Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._09_2012 (202), septembrie 2012„Miami” de pe malul Nistrului
În situaţia în care marea majoritate a primarilor din Republica Moldova se plâng de insuficienţa banilor alocaţi în bugetul localităţilor, putem întâlni şi exemple de reuşită, aleşi locali care se pot mândri cu realizări de succes. Un asemenea exemplu este şi Valeriu Rusu, primar al satului Oxentea, raionul Dubăsari.
Oxentea este un sat pitoresc de pe malul Nistrului, cu circa 3300 de locuitori. De câţiva ani administraţia publică locală a reuşit să atragă mulţi investitori, fiind, astfel, create suplimentar peste 100 de noi locuri de muncă. „Motorul” acestor realizări este primarul Valeriu Rusu, ales pentru prima dată în fruntea localităţii în anul 2007, la moment fiind deja la al doilea mandat. Primarul mărturiseşte că are un ataşament deosebit faţă de satul său de baştină pe care şi-a propus să-l facă cât mai prosper şi atractiv. Doreşte ca activitatea sa de edil să lase o amprentă profundă asupra calităţii vieţii la Oxentea şi să servească drept punte spre obţinerea schimbărilor în mai bine.
„Oxentea-Miami”
La începutul primului său mandat, primarul oxentean s-a confruntat cu o atitudine reticentă din partea autorităţilor publice centrale, în ceea ce priveşte alocarea de fonduri pentru bugetul localităţii. Oxentea nu se deosebea cu nimic de alte sate, care la fel aveau nevoie de investiţii financiare din partea statului, dar pe care aşa şi nu le primeau.
La una dintre primele întruniri republicane cu primarii la care a participat, văzând că în momentul în care urma să-şi ţină discursul, majoritatea celor din sală erau deja prea obosiţi să-l asculte, Valeriu Rusu şi-a început cuvântarea cu o frază care a captat atenţia tuturor: „Stimaţi colegi, să ştiţi că peste 2-3 ani oamenii care pleacă acum spre Miami, se vor întoarce la 180 de grade spre Oxentea-Miami căci ambele sunt localităţi deosebit de pitoreşti, aşezate pe malul apelor”. Efectul glumei a fost cel scontat. Oamenii din sală au zâmbit, au aplaudat şi, cel mai important, au devenit curioşi şi intrigaţi să asculte ce va spune mai departe ambiţiosul primar. De atunci, Oxentea a devenit cunoscută în toată ţara, prin numele său dublu „Oxentea-Miami”. Mai în glumă, mai în serios, dar vorbele primarului s-au adeverit. În mai puţin de doi ani, tot mai multă lume, inclusiv oameni de afaceri, „şi-au întors privirile” spre frumoasa Oxentea de pe malul Nistrului, cumpărându-şi aici terenuri cu privelişti pitoreşti, adevărate „colţuri de rai”.
Primarul a intuit de la bun început că apropierea de sat a unor persoane de succes din lumea afacerilor reprezintă un mare avantaj pentru localitate. Astfel, a decis să-i susţină, iar celor care intenţionau să-şi procure terenuri - să le ofere asistenţă pentru a depăşi mai lesne piedicile birocratice. Primarul a mizat pe o relaţie câştig-câştig între Oxentea şi noii săi locuitori. A intuit corect, căci o mare parte dintre cei care şi-au cumpărat terenuri în localitate, construindu-şi aici vile, au decis ulterior să investească bani şi resurse proprii în dezvoltarea satului, sponsorizând şi susţinând numeroase proiecte, acţiuni şi evenimente organizate de primărie, în folosul comunităţii.
Primele acţiuni 
Valeriu Rusu susţine că în anul 2007, când a devenit primar, a preluat o gospodărie mare, însă cu multe neajunsuri. Drumul central din sat, dar şi cel de acces principal, erau într-o stare deplorabilă. Parcul era pustiu, fără iarbă, scaune sau coşuri de gunoi. Malul Nistrului era plin de gunoaie. Tot mai mulţi oameni plecau în străinătate. „Era nevoie de schimbări radicale. Trebuiau găsite soluţii”, spune primarul.
Astfel, prima acţiune întreprinsă de noul primar a fost să facă ordine în sat. Au fost lichidate gunoiştile de pe malul Nistrului, amplasate coşuri de gunoi în centrul satului, parcul a fost curăţat şi dotat cu bănci, drumul central al satului a fost reparat. De asemenea, cimitirul a fost adus într-o stare mai bună, oamenilor din sat care au susţinut iniţiativele primarului fiindu-le puse la dispoziţie gratuit materiale de lucru: nisip, apă, lemne. În scurt timp, satul a căpătat un aspect mult mai primitor, devenind atractiv pentru potenţialii investitori. Meritele pentru efortul realizat nu s-au lăsat aşteptate. În anul 2009, Oxentea a câştigat locul I la nivel naţional pentru curăţenie, primind un premiu bănesc în valoare de 40 mii de lei. Aceşti bani, aflaţi încă în conturile primăriei, urmează a fi folosiţi pentru construirea unui gard în jurul stadionului gimnaziului.
Printre primele acţiuni s-a numărat şi edificarea, la iniţiativa primarului, dar şi cu contribuţia financiară personală a acestuia, a unei construcţii în centrul satului, care urma să servească atât ca staţie auto, cât şi scenă în aer liber, pentru desfăşurarea manifestărilor social-culturale. Pentru acest proiect Valeriu Rusu a investit 20 mii de lei din banii proprii, dar mărturiseşte că efortul s-a meritat pe deplin. Administraţia centrală, impresionată de activitatea şi entuziasmul funcţionarilor de la primăria din Oxentea, a decis să aloce mai mulţi bani pentru localitate, susţinând o serie de proiecte importante.
