Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Tema numărului

Nr. 07_08_2011, (191), ilie-august 2011

Tema numărului / numarul_07_08_2011 >


Moldova

Republica Moldova aniversează în acest an 20 de ani de la proclamarea independenţei. Chiar dacă are o istorie relativ scurtă, Moldova a reuşit să se remarce în ochii străinilor, dar şi ai cetăţenilor săi prin mai multe lucruri. Revista Profit a decis să dedice rubrica „10 lucruri despre …” din această ediţie Moldovei şi lucrurilor care o deosebesc de alte ţări.

1. Batem marile puteri la viteza internet

Potrivit diferitelor topuri mondiale, Moldova stă mai bine la capitolul viteza de acces la internet decît SUA, Franţa, Germania sau Marea Britanie. Conform unui studiu al companiei Akamai, Moldova ocupa anul trecut locul 9 în lume în funcţie de media vitezelor conexiunilor la internet. Asta pentru că 34% din conexiunile din ţară au depăşit 5 Mbps. Vecina noastră, România, se clasa pe locul 4 în lume şi 1 pe plan european.

Statisticile Speedtest.net arată că, în iulie curent, viteza medie pe ţară a constituit 18,35 Mbps, fapt ce a clasat Moldova pe locul 10 pe glob. Un rezultat nu rău, dacă luăm în considerare că multe ţări bine dezvoltate şi industrializate au o viteză de acces la internet cu mult mai proastă decît la noi. Printre fruntaşii vitezei la net se numără Coreea de Sud (31,47 Mbps), Lituania (30,55 Mbps), România (24,05 Mbps).

Capitala Moldovei, oraşul Chişinău, se numără şi ea printre oraşele cu cea mai bună viteza la internet. În 2010, compania de testare în bandă largă Ookla a situat capitala R.Moldova pe locul 4 în lume, cu o viteză medie a internetului de 24,31 Mbps. Asta în condiţiile în care viteza medie globală era de 7,69 Mbps. Chişinăul a fost devansat doar de Seul (34,49 Mbps), Riga (27,88 Mbps) şi Hamburg (26,85 Mbps). Bucureştiul a ocupat anul trecut în acest clasament poziţia a 7-a (19,68 Mbps).
Anul acesta însă Speedtest.net a poziţionat Chişinăul abia pe locul 16, pentru viteza medie la internet de 21,62 Mbps.

2. Protejăm proprietatea intelectuală

Moldova este foarte bine clasată la capitolul protecţia proprietăţii intelectuale, cel puţin, pe hîrtie. Raportul anual al Consumers International IP Watchlist demonstrează că legislaţia R.Moldova în domeniu este, practic, perfectă. Noua Lege privind drepturile de autor şi drepturile conexe a fost adoptată în 2010 şi, potrivit autorilor raportului IP Watchlist, este un instrument bun pentru protejarea drepturilor de autor. Moldova întrece la acest capitol SUA, Franţa şi Marea Britanie. În acelaşi timp, statisticile arată că peste 90% din firmele din ţară operează cu programe piratate. No comment!

3. Mai inovatori decît vecinii şi cei mai eficienţi în Europa

Indicele Capacităţii de Inovaţie pentru 2011 arată că Moldova este a 39-a cea mai inovatoare ţară din lume şi a 25-a din Europa. Moldova a reuşit să-şi devanseze vecinii, România (50) şi Ucraina (60). Federaţia Rusă ocupă în acest top locul 56. Cele mai inovatoare ţări sînt Elveţia (1), Suedia (2) şi Singapore (3). Potrivit autorilor studiului, scorul Moldovei, o ţară cu venituri medii pe cap de locuitor, este admirabil, devansînd chiar 14 ţări bogate din Europa. Principalele atuuri ale ţării noastre sînt sistemul dinamic de protecţie a proprietăţii intelectuale, precum şi exportul de bunuri creative, care ne plasează pe locul 5 în lume. Moldova şi Suedia sînt unicele ţări europene care intră şi în topul eficienţei inovaţiilor, adică transpun capacităţile lor inovatoare în practică. Noi ocupăm locul 5 în lume la acest capitol.

4. Lideri în falsificarea băuturilor alcoolice şi a ţigărilor

Comisia Europeană a publicat recent un raport privind bunurile contrafăcute şi piratate, iar Moldova ocupă locul patru printre ţările care introduc prin contrabandă astfel de bunuri în UE. Fruntaşii acestui top sînt China, India şi Hong Kong. În 2010, autorităţile vamale din UE au confiscat la frontierele externe peste 103 mil. produse contrafăcute. Moldova livrează pe piaţa UE, în special, ţigări şi băuturi alcoolice contrafăcute. Astfel, Moldova deţine o cotă de 2,1% din totalul produselor oprite în vamă, cu o valoare de circa 20 mil. euro. Moldova figurează ca al treilea furnizor de băuturi alcoolice contrafăcute pe piaţa UE, după China şi Rusia, şi deţine locul doi după numărul ţigaretelor contrafăcute reţinute de vameşii UE.

5. Producem vin, dar bem votcă


Fiecare moldovean se mîndreşte că Moldova este printre liderii mondiali la producţia de vinuri. Moldovenii se laudă cu pivniţele de 200 km lungime ale Combinatului de Vinuri de Calitate de la Mileştii Mici, care sînt cele mai mari din lume. Mai mult decît atît, „Colectia de Aur” a acestui Combinat a fost înregistrată în august 2005 în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cea mai mare colecţie de vinuri din lume. Aceasta cuprinde două milioane de butelii de vin de pînă la 100 de nume diferite.

În pofida faptului că vinurile moldoveneşti sînt destul de apreciate pe piaţa internaţională, statisticile arată că moldovenii preferă să consume votcă de import sau rachiu produs în condiţii casnice. Anual, Moldova produce 16 mil. decalitri de vinuri, dintre care 70% sînt destinate exportului. Moldovenii consumă anual doar 4 mil. de sticle de vin, însă 60 mil. de sticle de votcă. Potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, moldovenii consumă cel mai mult alcool anual, cîte 19,2 litri de alcool pe cap de locuitor.

6. Unul dintre cele mai mari cimitire din Europa

Pe lîngă vinuri şi viteze record la conexiunile de internet, Moldova se poate mîndri şi cu un cimitir de top. Cimitirul „Sfîntul Lazăr” de pe strada Doina din Chişinău este unul dintre cele mai mari din Europa. El se întinde pe o suprafaţă de peste 110 hectare, acolo fiind înmormîntaţi peste 250 mii de oameni. Anual, numărul acestora este completat cu 4-5 mii. Administraţia cimitirului a atenţionat de mai multe ori autorităţile că peste vreo 10 ani vom fi nevoiţi să căutăm alt loc de cimitir, căci „Sfîntul Lazăr” are disponibile mai puţin de 40 mii de locuri. Taxa de înmormîntare depăşeşte 1000 lei, iar rezervarea unui loc ajunge la 3 mii lei.

