Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr._06_2012 (200), iunie 2012Păpuşi cu suflet
Fiecare dintre noi îşi aduce aminte cu plăcere de copilărie şi de jucăriile preferate. Mai mult, pe unele chiar le mai păstrăm, ca să nu uităm niciodată copilul din noi. În prezent, păpuşile sunt atât de frumoase şi diverse, încât constituie un cadou frumos nu doar pentru copii, dar şi pentru maturi. Lumea este plină de colecţionari de tot felul de păpuşi, confecţionate din diferite materiale şi după felurite tehnici, iar păpuşarii sunt la mare căutare peste hotare.
O tânără din Chişinău, Natalia Znaicenko, meştereşte deja de 10 ani păpuşi „de autor” sau „de colecţie” – păpuşi tip portret sau păpuşi cu trăsături clare, mimică expresivă, precum şi păpuşi „tilda” – tehnica designerului norvegian Tone Finnanger. Natalia spune că nu-i mai ajunge timp şi pentru alte lucruri, deşi este şi o bună pictoriţă, iar de la o vârstă fragedă a început să practice mai multe tipuri de activităţi artistice.
A început să fie pasionată de artă încă de la vârsta de trei ani. Pe atunci, Natalia desena hăinuţe pentru păpuşi şi îi pare foarte rău că nu a păstrat caietele cu primele sale lucrări. În prezent, meştereşte păpuşi din stofă, căptuşite cu ierburi parfumate. De exemplu, păpuşile realizate prin tehnica „tilda” au forme pufoase de oameni, sau animale, iar în loc de ochi şi năsuc au nişte puncte. Prin dispoziţia sa, spune Natalia, omul îi conferă acestei păpuşi personalitate, iar fiecare vede în ea ceea ce doreşte să vadă. Pe când păpuşile „de autor” au deja personalitate prin trăsăturile lor faciale clar distinse.
La realizarea lucrărilor Natalia foloseşte diferite stofe naturale, în principal, bumbac şi in, pe care le decorează cu elemente din lemn, dantelă şi hârtie. Foarte rar foloseşte ornamente din plastic. Stofa o îmbibă cu mari cantităţi de vanilie, scorţişoară şi cafea, astfel încât acestea să răspândească un miros plăcut. Ulterior, păpuşile sunt uscate la soare, iar astfel parfumul se menţine o perioadă mai îndelungată.
De asemenea, fiecare păpuşă este căptuşită cu ierburi parfumate, care se consideră că au şi un efect protector, în special fiind vorba de pelin şi levănţică. Pe lângă plantele mirositoare, Natalia adaugă în interiorul păpuşii şi câte o rugăciune, scrisă de ea manual pe o bucată de hârtie, astfel încât să protejeze viitorul proprietar. În timp ce lucrează la confecţionarea păpuşii, spune neapărat şi cuvinte bune, astfel încât aceasta să obţină trăsături blânde, pozitive. Atunci când este prost dispusă, Natalia susţine că nici nu se apucă să meşterească vreo păpuşă, pentru că nu vrea să-i transmită energia sa negativă. Ea este convinsă că atunci când va intra într-o casă nouă, păpuşa trebuie să emane doar bunăvoinţă.
Creatoarea mărturiseşte că mulţi dintre clienţii săi o roagă să execute păpuşi de tip portret, adică să semene cu cineva dintre persoanele dragi lor. În acest scop, Natalia încearcă să adune în păpuşă principalele caracteristici ale persoanei cu pricina: culoarea părului şi ochilor, stilul îmbrăcămintei etc. De regulă, astfel de păpuşi sunt destul de mari, de circa 60 cm lungime. De asemenea, Natalia face şi „păpuşi-talisman”, care au scopul de a proteja proprietarii. Acestea, de regulă, sunt atârnate la intrarea în casă. Pe picioruşe, şi nu numai, sunt desenaţi ochişori care „apără stăpânii casei de intenţiile rele ale celor ce vin în vizită”. Mulţi clienţi comandă păpuşi-înger, care să-i protejeze.
