Profit №_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_1-2_2018 (256), ianuarie-februarie 2017„Moldova IT Park” - un proiect ambiţios
Parcul pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT Park” este un proiect ambiţios lansat la începutul anului 2018 de comunitatea IT cu suportul Guvernului. Acesta va oferi rezidenţilor de pe teritoriul ţării, cât şi celor de peste hotare o serie de facilităţi, cea mai importantă fiind taxa unică percepută în mărime de 7% din venitul vânzărilor.
Scopul principal al „Moldova IT Park” este de a crea o platformă organizaţională cu un set de mecanisme şi facilităţi inovative necesare pentru impulsionarea creşterii industriei tehnologiei informaţiei, precum şi crearea de noi locuri de muncă. Potrivit Ministerului Economiei şi Infrastructurii, proiectul „Moldova IT Park” va face piaţa IT mai atractivă atât pentru investitorii locali, cât şi pentru cei străini.
Ministrul Chiril Gaburici, consideră că domeniul IT este unul prioritar pentru ţără, iar Strategia de sporire a competitivităţii IT, la care se lucrează, va oferi soluţii pentru crearea unei industrii IT mai dinamice şi mai concurenţiale, va contribui la dezvoltarea unui mediu favorabil start-upurilor, precum şi la modernizarea economiei naţionale prin digitizarea afacerilor în diverse sectoare.
„Există cerere în sectorul tehnologiilor informaţionale, iar noi trebuie să venim cu oferta, să facem tot posibilul pentru ca acest domeniu să devină unul competitiv, pentru a facilita, în primul rând, accesul la investiţii. De asemenea, vor fi simplificate procedurile de raportare, ceea ce este convenabil pentru rezidenţii parcului IT. Celor care lucrează într-un astfel de domeniu le este dificil să meargă undeva, să completeze rapoarte, respectiv, noi le-am uşurat munca. Astfel, ei vor semna doar un singur formular, care, ulterior, trebuie raportat”, a afirmat Gaburici.
Potrivit ministrului, recent, Guvernul a aprobat modificarea a şase acte normative din domeniul fiscal, precum şi cel al asigurărilor sociale şi medicale obligatorii, în vederea aducerii acestora în concordanţă cu prevederile legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei. Conform acestui act legislativ, una din facilităţile acordate de stat rezidenţilor parcurilor IT constă în aplicarea unui impozit unic în mărime de 7% pe veniturile din vânzări, dar nu mai puţin de o sumă minimă stabilită per angajat. Suma vizată este de 30% din cuantumul salariului mediu pe economie, prognozat pentru anul respectiv.
În acelaşi timp, proiectul „Moldova IT Park” urmăreşte şi obiective specifice cum ar fi: furnizarea de mecanisme de consultanţă şi sprijin pentru noile companii IT, creşterea volumului investiţiilor în activităţile companiilor IT rezidenţi ai parcului, creşterea numărului de produse IT inovative create de rezidenţii parcului, stabilirea de parteneriate internaţionale pentru transferul de cunoştinţe şi tehnologii în domeniul IT, inclusiv prin implicarea unor profesionişti IT străini.
Noua unitate administrativă, fiind încă la etapa de constituire, se extinde dinamic. Dacă în octombrie 2017, 15 membri ai Asociaţiei Naţionale a Companiilor din Domeniul TIC depuneau cereri de creare a parcului, actualmente, peste 50 companii din domeniu au devenit oficial rezidenţi ai primului parc virtual de IT din Moldova.
Directorul Executiv al Asociaţiei Naţionale a Companiilor din Domeniul TIC, Ana Chiriţa, susţine că, înfiinţarea parcului este o mare responsabilitate.