În urma negocierilor purtate cu Agenţia Moldsilva, satul şi-a recuperat 20 de hectare de teren, folosit în prezent ca imaş pentru vite. O altă problemă soluţionată a fost plasarea în vârful dealului, la intrarea în sat, a unei staţii emisie-recepţie pentru telefonia mobilă, care, din spusele primarului, are arie de acoperire până la Tiraspol şi Camenca, iar oxentenii pot vorbi acum liber la telefonul mobil, spre deosebire de câţiva ani în urmă, când chiar în şi centrul satului conexiunea lăsa de dorit. Tot graţie implicării primăriei, în centrul satului au mai fost construite patru fântâni.
Peste 100 de noi locuri de muncă
Un alt eveniment de mare importanţă pentru oxenteni s-a produs în anul 2008, când Semion Tatarov, proprietarul întreprinderii de confecţii Mast-Tatarov din oraşul Rezina, a deschis în Oxentea o filială a companiei sale. Fabrica din sat este specializată în confecţionarea hainelor pentru alpinişti, destinate exclusiv exportului în ţări precum Italia, Elveţia, Coreea de Sud şi China. Astfel, au fost create 90 de locuri de muncă, aici venind să lucreze chiar şi femei din satul vecin, Molovata Nouă. Salariul minim oferit unei lucrătoare este de circa 800 de lei, dar în funcţie de dificultatea muncii, poate ajunge şi până la 3500-4000 de lei.
Recent, foarte aproape de localitate a fost deschisă o staţie peco, iar în viitorul apropiat se prevede inaugurarea în sat a unei fabrici de prelucrare a miezului de nucă, fapt care va permite deschiderea a peste 50 noi de locuri de muncă. De asemenea, se preconizează deschiderea şi a unei baze de odihnă, „Casa Pescarului” care va oferi alte 11 noi locuri de muncă.
Primarul susţine că este deschis spre colaborări cu toţi investitorii, interesaţi de terenurile din Oxentea, or, astfel sunt atrase mijloace financiare pentru localitate, oamenii au motive să se întoarcă în sat, iar Oxentea renaşte şi capătă un nou suflu. Dacă cu câţiva ani în urmă, tot mai mulţi oxenteni plecau peste hotare, acum numărul lor s-a redus la aproximativ 400, tendinţa oamenilor fiind de a reveni acasă, lucru extrem de îmbucurător.
Valeriu RUSU: Am încercat să facem satul cât mai atractiv pentru investitori, valorificând în acest sens relieful pitoresc oferit de natură, dar şi îmbunătăţind starea drumurilor, aspectul satului în general. Tot mai mulţi oameni prosperi, atraşi de localitate, au decis să investească aici şi, astfel, lucrurile merg spre bine. Este important să ştii să valorifici punctele tari ale localităţii, dar şi să intervii cu schimbări, acolo unde este cazul.
Susţinerea statului
În urma întocmirii unor proiecte, primăria a reuşit să acceseze mai multe fonduri. De exemplu, Elveţia a oferit un grant de 500 mii de lei pentru construirea unui Centru de Zi pentru copiii cu dizabilităţi, care funcţionează deja de mai bine de un an, oferind sprijin în dezvoltare pentru 32 de copii din sat.
300 mii de lei au fost oferiţi de Guvern pentru înlocuirea uşilor şi a ferestrelor şi repararea interioară a clădirii Casei de Cultură.
400 mii de lei au fost alocaţi pentru schimbarea ferestrelor şi a uşilor de la grădiniţă, jumătate din sumă fiind oferită de Guvern, iar cealaltă - de Ambasada Germaniei.
1,8 mil. de lei au fost câştigaţi recent prin Fondul de Investiţii Sociale, în vederea construirii unui Centru de Zi pentru bătrâni.
300 mii de lei au fost oferiţi de Guvern pentru repararea unui bloc cu două etaje al grădiniţei, care se afla într-o stare deplorabilă şi nu funcţiona de mai mulţi ani. Datorită faptului că proiectul de reparaţie a blocului a fost implementat rapid şi cu succes, încă 21 mii de lei au fost alocaţi drept bonus, pentru cheltuielile suplimentare ale grădiniţei.
Recent, cu 2 mil. de lei, câştigaţi printr-un proiect de la Moldova-Gaz, au fost gazificate două mahalale din sat.
Fitness Club şi Şcoală Auto 
În iulie 2012 primăria a deschis în centrul satului o sală de forţă/club fitness. Investiţia în echipamentul sălii a fost de 45 mii de lei, bani obţinuţi cu sprijinul mai multor agenţi economici. Preţurile pentru frecventarea sălii sunt cât se poate de accesibile. Abonamentul lunar, cu frecventare zilnică este de 100 de lei; de 3 ori pe săptămână - 50 de lei, iar o frecventare fără abonament costă 5 lei. Banii din abonamente nu au menirea de a aduce vreun profit primăriei, ci doar de a contribui la întreţinerea sălii. Primarul spune că oamenii vin în număr destul de mare la sală, deseori cu întreaga familie.
Tot în centrul satului se organizează şi cursuri de şofat, cu instructori aduşi din oraş, într-o sală pusă la dispoziţie gratuit de primărie. 30 de viitori şoferi îşi urmează studiile aici, majoritatea fiind femei.
Sportul şi cultura
De când a venit în fruntea primăriei, Valeriu Rusu s-a preocupat nu doar de lansarea activităţilor economice în localitate, ci şi de susţinerea cât mai multor manifestări în domeniul cultural şi cel sportiv. Astfel, încă de la începutul activităţii sale, Casa de Cultură din sat a fost dotată cu echipament şi aparatură profesionistă, tinerii mândrindu-se cu una dintre cele mai moderne discoteci din regiune.
Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la fondarea fanfarei din Oxentea, la 6 mai 2012, în localitate a fost organizat Festivalul fanfarelor, cu participarea mai multor colective artistice din satele raionului Dubăsari. Evenimentul a fost onorat şi de prezenţa Orchestrei Prezidenţiale a Republicii Moldova, Oxentea fiind unicul sat din ţară în care aceasta a evoluat vreodată. Festivalul fanfarelor se doreşte a fi un eveniment cultural tradiţional la scară naţională, aducând, astfel, şi mai mult prestigiu localităţii.