Astfel, cimitirul „Sfîntul Lazăr” completează topul celor mai mari locuri de veci din Europa alături de cimitirul „Brookwood” din Marea Britanie (200 hectare şi 230 mii de morminte) şi cimitirul „Ohlsdorf” din Germania (400 hectare şi 1,4 mil. de morminte). Cel mai mare cimitir din lume însă este „Wadi-us-Salaam” din Irak, ceea ce din traducere înseamnă „Valea Păcii”. El se întinde pe o suprafaţă de peste 600 hectare.

7. Preţuri mai mari ca în Europa

În ediţia din ianuarie-februarie a revistei Profit am făcut o comparaţie a preţurilor principalelor tipuri de produse alimentare care sînt comercializate pe piaţa autohtonă şi pe piaţa europeană. Analiza a arătat că europenii, cu salarii mult mai mari decît moldovenii, plătesc cu mult mai puţin pentru produsele alimentare.

Italienii, germanii, britanicii, danezii, francezii au zahăr, făină, lapte, ulei, carne, fructe şi legume mai ieftine decît în Moldova. În schimb în Moldova pîinea şi carburanţii sînt mai ieftini decît în majoritatea ţărilor europene.

8. Săraci şi bolnavi

Tuberculoza, supranumită şi boala sărăciei, este una dintre maladiile răspîndite în Moldova. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2011 Moldova ocupă locul 1 în Europa după numărul bolnavilor de tuberculoză. Anual, 700 de moldoveni mor din cauza acestei maladii şi alţi circa 5 mii de oameni se infectează anual cu bacilul Koch.

Pe parcursul anului 2010, 590 de cetăţeni moldoveni au decedat din cauza acestei maladii faţă de 524 decese în 2009. Tratamentul bolnavilor de tuberculoză este destul de costisitor, fapt pentru care mulţi bolnavi renunţă la el. Statul cheltuieşte cîte 5 mii de euro pentru fiecare pacient. Un singur bolnav de tuberculoză poate molipsi anual de la 10 la 15 persoane.

9. Cea mai săracă ţară de bogătaşi
Primul lucru pe care îl află străinii înainte de a veni în Moldova este că ţara noastră este cea mai săracă din Europa. Global Finance a realizat recent un top al celor mai bogate ţări din lume, iar potrivit acestuia, Moldova ocupă locul 131 în clasamentul bunăstării. În 2010, PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 2 mii 937 dolari, ceea ce ne face mai săraci decît Uzbekistanul sau Vietnamul, ţări cu un PIB de aproximativ 3 mii dolari pe cap de locuitor.

Dintre statele ex-sovietice, doar Kîrgîzstan şi Tadjikistan stau mai prost decît Moldova la acest capitol, iar Estonia are cel mai mare PIB pe cap de locuitor (peste 18 mii dolari) .Vecina noastră, România, este poziţionată pe locul 68 cu un PIB de 12 mii 131 de dolari pe cap de locuitor.
În acelaşi timp, statisticile arată că Moldova stă foarte bine la capitolul vînzării automobilelor de lux. Dealerii de automobile Lexus, BMN, Mercedes sau Toyota au raportat creşteri ale vînzărilor în ultimii ani, iar la unele branduri Moldova se situează în topul celor mai vîndute automobile raportate la numărul populaţiei.

10. În topul ţărilor care nu execută deciziile CEDO


Moldova se află în topul celor 9 ţări criticate cu fiecare ocazie de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei pentru neexecutarea hotărîrilor Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). De cele mai dese ori, Moldova este condamnată la CEDO pentru neasigurarea dreptului la un proces echitabil (28%), neasigurarea dreptului la proprietate (23%), neasigurarea dreptului la libertate şi securitate (14%), tratament inuman (8%). În 94% din cazurile privind Moldova, Curtea atestă violarea drepturilor omului, într-un procent din cazuri se ajunge la o înţelege între părţi şi un alt procent din cazuri se constată că nu a fost încălcat niciun drept. Doar în 2010 Curtea a condamnat Moldova pe marginea a 39 de cazuri, pentru care Guvernul trebuie să plătească despăgubiri de 713,5 mii euro.■

 

Далее...

Radiografie economică

Pe 27 august 2011, R.Moldova împlineşte 20 de ani de la proclamarea independenţei. În aceşti ani am avut parte de toate - speranţe, aşteptări, victorii, eşecuri, dezamăgiri, înfrîngeri şi, poate mai puţin, de strategii şi realizări economice palpabile, care ne-ar face să ne simţim nu doar mîndri de ţara noastră,dar şi asiguraţi din punct de vedere financiar.

Trecerea la începutul anilor 90 ai secolului trecut a economiei R.Moldova de la cea centralizată la cea de piaţă a fost un proces extrem de dificil, care a necesitat multiple eforturi atît din partea autorităţilor, cît şi a cetăţenilor. Dacă în primii doi-trei ani, obiectivul autorităţilor R.Moldova era de a stabili nişte reguli elementare pentru a supravieţui şi a trăi de sine stătător, după o perioadă lungă în care economia era dirijată de la Moscova, atunci anii care au urmat au avut un obiectiv mult mai dificil de realizat – stabilirea unei economii de piaţă viabile, care să le asigure cetăţenilor un trai decent. Cu regret, acest proces s-a dovedit a fi atît de dificil, încît nu a putut fi realizat nici pînă în prezent. Din aceste considerente, după 20 de ani de reforme, R.Moldova continuă să se afle în topul celor mai sărace ţări din CSI şi Europa.

Cu siguranţă, Moldova va sărbători cei 20 de ani de independenţă cu mare fast. Pentru a doua oară în 20 de ani, autorităţile pregătesc de Ziua Independenţei şi o paradă militară pentru care s-au cheltuit deja circa 10 mil. lei. Vor fi citite discursuri, în care vor fi deopotrivă elogiate şi criticare fostele guvernări şi vor fi enunţate noi planuri de dezvoltare economică a ţării menite să transforme Moldova într-o adevărată „ţară de succes”.

Aşa sau altfel, indiferent de grandomania cu care va fi marcat evenimentul, sărbătorirea acestuia va lăsa un gust amar în sufletele multor cetăţeni ai R.Moldova, care nu vor avea prea multe motive de bucurie. Şi asta pentru că în cei 20 de ani de independenţă nivelul de dezvoltare economică la care se află R.Moldova nu le permite să fie prea optimişti şi să creadă în lozincile triumfaliste ale autorităţilor că într-o zi ţara lor va fi una de succes.