„Moldova IT Park” se doreşte a fi un proiect ambiţios, o comunitate care să crească an de an, completându-se cu companii, proiecte şi succese noi. Toţi colegii noştri, care au semnat cererile pentru a deveni rezidenţi ai parcului îşi doresc, în fond, ca „Moldova IT Park” să devină un proiect util şi eficient, generator de conţinut digital bogat şi servicii informaţionale performante, care, la rândul lor, ar putea să sporească nivelul de competitivitate economică şi să crească nivelul de bunăstare al populaţiei”, a declarat Ana Chiriţa pentru Profit.
Administratorul „Moldova IT Park”, Sergiu Voitovschii, a menţionat că deschiderea primului park IT din Moldova înseamnă, de fapt, o premieră mondială absolută în domeniul businessului din acest sector.
„Un asemenea model antreprenorial nu există, deocamdată, în lume. Rezidenţii vor simţi beneficiile imediat după aderare, când vor fi în drept să plătească un impozit unic în mărime de 7% din vânzări. Acest fapt ar însemna punerea în funcţiune a acelei platforme organizaţionale, proiectate de Guvern, cu mecanisme şi facilităţi inovative, atât de necesare industriei IT autohtone”, a declarat pentru Profit Sergiu Voitovschii.
Potrivit lui, impozitul unic perceput în mărime de 7% din vânzări, include impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător; impozitul pe venit din salariu, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală datorate de angajaţi şi angajatori, taxele locale, impozitul pe bunurile imobiliare, taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova.
„Salariaţii rezidenţilor parcului beneficiază de toate tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale, conform legislaţiei în vigoare. Totodată, rezidenţii parcului pot beneficia de alocaţii financiare, obţinute prin concurs în cadrul unor programe de stat, sau au posibilitatea de a beneficia de mijloace financiare din fondurile de risc, create cu implicarea Guvernului”, a spus el.
Potrivit proiectului de lege, sumele achitate de rezidenţii parcului cu titlu de impozit unic perceput de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei se vor încasa la Ministerul Finanţelor într-un cont trezorerial, fiind ulterior repartizate la bugetul de stat: impozitul pe venit obţinut din activitatea de întreprinzător – 10%, impozitul pe venit reţinut din salariu – 19,4%, taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova – 0,1%. La bugetul asigurărilor sociale de stat vor merge contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii de la rezidenţii parcurilor din industria tehnologiei informaţiei – 54,7%, la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală vor fi direcţionate primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sub formă de contribuţie procentuală din salariu şi din alte recompense, achitate de angajatori şi angajaţi – 15,4%, iar la bugetele locale vor merge taxele locale percepute de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei – 0,3% şi impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice – 0,1%.
Potrivit administratorului „Moldova IT Park”, Sergiu Voitovschii, calitatea de rezident al parcului poate fi dobândită de orice persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova ca subiect al activităţii de întreprinzător şi care desfăşoară sau intenţionează să desfăşoare, drept activitate principală, unul sau mai multe genuri de activitate prevăzute în Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.
Astfel, este vorba despre activităţi precum realizarea soft-ului la comandă, editarea jocurilor de calculator, editarea altor produse software, de management (gestiune şi exploatare) a mijloacelor de calcul, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe, activităţi ale portalurilor web sau de consultanţă în tehnologia informaţiei.
„Parcul va oferi un regim „virtual de funcţionare”, iar rezidenţii vor putea realiza genurile sale de activitate şi face uz de facilităţile acordate, chiar şi din propriile oficii sau reşedinţe, după o înregistrare corespunzătoare. Fiind o entitate virtuală parcul nu necesită investiţii în infrastructură, aspecte logistice şi cheltuieli care să derive din întreţinerea acestei infrastructuri ceea ce reprezintă un alt avantaj major. Cererea de înregistrare creşte de la o zi la alta şi tot mai multe companii îşi manifestă interesul de a adera la parcul IT. 52 de companii au devenit membri ai „Moldova IT Park”, iar alte peste 30 aşteaptă să le fie semnate cererile”, a menţionat Sergiu Voitovschii.