Sportul în Oxentea este, de asemenea, susţinut de primărie. Recent, un om de afaceri a oferit 20 mii de lei pentru procurarea echipamentului sportiv necesar echipei de fotbal din sat. Apropo, echipa de juniori a reuşit să se claseze pe locul III la turneul republican de fotbal „Cupa Guguţă”, depăşind echipe de prestigiu în lumea fotbalului moldovenesc. Primarul intenţionează să construiască un teren de minifotbal cu acoperiş, pentru a oferi sătenilor posibilitatea de a juca fotbal oricând, indiferent de condiţiile meteorologice.
Primarul susţine că, prin intermediul acţiunilor culturale şi al competiţiilor sportive, sunt păstrate relaţii bune şi cu locuitorii din satele de pe malul stâng al Nistrului, menţionând că „responsabili, în primul rând, pentru menţinerea unor legături bune între sate sunt primarii, iar acest lucru se poate realiza, mai ales, prin organizarea în comun a diverselor întruniri culturale şi sportive”. „Acum, niciun conflict politic nu ne poate opri pe noi, locuitorii din satele vecine, să fim prieteni”, susţine primarul.
Cele mai mari realizări abia urmează
Întrebat care este realizarea de care se simte cel mai mândru, Valeriu Rusu a răspuns plin de optimism: „Cele care încă vor urma”. Primarul nu se opreşte la ceea ce a obţinut până acum şi îşi doreşte să asigure localitatea cu apeduct şi canalizare, astfel încât fiecare gospodărie să aibă acces la apă potabilă. Banii necesari pentru proiectarea canalizării au fost deja obţinuţi prin vinderea unui teren din Oxentea, iar acum este nevoie doar de aprobarea Guvernului pentru demararea proiectului. Un alt plan de perspectivă este legat de iluminarea tuturor străzilor din localitate.
Valeriu RUSU: Un primar bun trebuie să fie, în primul rând, un manager competent, să gestioneze în mod eficient banii, să poată identifica punctele tari ale localităţii şi să le valorifice din plin. Să fie deschis către oameni, să le cunoască problemele şi să nu se considere superior consătenilor. Mandatul unui primar este relativ scurt, câţiva ani, iar dacă nu eşti corect şi urmăreşti interese personale în detrimentul localităţii, oamenii îşi vor da seama neapărat, iar aceasta înseamnă să pierzi respectul lor pentru totdeauna. Dacă însă te implici cu tot sufletul, atunci nimic nu se poate compara cu satisfacţia pe care o obţii, văzând rezultatele muncii şi, mai ales, respectul şi recunoştinţa din partea consătenilor.
În loc de concluzii
Sperăm că entuziasmul şi determinarea primarului de Oxentea, Valeriu Rusu, vor fi molipsitoare şi pentru alţi primari din Republica Moldova, iar în consecinţă ţara noastră va deveni una mai prosperă şi mai atractivă pentru toţi. ■
Далее...
Cireşele – afacere cu perspectivă
Pe lângă faptul că sunt gustoase şi pline de vitamine, cireşele pot aduce şi profituri frumoase celor care aleg să le cultive. Mihail Cojocaru din raionul Criuleni, care deţine în prezent şase hectare de livezi intensive de cireş, a demonstrat că cultivarea cireşilor poate fi o afacere profitabilă în Moldova.
Ideea de a planta livezi intensive de cireş i-a venit lui Mihail Cojocaru cu 10 ani în urmă când a vizitat Italia şi a făcut cunoştinţă cu modul european de creştere şi îngrijire a cireşilor. S-a documentat din diferite surse, inclusiv de pe internet, după care a decis să înfiinţeze primul hectar de livadă de cireş. Pentru început, a plantat seminţe omologate pentru a obţine material săditor. Ar fi putut să importe copăcei gata de plantare din alte ţări, însă după mai multe calcule a decis că importul va fi mult mai costisitor în comparaţie cu producerea proprie a puieţilor.
Mihail COJOCARU: Un copăcel de import costă în jur de 7 euro, iar producerea lui în Moldova m-a costat doar 2 euro/bucata. În plantarea unui hectar de livadă am investit aproximativ 10 mii euro. Aceste cheltuieli includ, de asemenea, procurarea şi montarea sistemului de irigare prin picurare, precum şi instalarea unei pelicule speciale pentru protecţia de îngheţ şi dăunători. Investiţiile pentru plantare au fost recuperate pe parcursul a 3-4 ani. Fiecare leu investit aduce, cel puţin, cinci lei anual.
În prezent, producătorul îşi comercializează cireşele atât pe piaţa internă, cât şi în Rusia, Ucraina şi Belarus. Speră însă că semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană îi va deschide larg porţile pentru a putea exporta şi în astfel de ţări, precum Germania, Olanda, Marea Britanie sau Franţa. Pe piaţa externă un kg de cireşe se comercializează la preţul de, cel puţin, 30 de lei, ceea ce este de câteva ori mai mult decât pe piaţa internă.
Ţinând cont de faptul că anul curent a fost unul roditor, producătorul a reuşit să recolteze în jur de 20 de tone de cireşe la hectar. În aceste condiţii, venitul de pe un hectar de livadă a constituit în medie 30-40 mii de lei.
Mihail COJOCARU: Cireşele noastre sunt mult mai gustoase decât cele din Germania, Olanda sau alte ţări şi aceasta pentru că în Moldova cireşele se bucură de un sol fertil, un soare prietenos, dar şi de aer curat. În prezent, pe piaţa internă, dar şi pe cea externă sunt destul de puţine cireşe. Consider că producerea cireşelor reprezintă o perspectivă pentru Moldova, cu atăt mai mult cu cât sunt organizaţii internaţionale care ne oferă asistenţă privind creşterea corectă a cireşelor.
Recent, Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) în cadrul proiectului ACED, a invitat la Chişinău experţi din Italia, pentru ca aceştia să împărtăşească experienţa lor producătorilor din Moldova în ceea ce priveşte creşterea, îngrijirea, ambalarea şi comercializarea cireşelor.