Confecţionarea unei păpuşi îi ia Nataliei de la opt ore până la două zile, în funcţie de complexitatea lucrării. Materia primă este achiziţionată atât la Chişinău, cât şi peste hotare. Păpuşile semnate de Natalia costă de la 300 la 700 de lei.
Natalia ZNAICENKO: Îmi este dificil să estimez câţi bani cheltuiesc pentru confecţionarea unei păpuşi, deoarece fiecare dintre ele este unică şi diferită ca design şi ornamente. Banii pe care îi câştig din vânzări îi reinvestesc, de obicei, în materie primă care este destul de costisitoare. Primele mele creaţii le-am dăruit prietenilor şi cunoştinţelor, ca mai apoi aceştia să-mi dea ideea de a comercializa păpuşile. De la om la om, vestea s-a dus şi numărul clienţilor a crescut, iar hobby-ul meu s-a transformat într-un fel de business. Pentru a promova păpuşile, folosesc şi reţelele de socializare.
Ca să-şi poată vinde păpuşile, Natalia participă la diverse expoziţii şi târguri, unde face cunoştinţă cu noi potenţiali clienţi. Din experienţa pe care o are în domeniu, creatoarea a ajuns, cu regret, la concluzia că moldovenii nu prea apreciază lucrul manual şi nu înţeleg câtă muncă se depune pentru meşterirea unei păpuşi.
Natalia ZNAICENKO: Străinii au o altă atitudine faţă de lucrurile executate manual. Atunci când merg la expoziţii la care participă şi mulţi cetăţeni străini, vânzările sunt cu mult mai mari. Clienţii străini sunt gata să plătească mai mult pentru o păpuşă decât le cer eu, asta pentru că la ei în ţară astfel de lucrări sunt apreciate la justa valoare. Din acest motiv, doresc să-mi promovez păpuşile peste hotare. Problema este că nu avem un sistem de livrare, fapt ce complică lucrurile. În timpul apropiat, vreau să particip la târguri specializate în Ucraina, unde păpuşile handmade sunt destul de populare. La o expoziţie organizată recent în ţara vecină costul unor păpuşi ajungea la două mii de euro. Sper să am şi eu ocazia să investesc astfel de sume în păpuşile mele, iar rezultatul să fie unul impresionant.
Natalia are planuri mari de viitor. Intenţionează să deschidă la Chişinău un magazin specializat cu păpuşi semnate de ea. Creatoarea ştie deja cum va arăta localul, ce fel de sistem de iluminare va avea şi cum vor fi amplasate păpuşile pe rafturi. De asemenea, Natalia intenţionează să transforme semnătura ei de autor în logo. În prezent, nu conteneşte să muncească pentru a aduna bani ca să-şi poată realiza visul.■
Далее...
Strategie digitală
Până în anul 2020, Guvernul Republicii Moldova este dispus să implementeze un număr maxim de servicii şi tehnologii on line, care vor oferi posibilitatea de a îmbunătăţi substanţial calitatea guvernării. Totodată, se preconizează că peste opt ani mai mult de 80% din familiile din ţară vor fi conectate la internet, numărul paginilor web va spori de două ori, iar semnătura digitală va fi utilizată de toţi funcţionarii publici, precum şi de 60% din populaţie. Toate aceste deziderate se regăsesc în Strategia „Moldova digitală 2020”, pe care până în toamna anului 2012 autorităţile planifică s-o definitiveze şi s-o transmită Parlamentului spre adoptare. Subiectul a fost discutat recent la Chişinău în cadrul celui de-al treilea ICT-summit.
În prezent, volumul informaţiei acumulate de autorităţile publice şi de care populaţia şi mediul de afaceri are nevoie este enorm. Însă din cauza birocraţiei şi a necesităţii de a frecventa personal instituţiile în cauză, accesul la această informaţie este limitat. Experţii ne asigură că în cazul în care autorităţile vor putea asigura digitalizarea informaţiilor, atunci imediat va apărea o mulţime de servicii mult mai ieftine, care vor fi solicitate atât de mediul de afaceri, cât şi de cetăţeni.