Practic, din prima zi de activitate a fost lansată şi platforma online moldovaitpark.md, unde pot fi găsite condiţiile de aderare la parcul IT, setul de documente necesare pentru înregistrare în calitate de rezident şi alte informaţii utile.
Bugetul administraţiei parcului se prognozează pentru primul an de activitate a fi în valoare de 38,8 mii euro, care pe parcursul a 10 ani intenţionează să ajungă până la 91,4 mii euro.
Reprezentanţii companiilor sunt optimişti şi spun că au multe aşteptări de la comunitatea virtuală.
Preşedintele Asociaţiei Naţionale a companiilor IT din Moldova, reprezentant al companiei Moldcell, Irina Străjescu, a relatat că inovaţiile legislative vor avea în curând un impact pozitiv asupra economiei întregii ţări.
„Parcurile IT sunt atractive, în primul rând, din punct de vedere al impozitării. Adoptarea legii şi reglementările relevante nu pot să nu bucure membrii asociaţiei. Rezidenţii parcului urmează să beneficieze pe deplin de oportunităţile oferite”, a spus ea.■
OPINIILE BENEFICIARILOR:
Maxim Masiutin, directorul Companiei Ritlabs: Produsele de calitate înaltă fac producătorii şi ţara noastră cunoscuţi în toată lumea, ceea ce facilitează exportul de produse cu valoare înaltă. Acest fapt permite achitarea unor salarii mari angajaţilor, impozite solide statului. Doar astfel putem contribui la prosperarea Republicii Moldova. Parcurile IT permit simplificarea lucrului companiilor IT absolut în tot ce ţine de relaţia cu statutul, dar în primul rând în domeniul raporturilor fiscale şi confirmării documentare a tranzacţiilor din punctul de vedere al argumentării necesităţii cheltuielilor în scopuri fiscale. Acest parc va permite companiilor IT să se concentreze pe activitatea lor de bază – elaborarea produselor şi serviciilor competitive pe piaţa internaţională.
Veceslav Cunev, fondatorul companiei Deeplace: Deja în acest an, noul mecanism de impozitare poate îmbunătăţi situaţia din sectorul IT. Asociaţia a făcut lobby pentru adoptarea acestei legi. Mai multe structuri analizează posibilitatea de a crea parcuri IT, dar până la moment nu au fost clare un şir de aspecte. De acum încolo, există o bază juridică mai clară, care, în opinia mea, nu are neajunsuri evidente.
Roman Ştirbu, directorul companiei autohtone Simpals: Cu noul cadru legal, ne gândim să nu ne extindem oficiile în alte ţări, dar să deschidem mai multe locuri de muncă aici - în Moldova, pentru ca să contribuim la instruirea personalului din domeniu, acasă.
Luc Vocks, director executiv al companiei internaţionale DevelopmentAid.org care a intrat pe piaţa moldovenească acum zece ani: Datorită „Moldova IT Park” va fi redusă presiunea birocratică. În plus, cu siguranţă, vor fi majorate şi salariile specialiştilor, iar acest lucru va motiva oamenii să rămână în Moldova.
Experienţa Ecobricheta Cu suportul UE, Moldova trece la energia verde
Dacă acum un deceniu, producerea biocombustibilului în Moldova era un domeniu de afaceri cu multe necunoscute, astăzi, cu expertiza şi susţinerea financiară a Uniunii Europene, acesta este un sector de mare perspectivă. Întreprinderea „Ecobricheta” SRL, din mun. Bălţi, a demonstrat acest lucru, devenind un producător cunoscut de biocombustibil, care a reuşit să transforme deşeurile într-o sursă ecologică de energie.
Afacerea Ecobricheta din mun. Bălţi este cu adevărat una de familie. Asta pentru că la crearea şi dezvoltarea ei şi-au pus umărul toţi membrii familiei - Ludmila Abramciuc şi soţul ei Ivan Damaschin, precum şi cei trei copii ai lor – Victor, Cristina şi Maxim.