Expertul italian în marketingul producerii cireşelor, Chiara Etiopi, afirmă că pentru a avea produse calitative, producătorii trebuie să planteze doar material săditor omologat. Pe un hectar trebuie sădiţi în jur de 300-400 de copăcei. Pentru asigurarea unei productivităţi înalte, este recomandat ca pomii de cireş să crească în sere, în care există sistem de irigare. Pelicula care acoperă sera permite nu doar păstrarea umidităţii în sol, dar şi protejarea copacilor de dăunători. Astfel, indiferent de condiţiile climaterice, va fi asigurată o productivitate înaltă a pomilor, dar cel mai important - un produs ecologic.■
Далее...
Creditele ipotecare de la Victoriabank – Împreună planificăm proiectul unei ca se de vis!
Dacă nu aveţi locuinţă proprie, această problemă sigur se regăseşte în lista de priorităţi pe care doriţi să le realizaţi în următoarea perioadă. Iar amânarea rezolvării acestei probleme poate fi, în cele mai frecvente cazuri, din lipsa mijloacelor financiare. Asta dacă nu apelaţi la împrumuturi ipotecare. Cert este că piaţa bancară oferă o multitudine de credite ipotecare disponibile la diferite condiţii şi termeni.
Soluţii rapide şi eficiente oferă creditele ipotecare de la Victoriabank – „Renaissance City” şi „Casa Magică”. Create cu condiţia de a fortifica cultura investiţiilor într-un viitor mai bun, cele două credite oferă şansa tuturor de a-şi achiziţiona o locuinţă sau de a-şi îmbunătăţi condiţiile de trai.
Creditul ipotecar “Renaissance City”
Victoriabank vine în întâmpinarea celor care visează la o ambianţă ecologică şi sănătoasă, oferind Creditul ipotecar „Renaissance City”. Noul credit ipotecar este menit de a satisface cele mai pretenţioase dorinţe precum – o casă de locuit amplasată într-o zonă ecologică şi necesitatea unui stil de trai modern şi confortabil.
Cu o dobândă extrem de avantajoasă Creditul “Renaissance City” oferă posibilitatea de a procura un imobil în complexul locativ “Renaissance City”. Amplasat la doar 2 kilometri de oraşul Chişinău, pe traseul Chişinău - Străşeni, complexul locativ „Renaissance City” are o infrastructură modernă şi dezvoltată, realizată în strictă conformitate cu standardele de nivel mondial. Fondul locativ este constituit din 54 de vile cu o suprafaţa totală a complexului de 3,2 ha.
Potenţialii debitori trebuie să aibă peste 23 de ani şi o sursă de venit stabilă. Creditul “Renaissance City” se caracterizează prin condiţii transparente, grafic flexibil de rambursare, examinarea rapidă a cererii etc. Persoanele eligibile pot contracta, pe un termen de până la 15 ani, credit în sumă nu mai mare de 80% din valoarea locuinţei.
De asemenea, debitorul beneficiază de:
• Rata dobânzii de doar:
a) 3% în primul an;
b) 5% în al doilea an;
c) 7% în al treilea an.
• Alegerea termenului dorit de rambursare ce permite o repartizare optimă a cheltuielilor în timp;
• Un mod flexibil de abordare a situaţiei financiare;
• Prezentarea pachetului minim necesar de documente şi un termen restrâns de examinare a cererii de credit;
• Suma creditului se stabileşte în dependenţă de venit şi costul proiectului;
• Posibilitatea stabilirii în primele 6 luni a perioadei de graţie la achitarea creditului.
Complexul locativ “Renaissance City” oferă un stil nou de trai. Pe lângă amplasarea în apropierea oraşului şi calitatea înaltă a construcţiei, care este principala valoare a acestui complex de elită, propune un stil nou de viaţa în sânul naturii.
Bucuraţi-Vă de condiţiile avantajoase ale creditului “Renaissance City” de la Victoriabank şi de o viaţă împlinită în propria locuinţă de vis.
Creditul ipotecar „Casa magică”
Odată ce apare necesitatea contractării unui credit ipotecar, clientul prioritar trebuie să determine cea mai avantajoasă ofertă existentă pe piaţă. Potenţialul debitor trebuie să analizeze detaliat costul creditului, sumele pe care le va întoarce Băncii, mărimea ratei dobânzii, fluctuaţiile acesteia, factorii care o determină, metoda de calcul, tipurile şi cuantumul comisioanelor prevăzute în contractul de credit şi modalităţile de rambursare ale acestuia.
Creditul „Casa Magică” propune:
• Rată anuală avantajoasă : 10% anual
• Termenul creditului:
a) Pentru procurarea, construcţia Bunului imobil - maximum 15 ani,
b) Pentru reparaţia capitală, finisarea Bunului imobil - până la 10 ani.
• Durata minimă de examinare a cererilor;
• Un mod flexibil de abordare a situaţiei financiare a clientului;
• Valoarea maximă a creditului constituie 70% din costul proiectului.
Cel mai important avantaj îl reprezintă rata dobânzii de doar 10% anual şi costurile mici aplicate de Bancă pentru deservirea creditului. Durata minimă de examinare a cererilor de credit, un mod flexibil de abordare a situaţiei financiare a clientului, condiţii contractuale transparente, posibilitatea alegerii graficului dorit de rambursare a creditului sunt doar unele din lista avantajelor oferite de Victoriabank.
De asemenea, în calitate de garanţie Victoriabank acceptă gajarea locuinţei pe care debitorul o achită cu suma împrumutată. Astfel, se asigură securitatea locuinţei achiziţionată prin credit, având în vedere, în special, că toate documentele sunt verificate minuţios de către bancă.
Luând în considerare creşterea rapidă a preţurilor la locuinţe, cu Creditul „Casa Magică” procurarea locuinţei se face la un preţ mult mai mic. Iar asta pentru că, de regulă, preţul locuinţelor creşte pe an ce trece şi nu merită să amânaţi realizarea acestui vis până reuşiţi să adunaţi suma necesară.