Care au fost realizările pe plan economic, dar şi eşecurile înregistrate de R.Moldova pe parcursul celor 20 de ani de independenţă, cine şi unde a greşit, astfel încît la două decenii de la declararea independenţei, R.Moldova să fie considerată drept cea mai săracă ţară din Europa – sînt cîteva întrebări la care revista Profit a încercat să afle răspuns de la cei care şi-au adus contribuţia, într-o măsură mai mare sau mai mică, la crearea şi dezvoltarea acestui stat.

 

Moldova a creat în 20 de ani un sistem bancar sănătos

 


Leonid Talmaci, guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (1991-2009)


Din punctul de vedere al dezvoltării bancare, cei 20 de ani de independenţă au fost foarte productivi. În această perioadă a fost creată Banca Naţională ca instituţie centrală care gestionează activitatea în sistemul bancar, au fost formate băncile comerciale, care s-au dezvoltat foarte rapid, a fost introdusă moneda naţională, care ulterior, în 1995, a devenit liber convertibilă.

Tot în această perioadă a fost creată legislaţia bancară în baza căreia s-a dezvoltat şi se dezvoltă şi în continuare sistemul bancar. Toate acestea au permis sistemului bancar să se dezvolte şi să poată rezista crizelor economice, inclusiv celei globale din 2008-2009. Faptul că sistemul bancar este unul sănătos a fost demonstrat anume în timpul ultimei crize, cînd, în comparaţie cu alte state din regiune, FMI nu a fost nevoit să acorde credite pentru capitalizarea băncilor moldoveneşti.

Principala problemă însă care ne face ca la cei 20 de ani de la obţinerea independenţei să nu simţim efectul acestor realizări este nesincronizarea reformelor din sectorul real al economiei cu cele din sistemul bancar. Pentru a crea un mediu de afaceri atractiv şi o concurenţă loială, R.Moldova are nevoie de reforme în sectorul real şi, cel mai important lucru, este că aceste reforme trebuie făcute astăzi, în caz contrar mîine nu va mai avea cine să le facă, în condiţiile unei depopulări masive a ţării.

Evident că remitenţele au un rol important în procesul de dezvoltare economică a ţării, deoarece este vorba de sume foarte mari de bani care intră în ţară, însă acestea nu sînt durabile. Autorităţile trebuie să găsească posibilităţi interne pentru a dezvolta economia, în caz contrar lucrurile nu se vor schimba nici în viitor.

 

Elitele politice nu au evoluat prea mult

 



Ion Sturza, premier al R.Moldova (martie - decembrie 1999)


În cei 20 de ani de independenţă ai R.Moldova au fost puse bazele economiei de piaţă, bazate pe proprietatea privată. De asemenea, au apărut spiritul antreprenorial şi antreprenorii adevăraţi, iar legislaţia economică a progresat mult. În acelaşi timp, printre cele mai mari eşecuri înregistrare în această perioadă se numără lipsa totală a pieţei de capital, privatizarea în masă, orientarea excesivă către pieţele CSI. Cu regret, în ciuda tuturor eforturilor, Moldova continuă să fie o ţară săracă. Acest lucru este determinat, în special, de calitatea elitelor moldoveneşti politice, economice, sociale, culturale etc., care nu au evoluat prea mult, au rămas puţin performante, competitive şi motivate.

 

 

 

 

 

A fost creată o economie cu multe deficienţe

 



Sergiu Certan, ministru al economiei în Guvernul Sangheli (1992–1994)


Ceea ce s-a întîmplat la începutul anilor 90 ai secolului trecut poate fi asemănat cu o viitură foarte puternică, în rezultatul căreia casa se ducea la fund, iar locuitorii trebuiau să construiască repede din materialele pe care le aveau la îndemînă o barcă primitivă pentru a se salva. Acest proces a fost unul foarte complicat, în sensul că pînă atunci nu a existat o experienţă în lume de trecere de la economia centralizată la economia de piaţă. În linii mari, barca a fost construită şi noi am supravieţuit. 

A urmat apoi etapa de construcţie a unei economii de piaţă viabile şi, cu regret, această etapă nu a fost cea mai reuşită. Din cauza potenţialului intelectual şi uman redus pentru administrarea transformărilor, a fost creată o economie cu multe deficienţe. Traiectoria pe care se dezvoltă R.Moldova în prezent este una nefavorabilă. Este cunoscut faptul că „peştele de la cap se strică”, dar la fel de bine se ştie că tot „de la cap se vindecă”. Prin urmare, elita politică, economică, ideologică sau intelectuală trebuie să fie cea care să ofere societăţii un exemplu. Or, în cazul nostru, cînd zilnic la televizor urmărim scheme frauduloase, lupta pentru bucăţile lacome sau acuzaţii reciproce, în această atmosferă omul de rînd, pur şi simplu, nu poate să rămînă corect şi moral.

În acelaşi timp, R.Moldova are o legislaţie mult prea complicată pentru o economie atît de primitivă. Unei astfel de economii i-ar corespunde o legislaţie foarte simplă. De altfel, să creezi o legislaţie „simplă” este mult mai dificil decît să scrii o legislaţie „complicată”. Acest proces poate fi asociat cu stadiile prin care trece fiecare poet începător: primul - cînd scrie foarte simplu şi foarte prost, al doilea – cînd scrie complicat şi prost, al treilea - complicat şi bine, şi ultimul – atunci cînd scrie simplu şi bine. Cred că legislaţia moldovenească s-a împotmolit la etapa „complicată” şi „proastă”.

Cea mai proastă şi complicată componentă a legislaţiei este cea fiscală, lucru care poate fi confirmat de orice businessman.
De regulă, oamenii plătesc impozite şi taxe cînd simt că există o echitate şi o raţiune sănătoasă în acestea, cînd banii strînşi la buget se folosesc raţional şi onest. În caz contrar, contribuabilii se eschivează de la plata impozitelor, inventînd diverse scheme frauduloase, practicînd evaziunea fiscală, schemele tenebre, contrabanda etc. Cu regret, în prezent nu există raţiune sănătoasă în achitarea impozitelor, iar multe taxe şi impozite, pur şi simplu, trezesc repulsie. Prin urmare, toate aceste lucruri influenţează negativ asupra dezvoltării economice a ţării.

Pentru a schimba lucrurile spre bine, în Moldova este nevoie ca fiecare la locul lui de muncă să-şi îndeplinească obligaţiile cu onestitate şi profesionalism. Eu sincer cred că sîntem născuţi pe o gură de rai, unde nu există tornade, tsunami, cutremure catastrofale, boli epidemice. Este o ruşine să trăieşti pe acest pămînt binecuvîntat de Dumnezeu şi să lucrezi prost.