Ghidaţi de intuiţie, de simţul afacerii şi încurajaţi de cele văzute în ţările europene, cei doi soţi au învăţat să facă bani din deşeuri agricole şi lemnoase, transformându-le într-o sursă eficientă şi ecologică de energie.
Începutul, în anul 2008, a fost dificil, îşi aminteşte Ludmila Abramciuc, având în vedere că domeniul era unul nou pentru Republica Moldova, iar oamenii priveau cu mare scepticism posibilitatea de a se încălzi cu un alt tip de combustibil, având acces la gaz sau cărbune.
„Iniţial, distribuiam oamenilor pliante despre această nouă posibilitate de a-şi încălzi locuinţele, iar ulterior luam legătura cu persoanele care se arătau interesate, le prezentam produsele noastre şi le explicam care sunt avantajele încălzirii pe bază de biocombustibil în raport cu gazul natural, lemnele sau cărbunele. Treptat, gheaţa s-a spart, oamenii au devenit tot mai interesaţi de aceste produse, iar noi ne-am extins afacerea. Cantitatea de brichete şi peleţi pe care o produceam la început într-o lună, acum o facem într-o zi”, spune administratoarea afacerii.
Primul utilaj al întreprinderii a fost procurat din Italia, având o capacitate de producere de doar 100 kg de peleţi. Ulterior, cei doi soţi au devenit beneficiarii Programului de leasing al Proiectului Energie şi Biomasă, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Ei au reuşit să-şi procure cu cei 300 mii lei acordaţi din fonduri europene noi echipamente de producere a biocombustibilului. „Acest lucru ne-a ajutat să dezvoltăm afacerea, fiindcă la acea perioadă băncile nu acordau credite avantajoase întreprinderilor, din simplul motiv că nu vedeau perspective în acest domeniu”, afirmă Ludmila Abramciuc.
Dacă până nu demult deşeurile agricole erau o sursă de poluare a mediului înconjurător, având în vedere că acestea erau arse, acum sunt în mare căutare, devenind sursa principală pentru producerea biocombustibilului. Întreprinderea achiziţionează de la producătorii din regiunea de nord a ţării coji de seminţe de floarea soarelui şi alte tipuri de deşeuri agricole. Cu ajutorul utilajului performant, acestea sunt transformate în brichete şi peleţi, folosiţi atât la încălzirea gospodăriilor casnice, cât şi a instituţiilor publice. În prezent, datorită suportului proiectului Energie şi Biomasă în Moldova şi finanţării UE, 206 şcoli, grădiniţe şi instituţii publice au instalate centrale termice pe biomasă şi se încălzesc cu energie verde. Astfel, s-a reuşit atingerea unor duble rezultate – promovarea energiei verzi şi protejarea mediului ambiant de efectele nocive ale arderii deşeurilor, obiectiv intens promovat la nivel european.
Dar planurile Ludmilei nu s-au oprit aici. Ecobricheta a mai arendat recent 65 ha de teren pentru o perioadă de 30 de ani pe care intenţionează să sădească salcie energetică. Drept rezultat, aceasta va asigura o bună parte din materia primă necesară producerii biocombustibilului.
Astăzi, după aproape un deceniu de activitate, întreprinderea poate să producă zilnic 20 tone de biocombustibil, ceea ce ar satisface necesităţile de încălzire a 80 de şcoli. Din cantitatea totală de biocombustibil, 80% este achiziţionat de gospodăriile casnice din nordul Moldovei, iar 20% de instituţiile publice. În prezent, întreprinderea are contracte de asigurare cu biocombustibil a 20 de grădiniţe, primării, obiecte de menire socială.