Termenul lung al creditului ipotecar respectiv permite reducerea considerabilă a sumei achitate lunar. Mai mult ca atât, achitarea pentru rambursarea sumei creditului de obţinere a unei case proprii sau pentru închirierea unei locuinţe va fi echidistantă.
Далее...
Istorie de succes - AVIS-MMS
În Republica Moldova transportul privat de mărfuri, considerat unul dintre pilonii principali ai dezvoltării unei economii viabile, a luat naştere în anii 90 ai secolului trecut, odată cu trecerea la economia de piaţă. Printre primele companii în domeniu a fost şi AVIS-MMS, fondată de Mihai Usatâi şi Mihail Crăciun, care la aproape 19 de ani de activitate îşi permit să tragă linia şi să concluzioneze cu fermitate: suntem una dintre cele mai puternice şi mai mari companii de transport din Republica Moldova, având 140 de camioane proprii, un profit anual de 6,27 mil. de lei ($505 mii) şi o cifră anuală de afaceri de 116,73 mil. de lei ($9,4 mil.).
Începuturile companiei
Istoria acestei companii de transport cu sediul în or. Hânceşti, numită iniţial AVIS, a început în anul 1993, atunci când Mihai Usatâi, după o carieră de mai mulţi ani în calitate de inginer-şef al unui colhoz din Hânceşti, a decis să se lanseze în afaceri, aşa cum, de altfel, făceau mulţi la începutul anilor 90, după destrămarea URSS şi proclamarea independenţei Republicii Moldova. În anul 1997, în rezultatul operării unor modificări în componenţa acţionarilor, compania şi-a schimbat denumirea în AVIS-MMS.
Iniţial, compania era specializată în importul mobilei şi exportul utilajului din Ucraina în România. Ulterior, însă, după înfiinţarea în anul 1995 a unei alte companii, Petrocub, specializată în importul produselor petroliere, a apărut necesitatea prestării serviciilor de transport al petrolului. Astfel, AVIS-MMS a început să transporte produse petroliere pentru compania Petrocub, recalificându-se în companie de transport. În anul 2000 însă, când pe piaţa din Republica Moldova au venit companiile Lukoil, Rompetrol şi Petrom Moldova, care şi-au dezvoltat intens propriile reţele de staţii petroliere, compania Petrocub nu a mai putut face faţă concurenţei, respectiv - şi AVIS-MMS nu mai avea cum activa la turaţiile de odinioară. În aceste împrejurări noi, a fost identificată o altă soluţie – transportarea unor noi tipuri de mărfuri. Astfel, compania a achiziţionat din Germania 16 camioane cu remorcă, pe care le-a utilizat pentru transportarea mărfurilor pe traseul Turcia-Moscova. La acel moment, serviciile de transport în Rusia erau încă foarte slab dezvoltate.
Ulterior, în cadrul unui târg al transportatorilor, compania a reuşit să semneze un contract cu compania austriacă LKW Walter Internationale, specializată în logistică şi transport internaţional, care avea rulaje de miliarde. Astfel, timp de 5 ani de colaborare cu această companie, AVIS-MMS a obţinut nu doar o experienţă bogată în ceea ce priveşte managementul companiei şi efectuarea transporturilor internaţionale, dar şi profituri importante, care i-au permis în anul 2005 să achiziţioneze primele camioane noi, model MAN 430 XXL. Preţul unui camion era de 76 mii de euro, iar al unei semiremorci - de 23 mii de euro.
Mihai USATÂI: Practic, am fost primii transportatori din Moldova, care am achiziţionat camioane noi, pentru că la acea vreme toţi lucrau cu piaţa second hand. În anul 2007, am mai cumpărat 16 camioane noi de model MAN 440 XXL. Deşi începutul a fost dificil, ulterior însă şi satisfacţiile au fost pe măsură. În prezent, AVIS-MMS dispune de 140 de camioane, achiziţionate din surse proprii, care sunt utilizate pentru deservirea transportului internaţional de mărfuri.
Pe parcursul timpului, activitatea companiei a fost continuă şi foarte intensă. Au existat însă şi multe dificultăţi. Potrivit lui Mihai Usatâi, după încheierea contractelor de cumpărare a unităţilor de transport cu companiile străine şi după efectuarea plăţilor în avans în adresa acestora, la un moment dat devenise, practic, imposibilă desfăşurarea activităţii companiei, deoarece Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din Moldova făcea imposibilă obţinerea autorizaţiilor de transport (CEMT). Acest lucru a şi determinat compania AVIS-MMS să fondeze o companie nouă în România.
Paşi pe piaţa Europei
În condiţiile în care piaţa Moldovei este una foarte mică şi slab dezvoltată, iar producţia de mărfuri limitată, Mihai Usatâi, cu ajutorul unor prieteni mai vechi, a început să exploreze piaţa externă, unde transportul de mărfuri este mult mai dezvoltat şi solicitat. Fiind o persoană cu capacităţi organizatorice deosebite, după câţiva ani de tatonări ale pieţei străine, a fondat în anul 2007 o nouă companie de transport, de această dată însă în România. Denumirea companiei este AVIS-TRANS. Rând pe rând, compania din România a achiziţionat mai multe camioane, astăzi numărul acestora atingând cifra de 121, dintre care 50 au fost procurate în 2012. Toate unităţile de transport sunt utilizate pentru realizarea transportului de mărfuri în ţările europene. Important este şi faptul că cea mai mare parte a şoferilor acestor camioane sunt cetăţeni moldoveni, care au dublă cetăţenie, dar şi şoferi din România, care au un salariu mediu lunar de $1500, inclusiv diurne.
Mihai USATÂI: Este foarte dificil să te menţii pe pieţele din străinătate, însă avem manageri şi dispeceri moldoveni foarte buni, care cunosc nuanţele meseriei. Toţi vorbesc fluent limba engleză, pentru că experienţa arătă că fără o engleză bine pusă la punct nu putem obţine performanţe. Aceasta pentru că atunci când discuţi cu partenerii din străinătate, trebuie să înţelegi nu doar conţinutul discuţiei, dar şi miezul problemei. În general, este foarte complicat să porţi negocieri cu străinii.