 

Îmi este ruşine că trăim din subsidii

 



Nicolae Andronic, prim-vicepremier în Guvernul Sturza


Pînă în anul 1996, credeam că Moldova poate deveni un exemplu la capitolul realizarea reformelor şi că speranţele noastre apărute odată cu semnarea Declaraţiei de independenţă mai pot fi realizate. Cu atît mai mult cu cît pînă în 1996 Moldova era recunoscută lider la capitolul realizarea reformelor din cadrul ţărilor SCI. Însă după alegerea lui Petru Lucinschi în calitate de preşedinte al ţării, care, de altfel, a venit cu susţinerea PCRM, procesul de dezvoltare economică a stagnat. Acest proces de stagnare a luat amploare odată cu venirea la putere a PCRM în 2001.
 
La moment, trebuie să recunosc că îmi este ruşine pentru faptul că Moldova trăieşte din subsidiile venite din exterior şi nu este capabilă să se întreţină singură. Toţi banii veniţi din exterior nu fac altceva decît să majoreze datoria externă a ţării. Nu la aceasta am visat noi. Cea mai mare greşeală a fost că nu a existat o continuitate în acţiuni, iar cei care au venit la putere au încercat să-şi impună propriile reguli de joc. Chiar şi acum nu este tîrziu de a schimba lucrurile şi este necesar de a începe cu reabilitarea sectorului agrar. R.Moldova are nevoie de investiţii serioase în agricultură.   

 

 

Toţi sîntem de vină pentru situaţia economică deplorabilă


Dumitru Braghiş, premier al R.Moldova (decembrie 1999 – martie 2001)


Ar fi foarte multe de spus la capitolul dezvoltării economice a R.Moldova în cei 20 de ani de independenţă, însă nu cred că acestea au acum vreun rol important pentru populaţie şi economie în ansamblu, deoarece majoritatea cetăţenilor continuă să trăiască prost.

Cel mai mare eşec înregistrat în aceşti ani a fost, cu siguranţă, procesul de privatizare. Acesta nu a oferit proprietate celor săraci, nu a adus nici bani în buget şi nici nu a atras investiţii  masive. În schimb, a distrus, cu mici excepţii,  tot potenţialul economic al ţării. Cred că toţi poartă o parte din vină pentru situaţia economică deplorabilă în care am ajuns în prezent. Conducerea de vîrf a ţării a greşit pentru că aşa şi nu a propus un program complex de măsuri privind fortificarea statalităţii, suveranităţii, integrităţii şi independenţei statului R.Moldova. De asemenea, au greşit şi simplii  alegători, care şi azi nu percep diferenţa dintre promisiunile goale şi cele realiste şi nu s-au învăţat încă să penalizeze partidele şi politicienii populişti. Toţi mizează mai mult pe ajutorul din exterior, decît pe forţele proprii. În rezultat, cineva ne decide soarta în locul nostru.

 

Cetăţenii îşi doresc lideri politici înţelepţi, inteligenţi şi responsabili

 



Valeriu Chiţan, ministru al Finanţelor (1994 - 1998)


Cel mai important eveniment produs în această perioadă este introducerea valutei naţionale (noiembrie 1993). Acel act a fost decisiv în opera de constituire a R.Moldova ca stat independent, evenimentul în sine marcînd o cotitură de fond în stabilizarea monedei şi finanţelor, culminînd prin curmarea inflaţiei devastatoare.

O altă acţiune determinantă în deblocarea decontărilor şi plăţilor a fost implementarea de către Guvern în 1995 a proiectului de restructurare economică şi redresare financiar-operaţională a sectorului real. Acest proiect se consideră a fi cea mai reuşită măsură de dimensiune structurală, avînd ca efect economic recuperarea a peste 1,5 mlrd. lei datorii creditoare, creşterea exporturilor cu 20%, crearea a peste 8 mii noi locuri de muncă, fondarea a 400 noi întreprinderi mici şi mijlocii, obţinerea a $20 mil. investiţii străine, precum şi pregătirea a o mie de manageri.

În acelaşi timp, Moldova s-a remarcat prin reforme prost concepute şi neîncheiate, cea mai defectuoasă dintre ele fiind privatizarea în 1992 a averii publice prin intermediul bonurilor patrimoniale. Gravitatea mecanismului constă în „redistribuirea” datoriilor acumulate de unităţile economice, dar nu şi a activelor. În rezultat, potenţialul economic naţional a fost, practic, distrus sau însuşit în mod fraudulos de persoane cu influenţă, iar cetăţenii s-au ales cu acte ce nu valorează nimic. O altă „perlă” a deceniului trecut este încetăţenirea modelului, bazat pe încurajarea importurilor şi favorizarea concurenţei neloiale care au condus la necompetitivitatea mărfurilor autohtone atît pe piaţa internă, cît şi pe cea externă.

De vină pentru faptul că după 20 de ani de independenţă Moldova încă este o ţară săracă sîntem fiecare dintre noi.., dar în diferită măsură. La origine stau complexe şi stereotipuri, ce ne menţin în permanenţă debusolaţi şi în derivă. Clasa politică, la rîndul său, nu a conceput un proiect ambiţios şi coerent de edificare a statului după exemplul balticilor sau al slovenilor. S-a făcut un pas foarte mic, ceea ce nu înseamnă că s-a parcurs tot drumul...

Noi putem reveni la normalitate cu forţe proprii, numai prin dezvoltarea abilităţilor intelectuale şi profesionale. Avem nevoie de un proiect naţional de formare profesională a resurselor umane, obiectivul fiind selectarea celor mai buni experţi şi manageri, precum şi a viitoarelor elite. Sîntem la un punct de cotitură, prin urmare sînt necesare dezbateri publice serioase şi profesionale privind politicile economice, financiare şi sociale, avînd drept scop identificarea unor soluţii pentru corectarea dezechilibrelor structurale şi regîndirea modelului de dezvoltare economică. Modernizarea R.Moldova este un imperativ, care poate fi realizat de o guvernare inteligentă, competentă şi responsabilă, care să-şi asume smulgerea din inerţie a acestei societăţi aflate la marginea civilizaţiei.■

 

Далее...

Creditul salvator

După luni de aşteptare, autorităţile dau asigurări că în septembrie curent viticultorii şi vinificatorii moldoveni vor putea beneficia, în sfîrşit, de sursele financiare din creditul Băncii Europene pentru Investiţii (BEI), în valoare de 75 mil. euro, acordat R.Moldova pentru relansarea sectorului vitivinicol.