Reprezentanţii mediului de afaceri din domeniul IT sunt siguri că dezvoltarea tehnologiilor IT reprezintă o modalitate de a scăpa de „cozi” în cadrul instituţiilor de stat, precum şi de corupţie, fapt care va contribui la dezvoltarea ţării. Mediul de afaceri din domeniul IT este dispus să ofere orice tip de servicii, însă aşteaptă semnale din partea statului.
Ministerul Justiţiei promite să implementeze în lupta cu corupţia sisteme care vor permite instanţelor de judecată să fie mult mai transparente. De asemenea, arhivele de stare civilă vor fi digitalizate, iar cetăţenii nu vor mai trebui să stea la rând pentru a obţine anumite certificate sau adeverinţe. Ministerul Sănătăţii este dispus să creeze cartela medicală electronică a pacientului şi să-i ofere acestuia posibilitatea de a se înscrie la medic prin intermediul calculatorului. De asemenea, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei este dispus să automatizeze sistemul de acordare a ajutorului social.
Ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, Pavel Filip, susţine că în procesul de implementare a strategiei cel mai dificil va fi de a depăşi rezistenţa din partea funcţionarilor, mulţi dintre care nu acceptă aceste iniţiative.
La rândul său, Premierul Vlad Filat este convins că „utilizarea tehnologiilor IT va reduce costurile de administrare, va influenţa procesul de eradicare a corupţiei şi a birocraţiei, precum şi va facilita accesul populaţiei la serviciile publice.
Vlad FILAT: Cu ajutorul tehnologiilor informaţionale moderne vom putea spori potenţialul diferitelor ramuri ale economiei, dezvolta comerţul on line, iar domeniul educaţiei va deveni pentru elevi şi studenţi mult mai atractiv şi mai calitativ. Pentru utilizarea eficientă a instrumentelor IT, este nevoie ca Guvernul, partenerii de dezvoltare şi mediul de afaceri să aibă aceeaşi viziune.
Şeful Misiunii UE la Chişinău, Dirk Schuebel, a confirmat că „structurile europene vor susţine şi în continuare Republica Moldova în procesul de creare a unei societăţi inovaţionale bazate pe cunoştinţe”.
Companiile internaţionale precum Microsoft, IBM, HP, Intel, Asseco sunt dispuse să ofere inovaţiile lor atât statului moldovenesc în general, cât şi mediului de afaceri, în particular. Şeful reprezentanţei Cisco Systems International în Belarus şi ţările CSI, Pavel Burba, a menţionat că viitorul tehnologiilor informaţionale depinde de trei factori - sumele mari de bani, care vor fi transferate pe conturi pentru diverse servicii, mobilitatea şi, în final, serviciile video. Potrivit cercetărilor Cisco, către anul 2016 cota dispozitivelor video în traficul mobil va constitui 70%, iar către 2014 dezvoltarea tehnologiilor video va depăşi de patru ori volumul traficului IP.
În anul 2009, Moldova ocupa locul 57 dintre 152 de ţări la capitolul nivelului de dezvoltare a sectorului IT, însă de atunci indicatorii respectivi par să se fi îmbunătăţit substanţial. Cu toate acestea, experţii susţin că până la digitalizarea deplină a ţării mai este încă mult, inclusiv din cauza lipsei voinţei politice, imperfecţiunea sistemului fiscal şi a mediului de afaceri nefavorabil.
Dacă autorităţile, într-adevăr, doresc să transforme domeniul IT în unul dintre domeniile prioritare, atunci este nevoie de a schimba „mediul de trai” şi condiţiile de lucru în ţară pentru acest domeniu. Facilităţile fiscale propuse domeniului IT de Guvern nu asigură valul de investiţii care sunt aşteptate să vină în acest sector.
„Pentru fiecare investitor sunt importante stabilitatea politică, condiţiile transparente de activitate, siguranţa în ziua de mâine, lipsa corupţiei şi a birocraţiei”, consideră Pavel Filip.