„Rezultatele obţinute până în prezent nu ar fi fost posibile dacă nu am fi beneficiat de experienţa europeană în domeniul producerii acestui tip de energie. Am participat la mai multe seminare, unde experţii străini ne-au explicat cum trebuie iniţiată şi gestionată o afacere în domeniu. Ulterior, ne-am convins de acest lucru vizitând mai multe întreprinderi din Polonia. Uneori, nu sunt atât de importanţi banii, cât experienţa europeană şi direcţia în care trebuie să te mişti ca să existe satisfacţia lucrului bine făcut”, spune administratoarea afacerii.
Chiar dacă şi-a majorat substanţial producţia de biocombustibil, întreprinderea cu greu face faţă solicitărilor, venite în special din partea consumatorilor casnici, care îşi înlocuiesc cazanele pe gaz cu cele pe biomasă. Asta pentru că pe an ce trece oamenii se conving de faptul că încălzirea pe bază de biocombustibil este mai economă, mai eficientă şi mai ecologică, respectiv, şi cererea este în continuă creştere. „O tonă de brichete costă 2400 lei, fiind suficientă pentru a încălzi o casă timp de câteva luni, în dependenţă de frigul de afară. Astfel, costurile lunare sunt sensibil reduse decât în cazul folosirii gazului, lemnelor şi cărbunelui”, recunoaşte Victor Rusu, din satul Belicenii Vechi, raionul Sângerei, venit la Ecobricheta să cumpere brichete.
Cei 5 000 m.p. de spaţiu de producere achiziţionaţi în acest an într-o zonă industrială a mun. Bălţi, permit întreprinderii să ofere un loc de muncă stabil pentru circa 30 de persoane. „Deşeurile trebuie să aibă o utilizare inteligentă. Prelucrarea lor înseamnă în primul rând o posibilitate pentru ca oamenii să se încălzească mai bine achitând mai puţin, iar în al doilea rând, astfel este protejat mediul înconjurător. Pentru noi, asta înseamnă un loc de muncă, aici, la noi acasă”, este convins angajatul Ecobricheta Alexandru Timoşin.
Ludmila Abramciuc este dispusă să continue să aplice experienţa UE în domeniul energiei verzi în Moldova. „Printre planurile noastre de viitor se numără racordarea la standardele europene la toate capitolele, nu doar în ceea ce priveşte calitatea fabricării brichetelor, care este cheia succesului nostru. Intenţionăm să amenajăm şi să înverzim zona în care se află spaţiile noastre de producere, să plasăm inclusiv mori de vânt, fie chiar şi de dimensiuni mici, baterii solare, aşa cum există în multe ţări din spaţiul comunitar. Planificăm să transformăm această zonă într-o oază de verdeaţă, unde va fi promovată energia verde”, spune administratoarea întreprinderii.
Fiind o fire optimistă şi energică, Ludmila Abramciuc a reuşit să dezvolte o afacere de perspectivă într-un sector nou şi necunoscut pentru Moldova. „Dacă stăm pe loc nimic nu se întâmplă. Trebuie să dăm dovadă de iniţiativă, să gândim pozitiv şi să le oferin celor din jur un exemplu demn de urmat”, este convinsă Ludmila.■
DIN DOSARUL PROFIT: Întreprinderea Ecobricheta este doar un exemplu cum energia verde poate deveni o afacere de succes. Cu suportul Proiectului UE Energie şi Biomasa au fost create 35 de întreprinderi în Moldova care produc şi exportă biocombustibil. Alte 70 de întreprinderi au fost create independent, fiind inspirate de exemple de succes. În ultimii ani, Uniunea Europeană a alocat mai mult de 100 mii Euro pentru dezvoltarea sectorului de producere biocombustibilului în Republica Moldova şi promovarea a energiei verzi, de care se bucură 174 mii de oameni.
_____________________________________________________________________________________
Acest articol a fost elaborat cu asistenţa Uniunii Europene în cadrul Iniţiativei EU4Energy. Conţinutul este responsabilitatea exclusivă a autorului şi nu reflectă sub nicio formă punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Далее...