Acest credit, oferit R.Moldova în cadrul Programului de restructurare a sectorului vitivinicol, va fi administrat de Directoratul liniei de credit, o structură specială care se află în subordinea Ministerului Finanţelor şi care va avea misiunea de a face legătura dintre BEI şi băncile comerciale. Pînă în prezent, autorităţile susţin că au reuşit să definitiveze procesul de elaborare a manualului de creditare în care sînt stipulate toate condiţiile de creditare. Urmează aprobarea acestuia de către Consiliul de supraveghere a implementării proiectului, precum şi etapa selectării de către
Directoratul liniei de credit a băncilor comerciale, care vor participa la procesul de recreditare a sectorului vitivinicol.
În opinia ministrului finanţelor, Veaceslav Negruţă, din cele 15 bănci comerciale din Moldova, doar 6-8 bănci ar fi eligibile pentru implementarea acestui proiect. Printre principalele condiţii care vor fi impuse băncilor se numără existenţa unui nivel redus al portofoliului de credite neperformante, precum şi dovada că au o experienţă de lucru cu agenţii economici din acest sector.

Veaceslav NEGRUŢĂ: După procedura de selectare a băncilor comerciale, acestea vor anunţa companiile din domeniu să depună ofertele de creditare. Solicitanţii de credite vor trebui să aibă un plan de afaceri foarte bine motivat în baza căruia banca va decide dacă întreprinderea sau compania în cauză merită sau nu să fie inclusă în programul de creditare. După crearea unui portofoliu de credite, băncile comerciale vor trimite solicitările de bani către Directoratul liniei de credit, care, la rîndul său, va solicita finanţatorului debursarea primei tranşe de bani. Banii vor ajunge la băncile comerciale tot prin intermediul Directoratului liniei de credit. Prin urmare, banii din acest credit vor veni în Moldova treptat, în măsura în care vor fi contractaţi de beneficiari. Sperăm ca deja în luna septembrie această linie de creditare să fie operaţională, astfel încît viticultorii şi vinificatorii să poată demara procesul de relansare a sectorului vitivinicol, care este unul de importanţă majoră pentru economia naţională.  
Scopul autorităţilor este ca din sursele acestui credit să profite cît mai mulţi  beneficiari. Din aceste considerente vor fi stabilite anumite limite de creditare pentru fiecare beneficiar în funcţie de planul de afaceri înaintat. Aşa sau altfel, agenţii economici din ramura vinificaţiei vor putea beneficia de credite de la 25 mii euro pînă la 5 mil. euro, iar cei din sectorul viticol – de maximum 2 mil. euro.

Perioada de creditare a agenţilor economici va fi şi ea diferită de la caz la caz, în dependenţă de solicitările beneficiarilor – de la 3 la 10 ani. În ceea ce priveşte rata dobînzii, aceasta va fi formată din do-bînda cu care vin în Moldova resursele financiare de la BEI (LIBOR +marja de cîştig a băncii), comisionul Directoratului liniei de credit pentru procedurile administrative, plus comisionul băncii comerciale. Veaceslav Negruţă dă asigurări că dobînda finală nu va fi mai mare de 7-9%.

În toată această procedură de creditare, apare un aspect extrem de important – cine garantează rambursarea creditelor, în condiţiile în care în ultimii ani din cauza crizei, mai mulţi agenţi economici din domeniul vinificaţiei nu au fost în stare să întoarcă băncilor creditele contractate? Veaceslav Negruţă susţine că în acest caz statul nu-şi va asuma rolul de garant al rambursării creditului, misiunea sa fiind doar de a  atrage această linie de credit în Moldova şi a oferi posibilitate băncilor să beneficieze de bani lungi şi ieftini.

„Banca comercială, care va obţine dreptul de a finanţa vinificatorii din cadrul acestei linii de credit, va utiliza toate pîrghiile necesare pentru ca banii să-i fie restituiţi, inclusiv gajarea proprietăţilor beneficiarului. În procesul de selectare a agenţilor economici, banca va analiza riscurile şi potenţialul de rambursare a creditului de către fiecare solicitant în parte şi va decide dacă acesta este sau nu solvabil. În cazul în care o companie devine insolvabilă în perioada în care a luat creditul, se va face uz de procedurile privind restituirea banilor stipulate în Legea privind insolvabilitatea.


Dar, trebuie să ţinem cont de faptul că în acest caz este vorba de companii solide din domeniul vinificaţiei, care au în spate o istorie şi o experienţă mare de activitate, iar statul este optimist şi consideră că aceştia vor fi în stare să restituie creditele contractate”, susţine ministrul.■

 

Далее...

BERD susţine Moldindconbank-ul

După obţinerea independenţei, dezvoltarea instituţiilor bancare din Moldova a cunoscut un trend ascendent. Un rol important în acest sens l-a jucat susţinerea organismelor financiare internaţionale, care sînt dispuse să crediteze instituţiile bancare din Moldova pentru ca acestea să devină competitive şi să răspundă necesităţilor sectorului privat. Prin urmare, dezvoltarea unei bănci a devenit direct proporţională cu succesul înregistrat în procesul de colaborare cu partenerii străini. Pe parcursul anilor, colaborarea BC „Moldindconbank” S.A. cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a devenit una de referinţă, aceasta fiind bazată pe încredere, respect şi condiţii de activitate reciproc avantajoase.

Colaborarea dintre BERD şi BC „Moldindconbank” S.A. a început în anul 2000 prin semnarea acordului privind Facilitarea de Garantare a Finanţării Comerţului. Ulterior, au fost semnate mai multe acorduri de colaborare în domeniul susţinerii businessului mic şi mijlociu, inclusiv pentru eficientizarea energetică şi  finanţarea operaţiunilor de export- import. La moment, în cadrul Moldindconbank-ului sînt deschise linii BERD de finanţare a sectorului mic şi mijlociu din Moldova în sumă totală de 28,5 mil. euro.

Principalul scop al liniilor de creditare oferite de BERD instituţiilor bancare din Moldova este să sprijine sectorul real al economiei. Cu atît mai mult cu cît, în rezultatul crizei financiare globale din 2008-2009, băncile din Moldova au redus substanţial volumul creditelor. Acest fapt a avut o influenţă negativă asupra companiilor mici şi mijlocii, ale căror posibilităţi de împrumut s-au redus substanţial. În această situaţie, salvarea a venit tot din partea instituţiilor financiare internaţionale, care au oferit băncilor posibilitatea de a atrage resurse financiare mai ieftine pe termen lung şi să finanţeze în continuare întreprinderile mici şi mijlocii (ÎMM).

Conducerea Moldindconbank-ului apreciază înalt colaborarea cu BERD-ul şi susţine că aceasta joacă un rol foarte important pentru atragerea investiţiilor în Moldova şi pentru dezvoltarea sectorului privat. Directorul BERD, responsabil de instituţiile financiare din Balcanii de Vest, Moldova şi Turcia, dl Francis Malige, consideră că cel mai recent împrumut în valoare de 3,5 mil. euro oferit de BERD Moldindconbank-ului va permite acestei instituţii financiare să răspundă necesităţilor stringente de finanţare a ÎMM-urilor în condiţiile actuale de pe piaţa de credite şi să ajute businessul mic să devină mai puternic şi mai competitiv. Francis Malige susţine, într-un interviu acordat revistei Profit, că BERD planifică să-şi extindă cooperarea cu băncile partenere din Moldova, să dezvolte şi să promoveze noi instrumente financiare.