Evident că în procesul de realizare a strategiei digitale va apărea o sumedenie de probleme. Aceasta pentru că în prezent, în afară de Chişinău şi Bălţi, nicio altă localitate din ţară nu dispune de internet rapid, ceea ce înseamnă că circa 60% din populaţie nu va avea acces la beneficiile „strategiei digitale”. Însă în afară de acces la internet mai este nevoie de calculatoare şi abilităţi de utilizare. Cel mai probabil, strategia propusă va fi realizată doar în proporţie de o treime şi va acoperi doar oraşele mari. Cert este că în Moldova sunt suficiente programe şi idei, însă nu există suficientă voinţă politică pentru a fi implementate.
Alex HOWARD, corespondentul publicaţiei O'Reilly Media, specializată în tematica IT: În prezent, Guvernul Moldovei nu utilizează în măsură deplină posibilităţile IT existente. Oamenii sunt neinformaţi cu privire la o mulţime de probleme, iar pentru aceasta statul poate fi tras la răspundere. Cetăţenii au dreptul să cunoască cum le sunt utilizate impozitele. Este bine că autorităţile Republicii Moldova înţeleg acest lucru, incluzând informaţia cu privire la cheltuielile statului în această strategie. Caracterul închis al informaţiilor provoacă dorinţa de a sparge sistemul de date.
Autorităţile speră să finanţeze „strategia digitală” în mare parte cu susţinerea donatorilor străini. Însă investirea într-un proiect inovaţional nu oferă garanţia că aceasta va fi realizată pe deplin. De aceea, în procesul de definitivare a strategiei, precum şi pentru proiectarea serviciilor şi programelor electronice, este necesară o abordare bine gândită. ■
Далее...
China – noua destinaţie pentru vinurile moldoveneşti
Peste şase ani după ce a pierdut principala piaţă de desfacere pentru vinurile moldoveneşti, cea rusă, Chişinăul anunţă o nouă destinaţie-cheie pentru băuturile sale alcoolice – China. Pentru a evita însă o nouă dezamăgire, este foarte important ca autorităţile să controleze strict calitatea vinurilor exportate în China şi să nu mizeze doar pe conştiinţa vinificatorilor. Pentru că orice s-ar spune, pe lângă aspectul politic al embargoului impus de Rusia asupra vinurilor moldoveneşti în 2006, a existat şi aspectul calităţii, care la acea perioadă lăsa foarte mult de dorit.
Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, susţine că piaţa chineză de vinuri este una interesantă, cu un potenţial enorm, care le poate asigura vinificatorilor moldoveni venituri stabile. El se arată ferm convins că vinificatorii moldoveni vor reuşi să-i cucerească pe chinezi, în special, cu vinurile roşii seci şi şampania de cea mai înaltă calitate.
Vasile BUMACOV: Având peste 1,8 mlrd. locuitori, China reprezintă o piaţă destul de atractivă pentru producătorii de vin din Moldova. Chiar de la prima expoziţie vinicolă, care a avut loc la Shanghai în anul 2010, consumatorii şi agenţii economici chinezi au rămas impresionaţi de calitatea vinurilor moldoveneşti. Dovadă este faptul că Combinatul de vinuri Cricova a semnat recent cu compania chineză Malul de Aur un contract privind livrarea vinurilor moldoveneşti pe piaţa chineză.
Potrivit contractului, în anul 2012, Cricova va livra în China un milion de sticle de vin, iar, ulterior, numărul acestora va creşte anual cu circa 200 de mii de sticle. Accentul principal se pune pe vinurile roşii seci, şampanie şi pe unele tipuri de vinuri albe. În plus, compania chineză Malul de Aur s-a arătat interesată în construcţia, în una dintre regiunile Chinei, a unei copii fidele a beciurilor de la Cricova. Pentru aceasta chinezii vor importa accesoriile de bază, în special, butoaiele pentru păstrarea vinului, din Moldova. De asemenea, vinul păstrat în aceste beciuri va fi adus tot din Moldova.