Alexandru Machedon: „Clienţii mulţumiţi stau la baza succesului StarNet”
Peste 550 de angajaţi şi 120 mii de clienţi, inclusiv peste 5 500 clienţi business, 15 oraşe acoperite cu fibră optică, 7 centre de vânzări în Chişinău şi 14 centre în regiuni. Sunt doar câteva dintre cifrele care vorbesc despre unul dintre liderii pieţei de tehnologii informaţionale şi comunicaţii electronice a Republicii Moldova - Concernul StarNet. Directorul companiei, Alexandru Machedon, spune că compania nu se opreşte aici, iar pe lângă consolidarea poziţiei pe piaţa internă îşi propune să promoveze brandul şi la nivel internaţional. Potrivit lui, la baza succesului companiei stau clienţii mulţumiţi.
Profit: Dle Machedon, cum a fost anul 2017 pentru StarNet? Care au fost cele mai importante reuşite din acest an? Şi care au fost greutăţile cu care v-aţi confruntat?
A.M.: Am reuşit să extindem colaborările pe plan internaţional. Cea mai recentă şi de succes colaborare a managerilor Starlab (compania din cadrul StarNet) a avut loc la Cluj, unde s-a dat startul unui proiect comun al Starlab şi MHP Porsche Company. Scopul acestui proiect este crearea oportunităţilor de dezvoltare în domeniul IT pentru tineri, a noilor locuri de muncă, a şansei de a rămâne aici, acasă. Colaborarea presupune crearea unei academii şi mobilizarea echipelor de specialişti, care vor lucra în oficiul din Chişinău pentru proiectele din industria automotive cu renume global, precum Porsche, Continental, Siemens, Delphy etc.
Cât despre greutăţi, o provocare complicată au fost ninsorile abundente din aprilie, când a fost nevoie să restabilim încrederea a mii de clienţi, din cauza unei situaţii de forţă majoră. În Chişinău şi suburbii, sub greutatea ninsorii au cedat arborii, afectând cablurile de Internet. Volumul pagubelor a fost considerabil, fiind afectate nu doar cablurile de conexiune, dar şi aparatajul tehnic conex. În consecinţă, mulţi clienţi ai companiei StarNet nu au putut beneficia de serviciile de internet şi televiziune. Prin excelenţa operaţională şi colaborarea sinergică am restabilit şi readus clienţilor accesul la servicii în cel mai scurt timp posibil.
Profit: Care sunt cele mai importante trei sarcini din planul de afaceri pentru anul 2018?
A.M.: Prima sarcină este construcţia unui Digital Park - un parc IT conceput pentru a deveni un spaţiu central de întâlnire a companiilor ce activează în industria IT. Digital Park este răspunsul la necesitatea de a conecta companii tehnologice cu istoric sau afaceri start-up, dezvoltatori IT, companii naţionale şi internaţionale, orientate spre inovaţie şi progres, într-un singur punct, la Chişinău. Obiectivul fundamental al conceptului este crearea unei atmosfere şi a unei infrastructuri de tip Silicon Valley în Moldova. Astfel, clădirile moderne au rolul de a găzdui pavilioane de birouri şi spaţii de lucru creative, proiectate să ofere un mediu de lucru eficient, relaxant şi profesionist.
Dezvoltarea reţelei StarNet în toate oraşele Republicii Moldova este cea de-a doua sarcină. În ritm accelerat, continuăm să creăm posibilităţi şi condiţii pentru un acces uşor la serviciile de comunicaţii electronice. În 15 oraşe din Republica Moldova, dar şi în suburbii, am asigurat accesul la internet de mare viteză şi televiziune interactivă. Urmează proiecte care presupun extinderea reţelei la nivel naţional. De exemplu, din ianuarie 2018 ne ocupăm de lărgirea sferei de acţiune în restul blocurilor locative din regiunile în care suntem prezenţi.