Profit: Dle Malige, recent, BERD a acordat o nouă linie de credit pentru Moldindconbank în valoare de 3,5 mil. euro. Care au fost condiţiile de creditare şi în ce scopuri vor fi utilizaţi aceşti bani?    

F.M.:
Pentru început, trebuie să spun că pentru BERD Moldindconbank este un partener foarte bun. Toate liniile de credit acordate anterior au fost implementate în conformitate cu planurile stabilite. De exemplu, din linia de credit de 15 mil. euro acordată anterior tot pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, mai mult de 80 de clienţi au beneficiat deja de aceste surse financiare. Moldinconbank mai are o linie de finanţare pentru eficientizarea energetică în valoare de 6 mil. euro şi una de finanţare a importului-exportului de $6 mil. Toate aceste linii de credit au fost acordate pentru o perioadă de 5 ani. Dacă ne referim la condiţiile contractuale ale ultimei linii de credit, care va fi utilizat în scopul finanţării întreprinderilor mici şi mijlocii, atunci acestea sînt comerciale. Rata dobînzii este una flotantă, bazată pe EURIBOR sau LIBOR, în funcţie de valuta solicitată. Cert este că BERD acordă condiţii de creditare foarte avantajoase în situaţia actuală a R.Moldova.    

Profit: Cît de dificile sau, dimpotrivă, uşoare au fost negocierile cu Moldindconbank-ul? Asupra căror aspecte a insistat BERD?

F.M.:
Cel mai dificil de negociat este primul credit, pentru că atunci nu ştii încă cu cine ai de a face. După ce am depăşit această etapă de cunoaştere, constatăm că urmează o etapă mult mai simplă pentru relaţia noastră. Unul dintre aspectele la care insistăm în permanenţă şi care a fost promovat şi în cadrul negocierilor cu Moldindconbank-ul a fost cel ce ţine de guvernarea corporativă în cadrul băncii. În principiu, putem spune că la acest capitol avem rezultate destul de bune.

Profit: În creşterea PIB-ului R.Moldova înregistrată în ultimii ani există şi meritul BERD-ului, care pe parcursul ultimilor ani creditează activ businessul mic şi mijlociu prin intermediul acordării liniilor de credit băncilor din Moldova. Care este volumul acestor linii de creditare şi care bănci au beneficiat de ele? De asemenea, care sînt planurile BERD în această direcţie pentru perspectiva imediat următoare 2012-2015?

F.M.:
Pentru început trebuie să precizăm că BERD este unul dintre cei mai mari investitori în Moldova. Dacă ne referim la participarea în capitalul companiilor, cît şi la finanţarea de către BERD a instituţiilor financiare, atunci putem vorbi despre o sumă de circa 162 mil. euro în ultimii  ani. Aceste investiţii au fost canalizate spre susţinerea competitivităţii sectorului privat, finanţarea domeniului energetic, a importului şi exportului, precum şi la acordarea liniilor de credit pentru întreprinderi mici şi mijlocii. Pînă în prezent, de linii de credit au profitat băncile comerciale Moldova-Agroindbank, Moldindconbank, Banca Socială, Mobiasbancă, Eximbank, BCR Chişinău şi ProCreditBank. Noi vom continua să acordăm linii de credit pentru băncile din Moldova în scopul dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

Atunci cînd BERD decide să finanţeze R.Moldova într-o formă sau alta, cel mai important lucru căruia i se acordă atenţie este ca proiectele prezentate să fie calitative şi să contribuie efectiv la creşterea economică a ţării. Dacă proiectele sînt eligibile, atunci nu există limite pentru finanţare. Cu alte cuvinte, finanţăm atît cît este cerere acceptabilă din punct de vedere bancar.  

Profit: Ce condiţii puneţi băncilor din Moldova pentru a le finanţa? Acestea se deosebesc de condiţiile impuse altor ţări?

F.M.:
Sînt cîteva lucruri destul de simple. În primul rînd, este necesar ca instituţiile pe care le finanţăm să fie private sau să existe o strategie de privatizare a acestora. În al doilea rînd, acestea trebuie să aibă o guvernare bună, ceea ce înseamnă transparenţa acţionarilor. Cu alte cuvinte, trebuie să fie clar pentru toţi cine sînt acţionarii. De asemenea, o componentă importantă ţine de prezenţa unui management profesionist al instituţiei respective. Un alt element important îl constituie faptul că instituţia pe care o finanţăm trebuie să aibă un angajament foarte clar de a finanţa întreprinderile mici şi mijlocii. Noi considerăm că anume acest lucru este foarte necesar la moment pentru economia R.Moldova. A patra componentă, la fel de importantă, este ca banca să funcţioneze în conformitate cu principiile bancare sănătoase.  Prin urmare, aceste condiţii nu se deosebesc cu nimic de condiţiile pe care le impunem altor ţări. BERD utilizează aceleaşi criterii de finanţare pentru Moldova, România, Ucraina, ca exemplu.

Profit: Instituţia pe care o reprezentaţi are investiţii în capitalul unor companii din Moldova, inclusiv bănci. Este dispus BERD-ul să majoreze investiţiile directe în economia R.Moldova şi anume în care segment al economiei?

F.M.:
Da, bineînţeles. La moment, noi avem investiţii de capital în Mobiasbancă, ProCreditBank şi Victoriabank. Pînă de curînd, am fost acţionari şi la Moldova-Agroindbank. Sîntem deschişi pentru noi oportunităţi de investiţii de capital şi nu doar în sectorul bancar.

Profit: Cum aţi caracteriza colaborarea din ultimul timp a BERD-ului cu R.Moldova?

F.M.:
Aş vrea să menţionez că este o colaborare destul de bună. Sîntem destul de bine prezenţi în ţară şi, bineînţeles, că finanţarea BERD în Moldova este proporţională cu mărimea economiei naţionale. Noi considerăm că facem investiţii destul de bune aici, ţinînd cont de volumul economiei R.Moldova. Ceea ce se referă la cooperarea cu autorităţile R.Moldova, pot spune că este o cooperare bună. Noi avem un dialog destul de constructiv şi transparent cu autorităţile şi este foarte simplu de a avea întîlniri cu acestea.

Profit: Cum aţi caracteriza riscurile de activitate ale BERD în Moldova? Trendul acestor riscuri se micşorează sau, dimpotrivă, se majorează? În ce constau aceste riscuri pentru potenţialii investitori strategici pentru Moldova?