În prezent, pe piaţa chineză există o concurenţă acerbă între vinurile din Franţa, Noua Zeelandă şi Argentina. În aceste condiţii, susţine ministrul agriculturii, producţia vinicolă din Moldova urmează să se impună în faţa acestora prin calitate, în caz contrar vinificatorii moldoveni se vor confrunta în scurt timp cu probleme la exporturile către această ţară.
Vasile Bumacov consideră, de asemenea, că succesul pe piaţa chineză depinde foarte mult de felul în care se vor organiza exportatorii. Potrivit lui, „este foarte important ca vinificatorii să conlucreze şi să-şi promoveze produsele cu un singur brand naţional”, dar nu să concureze între ei pe piaţa chineză. Totodată, ministrul mai consideră că fiind în căutarea partenerilor în China, vinificatorii moldoveni trebuie să întreprindă eforturi pentru a nu pierde piaţa rusă unde aceştia deţin în prezent circa 10% după ce, până la introducerea embargoului din 2006, au deţinut, practic, monopolul.■
Далее...
Cred în viitorul Moldovei
Implementarea unor proiecte internaţionale este întotdeauna o activitate destul de dificilă dat fiind standardele şi cerinţele înalte ale finanţatorilor. Directorul Fondului Provocările Mileniului Moldova, Valentina Badrajan, demonstrează deja de mai mulţi ani că această sarcină dificilă nu este şi una insurmontabilă. Extrem de utilă în procesul de gestionare a Fondului Provocările Mileniului Moldova s-a dovedit a fi, în special, experienţa acumulată timp de 20 de ani în cadrul Ministerului Finanţelor, precum şi în cadrul mai multor proiecte finanţate de donatorii străini. Valentina Badrajan crede în viitorul acestei ţări şi speră că într-o bună zi moldovenii vor avea mai multe motive de a zâmbi şi a se simţi fericiţi. Despre realizările Programului Compact, gestionat de Fondul Provocările Mileniului Moldova, precum şi despre marea pasiune a Valentinei Badrajan de a cânta şi de a-i încânta pe cei care o ascultă, aflaţi din rubrica „77 de întrebări în 20 de minute”.
1. Dnă Badrajan, de ce calităţi credeţi că ar trebui să dispună o femeie pentru a conduce cu succes un colectiv?
În primul rând, este nevoie să fie un bun profesionist, un bun organizator şi, nu în ultimul rând, să-şi poată asuma responsabilitatea pentru ceea ce face.
2. Este posibil să îmbini armonios cariera şi viaţa de familie?
Cred că da. Obţii succese în serviciu dacă cei de acasă te înţeleg, susţin şi acceptă situaţia că le oferi mai puţină atenţie.
3. Cum vedeţi Moldova peste 20 de ani?
O ţară cu infrastructură modernă şi competitivă, un climat favorabil pentru afaceri, investiţii străine, dar şi autohtone, fără bariere de netrecut şi o societate în care cetăţenii se vor bucura de un înalt nivel de trai, iar în consecinţă - vor avea mai mult zâmbet pe faţă.
4. Consideraţi că finanţările din exterior sunt utile pentru Moldova?
Da, consider. Important este ca, după finalizarea finanţării, să fie asigurată durabilitatea acestor investiţii, cu alte cuvinte, să fim capabili să gestionăm eficient investiţiile efectuate cu suportul din exterior.
5. De ce are nevoie Moldova pentru a deveni o ţară prosperă?
O ţară prosperă presupune perseverenţă în realizarea obiectivelor şi valorificarea oportunităţilor existente.
6. În ianuarie 2010, Guvernul Republicii Moldova a semnat cu Corporaţia Provocările Mileniului (CPM) din SUA Acordul Compact privind acordarea unei asistenţe sub formă de grant în valoare de $262 mil. pentru dezvoltarea economică şi reducerea sărăciei. Câţi bani au fost deja valorificaţi din această sumă?
Până în prezent au fost iniţiate activităţi pentru care au fost semnate contracte în valoare de peste $120 mil., cum ar fi reformarea sectorului de irigare, proiectarea detaliată a sistemelor centralizate de irigare, reconstrucţia şi supravegherea drumului Sărăteni-Soroca etc.