A treia sarcină este sporirea reţelei de parteneri. Încă de la fondare, StarNet are scopul de a fi un trendsetter în IT, pentru a asigura piaţa Republicii Moldova cu soluţii tehnologice de ultimă generaţie, servicii inovative integrate, reţele optice de generaţie nouă, echipamente performante, aplicaţii şi sisteme inteligente. Pentru noi, asigurarea unei calităţi înalte a serviciilor prestate şi satisfacţia clienţilor reprezintă vectorii care ne ghidează în extinderea parteneriatelor.
Profit: Piaţa serviciilor de comunicaţii se dezvoltă vertiginos, iar tendinţa se va accentua în următorii ani. În acest context, cât de serioasă este concurenţa în domeniul serviciilor de comunicaţii?
A.M.: Având în vedere ritmul progresului tehnologic, concurenţa din domeniul serviciilor de comunicaţii se intensifică. Totuşi, câştigătorul va fi cel care va pune accent pe inovaţii şi pe actualitatea serviciilor pe care le prestează. Calitatea acestora este, de asemenea, un factor esenţial al succesului.
Profit: Credeţi că instituţiile regulatorii precum ANRCETI sau Consiliul Concurenţei îşi fac bine treaba? Ce obiecţii sau, dimpotrivă, cuvinte de laudă aţi avea pentru aceste instituţii?
A.M.: Nu consider că respectivele instituţii îşi fac bine treaba. Ele sunt afiliate politic, protejează şi susţin monopolurile - într-un cuvânt, nu joacă după reguli.
Profit: Într-un demers din 2017, adresat Premierului Pavel Filip şi Doamnei Cecilia Malmstrom, Comisar UE pentru Comerţ, aţi solicitat, printre altele, să fie întreprinse măsuri faţă de întreprinderea de stat Moldtelecom, care, în calitate de furnizor cu putere semnificativă refuză accesul de terminare a traficului internaţional în reţeaua proprie din partea operatorilor de comunicaţii mai mici. Aţi primit un răspuns la solicitarea Dvs.? Ce măsuri au fost întreprinse pentru soluţionarea acestei probleme?
A.M.: Răspunsurile pe care le-am primit de la Ministerul Economiei şi de la domnul prim-ministru sunt răspunsuri formale. Ele nu ne-au oferit un răspuns precis, nici nu au rezolvat problemele în discuţie. Trebuie să se înţeleagă că această companie, Switchover AG, este o companie-căpuşă, care împiedică dezvoltarea operatorilor de comunicaţii din Moldova, în favoarea Întreprinderii de Stat Moldtelecom, care monopolizează acest segment.
Profit: Care este, în prezent, cota de piaţă a StarNet pe cele trei segmente de servicii: Internet, televiziune şi telefonie?
A.M.: Cota de piaţă pe cele trei segmente de servicii este de aproximativ 26%. Din punctul nostru de vedere, însă, nu este atât de importantă cifra - important este să oferi servicii de calitate, astfel încât clienţii să fie mulţumiţi. Întreg business-ul nostru se bazează pe clienţi mulţumiţi.
Profit: Ce produse sau servicii noi intenţionează să lanseze StarNet în 2018?
A.M.: Noi suntem compania care înţelege necesităţile oamenilor şi tot noi suntem cei care le satisfacem. Ne ocupăm acum de dezvoltarea strategiei pentru anul 2018. Le garantăm tuturor clienţilor noştri că vom aduce pe piaţă servicii şi produse de calitate, care vor satisface nevoile de comunicare, vor îmbunătăţi mediul de trai şi vor facilita activităţile zilnice. Suntem acum la etapa de pregătire a unor noi proiecte ambiţioase, pe care le vom lansa în scurt timp. Avem drept scop diversificarea portofoliului de proiecte şi lărgirea gamei de servicii şi produse business.
Profit: O problemă importantă pe care o întâlnesc tot mai multe companii este lipsa braţelor de muncă, dar şi fluctuaţia mare a cad-relor. Cât de serioasă este această problemă la StarNet?