F.M.:
Vreau să menţionez că în Moldova este o economie destul de dinamică care se mişcă destul de repede. Dacă vorbim despre sectorul bancar, atunci este clar că primul moment legat de riscuri ţine de creditele neperformante. Este clar că acest lucru constituie rezultatul crizei economice mondiale. Pentru sectorul bancar din Moldova o medie de credite neperformante era de 16-17%. Acum situaţia este mult mai bună, iar media creditelor neperformante a scăzut pînă la 10%. Dar şi nivelul de 10% este destul de înalt. Noi aşteptăm ca băncile din Moldova să continue eforturile pentru a reduce această cifră. Un alt risc pe care-l vedem în cadrul sectorului bancar ţine de lipsa transparenţei în anumite domenii. Noi înţelegem şi cunoaştem că businessul bancar este bazat şi pe încredere. Atunci însă cînd nu ştii în cine să ai încredere, este foarte greu de a stabili anumite relaţii de colaborare. Noi considerăm că în Moldova există cîteva bănci care trebuie să depună anumite eforturi pentru a deveni mai transparente. Există încă un aspect pe care aş dori să-l menţionez, deşi acesta nu se referă la riscuri, ţine de faptul că ar trebui efectuată privatizarea ultimei bănci de stat din Moldova - Banca de Economii.

Profit: Ce ar putea majora substanţial nivelul de atractivitate investiţională a R.Moldova?

F.M.:
Chiar şi în aceste condiţii nu pot spune că Moldova nu este atractivă din punct de vedere investiţional, dar este clar că sînt multe alte lucruri care trebuie făcute pentru ca aceasta să devină şi mai atractivă. Bineînţeles că este vorba, în primul rînd, de continuarea procesului de privatizare, transparenţa în sectorul bancar, o calitate mai bună a portofoliilor de credite. Ceea ce este foarte important pentru investitori, este de a vedea o perspectivă privind evoluţia ţării. Moldova face eforturi pentru a menţine stabilitatea macrofinanciară a ţării, dar nu este vorba doar de a o menţine, ci este necesar ca aceasta să fie înţeleasă de investitorii străini. De asemenea, un lucru extrem de important ţine de acordarea pentru aceşti investitori străini a unei stabilităţi la capitolul legislaţiei R.Moldova.

Profit: BERD observă eforturile autorităţilor de a schimba paradigma de dezvoltare a economiei moldoveneşti de la import şi consum la producţie şi export?

F.M.:
Schimbarea modelului de dezvoltare economică este un lucru care trebuie făcut, iar noi reprezentăm instituţia dispusă să contribuim la această schimbare. Este clar că, dacă o economie lucrează doar pentru importuri şi consum, nu este un model care poate fi susţinut. Această situaţie poate dura cîţiva ani, dar pe termen lung un astfel de model nu poate fi susţinut. Nu putem spune că aşa ceva nu este bine venit pentru Moldova, dar este un veto pentru ţara Dvs. Mai mult, noi considerăm că cel mai bun lucru pentru Moldova este să susţinem şi să acordăm tot suportul pentru a face investiţii. Vom participa cu investiţii în capital, dar vom acorda şi finanţare pe termen lung pentru a facilita activitatea companiilor şi a le acorda tot suportul necesar. De exemplu, dacă vorbim de eficientizarea energetică, atunci Moldova este în totalitate dependentă de importul de resurse energetice. Şi, bineînţeles, că acest moment de dependenţă totală de resursele energetice din străinătate ne face să acordăm investiţii pentru eficientizarea energetică pentru ca Moldova să devină mult mai competitivă şi eficientă din acest punct de vedere.

Profit: În opinia Dvs., ce ar putea ajuta R.Moldova ca economia acesteia să fie stabilă la şocurile externe?

F.M.:
Acesta este un proces lung. Economia este mai afectată de şocuri atunci cînd  este mai puţin dezvoltată şi mai puţin implicată în procesele economice. Prin urmare, economia este mult mai protejată de şocuri, atunci cînd aceasta se află în echilibru, fiind balansată atît din punct de vedere fiscal, cît şi comercial. Şi dacă vorbim de trecerea de la modelul economic bazat pe consum la cel bazat pe export şi investiţii, atunci acest lucru face ca ţara să devină mai stabilă la şocurile externe. Un alt moment care ar face ca ţara să fie mai puternică şi mai rezistentă la şocurile externe ţine de monitorizarea foarte bună a deficitului bugetului şi deficitului comercial, precum şi a echilibrului datoriei externe. Toate acestea, combinate, vor face ca Moldova să fie mult mai atractivă din punct de vedere investiţional. Anume aceasta şi reprezintă soluţia pentru a micşora vulnerabilitatea ţării faţă de şocurile externe. Desigur că sînt sectoare în care drumul este încă destul de lung, dar cel mai important este să înţelegem că fiecare acţiune trebuie făcută în direcţia corectă. Pas cu pas.■

 

Далее...

Credite ipotecare de la BCR Chişinău pentru clienţi cinstiţi, muncitori şi oneşti

Cînd am aflat că la Banca Comercială Română Chişinău S.A. este posibil de a obţine un credit ipotecar avînd un venit lunar de familie de doar 7 mii lei, trebuie să recunosc că nu am crezut. Mi s-a părut un lucru improbabil, mai ales în condiţiile de astăzi ale R.Moldova. Deşi aveam alte chestiuni urgente de rezolvat, m-am îndreptat spre BCR Chişinău, chiar dacă nu am nevoie de ipotecă. Pentru a pune toate punctele pe „i” la acest capitol, am discutat cu directorul executiv retail al BCR Chişinău, Sergiu Bulbaş.

Profit: Domnule Bulbaş, este adevărat că la BCR Chişinău poţi obţine credit pentru procurarea unui apartament, chiar dacă din suma necesară în acest scop solicitantul are doar 10% din economii personale, iar venitul mediu lunar al familiei constituie 7 mii lei? Acest lucru nu reprezintă doar o acţiune de PR?

Sergiu Bulbaş:
Banca noastră propune o ofertă unică şi reciproc avantajoasă pe piaţa serviciilor bancare din Moldova pentru persoanele fizice care doresc să investească în imobil. În cazul în care persoana are un venit stabil de 7 mii lei şi 10% din costul locuinţei acumulaţi din economii proprii, atunci poate obţine un credit. Apropo, în unele cazuri economiile proprii pot constitui şi 5% din suma creditului şi posibilitatea de a achita din venitul lunar suma de 3,3 mii lei pentru achiziţionarea locuinţei la un preţ de pînă la 25 mii euro, de exemplu.

Profit: Pare atît de simplu. Reiese că fără careva recomandări solide şi garanţii, oricine din stradă poate veni şi obţine un credit? Este tentant, dar greu de crezut…

S.B.:
Noi oferim credite clienţilor care au un loc permanent de muncă şi un venit lunar stabil. Cît priveşte clienţii, atunci aceştia, într-adevăr, vin la bancă, cum spuneţi Dvs., din stradă. În acelaşi timp, banca are o abordare individuală faţă de fiecare client în parte. În cadrul BCR Chişinău există un sistem de evaluare în baza căruia putem determina capacitatea de plată a clientului, fapt care ne permite să alegem cea mai bună variantă pentru creditare.

