şi eficiente.
În acest context, programul prevede reforme în vederea eficientizării procesului de implementare a politicilor anticorupţie şi contracarării activităţii grupurilor de interese, consolidării independenţei şi responsabilităţii autorităţilor judiciare şi organelor anticorupţie, pentru a reduce oportunităţile de influenţă politică, a fortifica încrederea în sistemul de justiţie şi a-i face să plătească pe deplin pe cei care au comis abuzuri pentru a obţine beneficii personale. Acestea sunt obiective importante şi vitale pentru succesul programului.
Profit: Vă mulţumim pentru interviu!■
Далее...