A.M.: Lipsa forţei calificate de muncă, în toate sferele de activitate, este o problemă serioasă. Noi acordăm mereu o mare importanţă acestui aspect. De aceea, organizăm instruiri pentru angajaţi, oferindu-le o formare continuă şi asigurând concernul cu specialişti. Un exemplu în acest sens este proiectul Academy+, implementat de Fundaţia Youth Development for Innovation, proiect ce vine să completeze deficitul de calificare a personalului din industria software. Educăm tinerii în spiritul progresului. Suntem siguri că vor putea să-şi găsească un loc de muncă bine-plătit acasă, în Moldova. Astfel, vom rezolva, puţin câte puţin, problema lipsei specialiştilor, dar şi problema exodului de creiere.
Profit: Compania se dezvoltă mai mult în baza resurselor proprii sau totuşi a creditelor? Cât de accesibile consideraţi că sunt creditele astăzi şi cum evaluaţi activitatea băncilor în relaţiile cu clienţii mari, pe o scară de 1 la 10?
A.M.: Pe parcursul celor 15 ani de existenţă a StarNet, compania s-a dezvoltat doar în baza creditelor. Suntem nevoiţi să apelăm în continuare la creditare bancară, pentru că există proiecte de amploare, care necesită mulţi bani. Cât despre comportamentul băncilor în relaţiile cu clienţii, voi acorda o notă între 7 şi 8. Companiilor noi, de exemplu, le este foarte dificil să obţină finanţare de la bănci.
Profit: S-a aflat StarNet vreodată în situaţia în care să apeleze la o bancă, solicitând un credit mai mare, iar aceasta să refuze a i-l oferi?
A.M.: La acest capitol, ne confruntăm cu o problemă, în sensul că au fost cazuri în care am dorit să luăm un credit mai mare, dar nu am putut să o facem, din cauza capacităţii noastre de a oferi suficiente garanţii.
Profit: Comparând situaţia de pe piaţa locală de servicii de comunicaţii cu cea de pe piaţa internaţională, la ce nivel se află Republica Moldova, în general, şi StarNet, în particular, inclusiv la capitolul preţ, servicii prestate, rentabilitatea prestatorilor de servicii etc?
A.M.: ţara noastră se clasează în topul primelor 20 de state la capitolul servicii de comunicaţii. În unele aspecte, cum ar fi cel al vitezei Internetului, stăm chiar mai bine decât multe ţări din Europa. Dacă raportăm calitatea serviciilor la preţurile noastre, putem spune că oferim servicii de înaltă calitate la preţuri accesibile.
Profit: Cum credeţi că va arăta piaţa serviciilor de comunicaţii a Republicii Moldova în următorii ani?
A.M.: De 15 ani, dezvoltăm proiecte de infrastructură digitală, respectând cu diligenţă standardele internaţionale. Suntem mereu deschişi pentru schimbări spre creştere şi extindere.
Nu mă pot pronunţa cu privire la alte companii, dar pot da asigurări clienţilor noştri că în următorii ani StarNet va continua să se extindă, oferind Internet de mare viteză, televiziune interactivă pentru o viaţă confortabilă şi plăcută, în fiecare casă şi pentru fiecare om. De asemenea, StarNet va continua să implementeze şi să dezvolte proiecte orientate spre dezvoltare şi progresul societăţii, proiecte IT, educaţionale, culturale, sociale etc. Compania noastră intenţionează să abordeze noi industrii, să extindă reţeaua de vânzări şi, de ce nu, să sporească notorietatea brandului la nivel mondial.
StarNet are intenţia să creeze centre educaţionale în toate raioanele ţării, unde tinerii vor putea obţine cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru a fi încadraţi în câmpul muncii. Vor fi centre de dezvoltare şi creaţie pentru copii, unde aceştia vor învăţa ce este IT-ul, economia, marketingul şi comunicarea, vor deprinde modalităţi de iniţiere a unei afaceri ş.a.■
Далее...