Avem o abordare flexibilă faţă de examinarea veniturilor clientului, ţinînd cont de salariul lui (obţinut la locul de muncă de bază şi cele suplimentare), premii, bonusuri ş.a. BCR Chişinău calculează suma creditului în aşa mod încît veniturile debitorului să fie suficiente atît pentru stingerea creditului, cît şi pentru întreţinerea familiei.

Profit: Banca nu are temerea că, primind creditul, clientul poate să devină ulterior insolvabil?

S.B.:
Un asemenea risc întotdeauna persistă, dar ţinînd cont de faptul că imobilul reprezintă garanţia împrumutului, atunci debitorul are o motivaţie pentru a achita creditul. Imobilul gajat este deja proprietatea lui, deoarece creditul este acordat doar după ce acesta prezintă un document în care este indicat faptul că apartamentul, într-adevăr, îi aparţine şi a fost gajat pentru ipotecă.

Profit: Dar în acest caz cel care vinde locuinţa este nevoit să dea imobilul personal în proprietate străină, fără a primi banii în schimb.

S.B.:
În aceste cazuri garantul pentru achitarea costului apartamentului între vînzător şi cumpărător devine banca. Pentru aceasta, pe un cont deschis special, este transferată suma creditului şi contribuţia personală a cumpărătorului, iar vînzătorul primeşte banii imediat ce tranzacţia privind transferul proprietăţii de la o persoană la alta a avut loc. Sper să nu credeţi că banca noastră nu-şi îndeplineşte pe deplin obligaţiunile.

Profit: Nu cred. Dar care este garanţia principală că acest credit va fi restituit?

S.B.:
Această garanţie o reprezintă venitul lunar al debitorului.

Profit: În acest caz clientul devine dependent de bancă pentru o perioadă îndelungată de timp. Ce cîştigă el, de exemplu, în comparaţie cu locuinţa închiriată. Mai mult decît atît, traiul într-o locuinţă arendată îl costă mai puţin.

S.B.:
În Chişinău, plata lunară pentru un apartament închiriat constituie de la 150 la 200 euro. Asta în condiţiile în care pentru perioada închirierii locuinţei, într-o măsură sau alta, este necesar şi de a-l amenaja. Şi dacă este să locuieşti în această locuinţă, de exemplu, de la 10 ani în sus, atunci plata pentru arendă constituie 18-24 mii euro, deşi în această perioadă imobilul nu devine proprietate personală. Noi oferim clientului posibilitatea de a achita lunar aceeaşi sumă (sau puţin mai mult), dar pentru o locuinţă proprie.

Acordarea creditului pentru procurarea unui apartament cu o cameră l-am adus doar în calitate de exemplu. Debitorul, la dorinţă, poate achiziţiona şi un apartament mai mare sau, dimpotrivă, o garsonieră. Banca poate acorda un credit ipotecar nu doar pentru procurarea sau construcţia unei locuinţe, dar şi pentru amenajarea acesteia. Dorinţele clientului sînt limitate doar de posibilităţile sale. În acelaşi timp, dacă pe viitor venitul îi permite, clientul poate stinge creditul în termene mai restrînse. Aş vrea să menţionez că din toate băncile din Moldova, doar BCR Chişinău acordă credite pentru achiziţionarea locuinţei pe un termen de 30 de ani.

 


Profit: Fără plata dobînzii pentru stingerea creditului înainte de termen?

С.Б.:
În funcţie de tipul de credit ales. Cu toate acestea, suma achitată de client pentru stingerea creditului înainte de termen nu va fi atît de semnificativă în comparaţie cu procentele acumulate. În medie, aceasta constituie 1% din suma creditului achitat.  

Profit: Viaţa, în special în ţara noastră, este imprevizibilă. Astăzi avem un serviciu care nu este rău plătit, iar mîine - nu. Poate interveni o boală, iar veniturile să se reducă brusc. Creditul şi rata dobînzii trebuie însă achitate. Nu vei putea achita, te vei îndatora, iar proprietatea ta va fi vîndută la licitaţie. Cum este să te trezeşti, în adevăratul sens al cuvîntului, în stradă?

S.B.:
În aceste cazuri, de regulă, noi intrăm în situaţia clienţilor noştri şi le propunem cea mai optimă variantă de soluţionare a problemei. De exemplu, restructurăm creditul, modificînd graficul de achitare a plăţilor şi oferind un termen preferenţial de achitare. De asemenea, oferim clientului dreptul, fie chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp, de a achita doar dobînda pentru credit. Toate aceste măsuri permit clientului să depăşească dificultăţile financiare temporare, deoarece suma lunară de achitare a creditului se micşorează semnificativ.

Profit. Există multe cazuri de vînzare a apartamentelor prin intermediul licitaţiilor din cauza insolvabilităţii debitorului?

S.B.:
În rezultatul acordării creditelor, în ultimii doi ani nu a fost înregistrat nici un caz de acest gen. La aceasta a contribuit în mare parte şi faptul că, înainte de acorda creditul, noi examinăm minuţios posibilităţile financiare ale clienţilor noştri, cu bun-simţ şi muncitori, care au un loc de muncă permanent şi un venit stabil.

Mai mult decît atît, suplimentar, clientului i se propune să-şi asigure viaţa şi pierderea capacităţii de muncă. Dacă, de exemplu, debitorul îşi pierde brusc capacitatea de muncă, atunci responsabilitatea pentru achitarea creditului trece nu asupra familiei acestuia, ci asupra companiei de asigurări. Cu alte cuvinte, suma primită pentru asigurare poate fi îndreptată la achitarea integrală a creditului. Această practică este foarte răspîndită, de exemplu, în ţările Uniunii Europene.

Profit: Care este suma anuală a acestei asigurări?

S.B.:
Contribuţia de asigurare este stabilită în funcţie de mărimea sumei asigurate, vîrsta persoanei asigurate, grupul de risc ş.a. Dacă suma creditului este echivalentă cu 25 mii euro, atunci contribuţia anuală constituie aproximativ 100 euro.

Profit: În opinia Dvs., care sînt perspectivele dezvoltării pieţei ipotecare în Moldova?

S.B.:
Ţinînd cont de faptul că achiziţionarea locuinţei reprezintă pentru mulţi o prioritate, sînt convins că volumul creditelor ipotecare va avea un trend ascendent. În ţările UE, de exemplu, portofoliul ipotecar constituie circa 50% din PIB.■

 

Далее...

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
89
Afişări de site:
774543
Vizitori unici:
5709214

WebArt Pro