Mihai Usatâi recunoaşte că profitul ambelor companii este unul foarte bun. Numai anul trecut compania din Moldova a înregistrat un profit de circa 6,27 mil. lei ($505 mii), iar cea din România - 1,83 mil. RON ($532 mii). În anul 2012, compania din Moldova a vândut servicii de transport de peste 83,89 mil. lei ($6,75 mil.), iar cea din România - de peste 14,303 mil. RON ($4,1 mil.). Mihai Usatâi susţine că succesul companiei AVIS-MMS ar fi fost mai dificil fără compania din România, AVIS-TRANS.
Efectele crizei
Evident că recesiunea nu a ocolit compania AVIS-MMS, acest lucru însă s-a întâmplat ceva mai târziu decât în cazul altor companii. „Deşi în perioada crizei combustibilul s-a ieftinit, în contractele pe care le aveam nu era stipulat că în condiţiile în care motorina se ieftineşte, atunci scade şi preţul la transport. Astfel, timp de un an de zile am profitat de acest lucru şi am înregistrat profituri destul de mari. Ulterior, preţurile au scăzut cu 20%”, spune Mihai Usatâi.
Planuri de viitor pentru fiu
Fiul lui Mihai Usatâi, Nicu, are 20 de ani şi îşi face studiile la Londra, la Cass Business School, City University London, specialitatea Business. Tatăl este foarte mândru de performanţele fiului pe care îl vede ulterior activând tot în domeniul serviciilor de transport. Mihai Usatâi îşi doreşte ca după finalizarea studiilor feciorul să se angajeze pentru câţiva ani la o companie de transport din străinătate. La întrebarea de ce nu-şi încurajează fiul să facă afaceri în Moldova, unde, de asemenea, este nevoie de cadre profesioniste, directorul companiei AVIS-MMS este ferm convins că „acest lucru este important pentru a înţelege cum se fac afacerile în străinătate”.
Mihai USATÂI: Îmi doresc ca fiul să lucreze doi-trei în străinătate pentru a înţelege metodele de lucru de acolo şi pentru a acumula mai multă experienţă în ceea ce priveşte gestionarea afacerilor. Da, sunt de acord că şi în Moldova se fac afaceri, însă colaborând deja de mai mulţi ani cu companii din străinătate, am înţeles că noi nu putem lucra şi gândi la fel ca şi cei din Europa. Din păcate, la noi în ţară mulţi doresc să muncească ca în Moldova, dar să primească salarii ca în Belgia. Acest lucru însă este imposibil. În Moldova oamenii sunt multilateral dezvoltaţi, însă nu pot face nimic perfect. Pe când în Europa, un angajat poate face un singur lucru, însă perfect. După ce va acumula experienţa necesară, evident că îmi doresc ca fiul să revină în Moldova pentru a trăi şi activa aici.
Mediul de afaceri
În opinia lui Mihai Usatâi, deşi în ultimii 10 ani mediul de afaceri din republică s-a îmbunătăţit, totuşi acesta rămâne a fi unul cu foarte multe carenţe, în special la capitolul implementare. „Dacă oficialii care se află la conducerea ţării au făcut multe la nivel de legi pentru asigurarea unui mediu de afaceri favorabil, atunci există o sumedenie de probleme la capitolul implementare, fapt care, evident, nu contribuie la dezvoltarea afacerilor”, susţine Mihai Usatâi.
Dăruirea de sine – garanţia succesului
„Garanţia succesului într-o afacere este dăruirea de sine atât din partea conducerii, cât şi din partea angajaţilor”, afirmă încrezut Mihai Usatâi. „Cu regret, astăzi în Moldova puţini sunt dintre cei care lucrează cu devotament, responsabilitate şi se consacră întru totul muncii pe care o practică. La noi oamenii vor să ia mult, dar să dea puţin. Ei însă nu realizează că, de fapt, muncesc mai rău decât sunt plătiţi”, spune Mihai Usatâi.
Sport şi caritate
De mai bine de 20 de ani Mihai Usatâi este un mare iubitor al sportului. A fondat clubul sportiv Petrocub şi este cel care în anul 2006 a contribuit substanţial atât financiar, cât şi logistic, la construcţia unui stadion performant pentru antrenamente în satul său de baştină, Sărata Galbenă. În prezent, compania pe care o patronează sponsorizează clubul sportiv Petrocub, unde se antrenează circa 120 de copii din Sărata Galbenă care practică fotbalul şi 100 de copii de la Hânceşti care practică judo-ul. Este ferm convins că fiecare om trebuie să facă acte de caritate şi să se împartă cu profitul pe care-l obţine. „Sincer vorbind, ulterior, aceste investiţii se recompensează. Nu reuşeşti dacă nu ai puţin noroc, iar norocul vine de acolo de unde dai”, este ferm convins directorul companiei AVIS-MMS.■
Далее...
Experienţa Spaniei - utilă pentru Moldova
Bazele relaţiilor moldo-spaniole au fost puse acum 20 de ani, iar mai bine de 10 ani sute de cetăţeni moldoveni emigrează anual spre Peninsula Iberică în căutarea unei vieţi mai bune. Cu toate acestea, până în anul 2010, Moldova nu a avut o reprezentanţă diplomatică cu sediul la Madrid. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, ambasadorul Republicii Moldova în Spania, Valeriu GHEORGHIU, a relatat cum s-au schimbat calitativ relaţiile moldo-spaniole odată cu apariţia unei misiuni diplomatice permanente la Madrid, care sunt domeniile de interes reciproc pentru colaborare şi investiţii dintre cele două ţări şi ce ar putea învăţa moldovenii de la spanioli la capitolul turism şi agricultură.
Profit: Domnule Ambasador, Moldova nu a avut până mai recent o reprezentanţă diplomatică în Spania, am avut doar ambasadori prin cumul. Care este impactul deschiderii unei Ambasade a Republicii Moldova la Madrid asupra relaţiilor diplomatice cu Spania?
Valeriu GHEORGHIU: Este evident că, sub aspect politic, a crescut vizibilitatea Moldovei. Am constatat cu satisfacţie că în toate instituţiile spaniole pe care le-am vizitat persoanele cu care discutam erau informate cu privire la ceea ce se întâmplă în Moldova. Mă bucur că există o atenţie în acest sens, deoarece aceasta ne asigură sprijinul politic al Spaniei. Până la criza economică din 2008, Spania era a opta putere economică din UE, deci sprijinul acestei ţări contează foarte mult.
Sub aspect economic, deocamdată, nu prea avem mari rezultate. În general, relaţiile noastre economice au fost puţin ciudate. Dacă la începutul anilor 2000 Spania a fost cel mai mare investitor în ţara noastră, odată cu venirea Union Fenosa pe piaţa moldovenească, atunci în prezent aceasta deţine 1,35% din investiţiile străine din Moldova. Explicaţia rezidă în două motive: Moldova s-a deschis mult spre investitorii străini, iar Spania este orientată tradiţional spre ţările Americii Latine. În prezent, avem numai circa 30 de agenţi economici spanioli în Moldova şi cam acelaşi număr de agenţi economici cu capital mixt.
Există firme în Spania ale căror proprietari sunt cetăţeni moldoveni, dar acestea sunt înregistrate ca întreprinderi spaniole. Cert este că posibilităţi pentru dezvoltarea relaţiilor noastre economice există.
Deschiderea Ambasadei este benefică, în primul rând, pentru cetăţenii noştri din regiune. Din motiv că nu am avut o reprezentanţă diplomatică, ei trebuiau să meargă la Lisabona sau la Paris pentru a-şi rezolva problemele legate de acte. Moldova este prima ţară din Estul UE care din 1 ianuarie 2012 perfectează dosare pentru documente biometrice de identitate în reprezentanţele diplomatice. Acum cetăţenii noştri se programează doar ca să depună cererea, fotografia şi amprentele digitale pentru perfectarea actelor de identitate, iar ridicarea documentelor se poate face personal sau acestea sunt expediate prin poştă, ceea ce este foarte convenabil pentru cei care locuiesc departe de Madrid. De exemplu, trenul rapid pe direcţia Barcelona-Madrid costă 130 de euro, ceea ce este destul de scump.
Profit: Câţi cetăţeni moldoveni lucrează sau îşi fac studiile în Spania?
V.G.: Cetăţenii noştri merg la muncă şi studii în Spania deja de vreo 10 ani. Oficial, puţin peste 16 mii de moldoveni stau legal în Spania. Potrivit surselor neoficiale, cam tot atâţia moldoveni se află ilegal în această ţară.
Profit: Cum s-au integrat moldovenii în societatea spaniolă şi ce atitudine au spaniolii faţă de moldoveni?
V.G.: Când am ajuns în Spania, prima mea vizită după Ministerul de Externe a fost la poliţia municipală din Madrid. Am dorit să aflu cum sunt văzuţi cetăţenii noştri de către spanioli. Am fost informat că moldovenii formează o comunitate liniştită, adică una care nu încalcă legea. De asemenea, sunt oameni harnici care se integrează uşor în societate. Acest lucru m-a bucurat nespus.
Profit: În prezent, Spania se confruntă cu o criză economică ce a dus la majorarea numărului de şomeri. În aceste condiţii, cum se descurcă moldovenii din Spania?
V.G.: Moral este dificil, fiindcă toţi aşteaptă că migranţii vor fi nevoiţi să plece. Guvernul spaniol a făcut reduceri bugetare drastice la diferite ministere. Avantajul cetăţenilor noştri faţă de alţii este că munca lor este de calitate bună, iar remunerarea este relativ mică în comparaţie cu cea a muncitorilor spanioli, fapt ce permite multora să-şi păstreze locurile de muncă. Evident, criza i-a afectat şi pe moldoveni, însă impactul său pare a fi mai puţin dureros decât ne-am aşteptat.
Profit: Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, intenţionează să efectueze o vizită în Spania. Aveţi detalii în acest sens?
V.G.: Vizita va avea loc neapărat, însă, deocamdată, nu am convenit data. Deja am pregătit două acorduri pentru semnare. Unul privind colaborarea în domeniul culturii, educaţiei şi ştiinţei, iar altul - în domeniul securităţii şi combaterii criminalităţii. Totodată, este, practic, definitivat şi protocolul la Acordul privind readmisia cetăţenilor aflaţi ilegal în Spania, fapt ce va spori încrederea între părţi. De asemenea, depunem eforturi privind negocierea unui Acord de conversiune a permiselor de conducere şi a unuia de asistenţă socială. Ambele documente sunt foarte importante pentru Moldova. De exemplu, în Spania nu se permite să circuli mai mult de şase luni cu permise de conducere străine. Fără un acord de conversiune, cetăţenii noştri sunt impuşi să susţină examene, care sunt destul de costisitoare. La capitolul asistenţa socială, deja am recepţionat opinia în acest sens a părţii spaniole, iar Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al ţării noastre urmează să-şi spună părerea faţă de document. Va dura până ajungem la o înţelegere, însă acest acord va asigura cetăţenii noştri cu pensii, alocaţii în caz de boală sau invaliditate şi alte plăţi sociale.
Profit: Ce produse moldoveneşti se bucură de popularitate în rândul spaniolilor?
V.G.: Cele mai răspândite sunt, probabil, nucile şi fructele uscate. Un timp, am exportat piei de bovine, acum această afacere nu mai este atât de populară. Dacă este să consultăm anuarul statistic al exporturilor, atunci exporturile noastre în Spania sunt diverse, însă în volum foarte mic.
Profit: Care nişe ale economiei naţionale credeţi că ar avea priză la spanioli?
V.G.: În primul rând, Spania este o ţară cu o agricultură foarte dezvoltată, motiv pentru care agenţii economici spanioli ar putea investi în dezvoltarea noilor tehnologii în sectorul agrar din Moldova. La întrevederea cu Maiestatea Sa, Regele Juan Carlos I, am fost întrebat ce produce Moldova. Eu am zis vin, la care Maiestatea Sa a declarat că calitatea vinurilor spaniole s-a îmbunătăţit semnificativ odată cu investirea în noile tehnologii. Moldova are vinuri bune, însă există loc şi pentru mai bune, lucru pe care îl putem învăţa de la spanioli. Mai ales, că specialiştii din Spania au făcut la începutul anului curent observaţii critice faţă de sectorul vinicol din Moldova.
Profit: Dar ce ar putea să înveţe oamenii de afaceri moldoveni de la cei spanioli?
V.G.: Peninsula Iberică are o climă foarte caldă şi uscată, am putea spune chiar secetoasă. Totuşi spaniolii reuşesc să cultive culturi rezistente la secetă şi să adune o roadă bună. Putem împrumuta soiuri spaniole de culturi agricole. Mai mult, pe piaţa moldovenească avem multe citrice şi fructe de mare din Spania. Am putea crea companii mixte care să importe producţia spaniolă, să o prelucreze aici, iar producţia finită să o exporte în ţările CSI, cu care avem acorduri de liber schimb. În al doilea rând, Spania este un lider în construcţii şi ar fi bine să împrumutăm tehnologiile utilizate în acest domeniu.
De asemenea, Spania este lider în folosirea energiei eoliene şi solare. În situaţia în care nu avem surse alternative de energie, ar trebui să ne gândim la acest domeniu.
Mai mult, parteneriatul public-privat în domeniul medical este foarte bine pus la punct în Spania, datorită cărui fapt medicina este una performantă. Mulţi străini vin să se trateze în Spania, deoarece este mai ieftin, iar serviciile sunt de calitate. De exemplu, serviciile medicale de urgenţă sunt gratuite chiar şi pentru imigranţii fără acte.
Evident, nu pot să nu menţionez turismul spaniol. Sigur, nu putem compara ţările noastre ca destinaţii turistice, însă putem învăţa multe de la spanioli, a căror ţară, până recent, a fost a doua destinaţie turistică din lume. Spaniolii ştiu să facă un eveniment turistic din orice lucru. De exemplu, noaptea de 21 iunie sau solstiţiul de vară, când marcăm cea mai mică noapte din an, există în toată emisfera nordică a planetei, însă doar spaniolii au făcut o mare sărbătoare din acest eveniment. Pentru această zi, ei pregătesc programe artistice şi tot felul de petreceri. Apoi, în majoritatea localităţilor găseşti ghiduri turistice despre ce poţi mânca, bea, vedea, face în regiunea respectivă. Ar fi util să avem şi noi asemenea ghiduri şi să nu ne limităm doar la Cricova şi Mileştii Mici.
Profit: În opinia Dvs., ce ar trebui să facă Moldova pentru a atrage investitorii spanioli?
V.G.: Cert este că mediul de afaceri se îmbunătăţeşte în permanenţă, fapt care nu poate fi trecut cu vederea. Totodată, în anul 2013 sperăm să putem semna Acordul de Liber Schimb Cuprinzător şi Aprofundat cu UE, iar astfel investitorii străini, inclusiv cei spanioli, vor avea certitudine privind regulile de joc în Moldova.
La reuniunea ambasadorilor din acest an, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare Vasile Bumacov a spus că Moldova are atâtea soluri fertile cât au 16 ţări europene luate împreună. Cred că anume pe aceasta trebuie să pedalăm. Avem potenţial, însă ne este greu să ne dezvoltăm singuri. Produsele ecologice sunt la mare căutare, deci trebuie să implementăm tehnologii performante în agricultură. Apoi, statul trebuie să elaboreze şi o politică privind energia regenerabilă, astfel încât investitorul să aibă o claritate în ceea ce priveşte posibilităţile de investiţie.
Profit: Odată cu criza zonei euro şi sporirea euroscepticismului, ce părere au autorităţile spaniole faţă de scoaterea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni? Dar despre o eventuală extindere a UE spre est?
V.G.: Moldova nu este un subiect frecvent în presa spaniolă şi spaniolii cunosc puţin despre noi. Autorităţile şi specialiştii însă sunt bine informaţi şi ne susţin în dorinţa noastră de eurointegrare.
În ceea ce ţine de vize, unele voci susţin că Moldova nu poate obţine un regim liberalizat de vize cu UE înainte de Rusia sau Ucraina, pentru că Spania este interesată să fie vizitată de cetăţenii unor ţări mari. Aceste voci nu sunt însă oficiale. Poziţia autorităţilor spaniole este similară cu poziţia UE: oferirea perspectivelor în funcţie de rezultate.
Profit: La reuniunea şefilor misiunilor diplomatice din acest an, premierul Vlad Filat a atenţionat ambasadorii să nu-şi exprime opiniile personale, ci doar poziţia Guvernului.
V.G.: Solicitarea premierului este consecinţa unor declaraţii. Trebuie să facem distincţie între declaraţii, luări de poziţie şi promovarea poziţiilor statului. Atunci când un ambasador vorbeşte, el este reprezentantul statului în ţara de reşedinţă şi este, totodată, autoritatea supremă a RM în această ţară. Tot ce va declara ambasadorul va fi studiat atent. Este foarte important ca declaraţiile ambasadorului să nu poată fi scoase din context. Nu este un lucru uşor! Ambasadorii trebuie să anticipeze reacţiile publicului la declaraţii. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că declaraţiile unui ambasador sunt ascultate de mai multe ţări. Deseori, suntem puşi în situaţii delicate, când trebuie să îmbinăm interesele a două-trei ţări, nu mai zic de relaţiile cu UE, unde sunt 27 de ţări. De exemplu, nu toate ţările UE au aceeaşi poziţie privind liberalizarea regimului de vize. Încercăm să-i convingem pe toţi că noi cerem libera circulaţie nu doar din interesul de a călători, ci intenţionăm să folosim acest proces pentru a reforma întregul sistem de securitate: internele, grănicerii, procuratura, justiţia.■
Далее...