7. Consideraţi că Moldova are capacitatea necesară de absorbţie a acestor sume de bani?
Da. Deoarece la determinarea sectoarelor pentru investiţii în cadrul Programului Compact au fost analizate minuţios constrângerile în dezvoltarea economică a ţării, fiind propuse domenii prioritare. În plus, în colaborare cu partenerii internaţionali, fortificăm capacităţile locale de absorbţie a acestor bani.
8. Jumătate din suma alocată pentru realizarea Programului Compact ($132 mil.) urmează să fie utilizată pentru reabilitarea drumurilor. La ce etapă se află acest proiect şi când urmează să fie finalizat?
Fondul Provocările Mileniului Moldova a semnat pe 4 iunie curent patru contracte în valoare totală de $92,7 mil., care prevăd reabilitarea în următorii doi ani a drumului de 93 de km Sărăteni-Soroca. Două contracte au fost semnate cu un consorţiu de companii din Turcia, iar alte două contracte - cu o companie din Austria. Sperăm că în luna august companiile respective vor fi mobilizate pentru demararea lucrărilor de reabilitare, având un termen de 24 de luni pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie.
Totodată, pentru reconstrucţia drumului, pe 31 mai au fost semnate contracte în valoare de circa $6 mil. pentru supravegherea lucrărilor de reconstrucţie.
9. Una dintre problemele importante cu care se confruntă Moldova este calitatea relativ scăzută a lucrărilor de reabilitare a drumurilor. În cazul traseului reabilitat în cadrul acestui program există asemenea temeri?
Anume pentru a evita astfel de probleme au fost selectate cele două companii care vor fi responsabile de supravegherea lucrărilor de reconstrucţie a traseului. Acestea vor verifica şi aproba materialele de construcţie utilizate la reabilitarea drumului, monitoriza desfăşurarea lucrărilor conform planurilor aprobate, vor aproba finalmente calitatea drumului reconstruit.
10. Cum au fost selectate companiile câştigătoare?
Prin licitaţie. A fost o competiţie transparentă şi acerbă: la concursul pentru lucrările de reabilitare au participat 13 companii, iar pentru cel de supraveghere tehnică - 21 de companii. Ofertele companiilor participante au fost evaluate de o comisie de profesionişti, în care au fost incluşi şi experţi internaţionali independenţi.
11. În lista câştigătorilor nu se regăseşte nici o companie din Moldova. Prin ce se explică acest lucru?
Participanţii la concurs urmau să se conformeze unui şir de cerinţe, cum ar fi cifra de afaceri relevantă, un volum sporit al fluxului bănesc, experienţă demonstrată în construcţii atât generală, cât şi în proiecte internaţionale similare, precum şi activităţi de amploare realizate în aspect tehnic – criterii care, cu regret, companiile locale, deocamdată, nu le întrunesc.
12. La ce etapă este realizarea proiectului de reconstrucţie a sistemelor de irigare?
La moment, se efectuează proiectarea detaliată a reabilitării sistemelor de irigare sau aşa-numitul proiect de execuţie. După finalizarea proiectării urmează să fie lansat concursul pentru selectarea companiilor care vor realiza nemijlocit lucrările de reabilitare a sistemelor de irigare.
13. În plan profesional, ce planuri aveţi pentru viitor?
Mi-aş dori să implementăm cu succes Programul Compact, iar, în final, Moldova să beneficieze de un al doilea Program Compact. Acesta este un plan destul de optimist, dar am speranţa că poate fi realizat.
14. Dvs. cui vă subordonaţi?
Consiliului de Observatori al Fondului Provocările Mileniului, condus de Primul-Ministru.
15. Cât de receptiv este Guvernul la recomandările, sfaturile venite din exterior?
Receptivitatea Guvernului este demonstrată prin realizarea în termenele stabilite a tuturor angajamentelor asumate prin Acordul Compact.
16. „Provocările Mileniului” înseamnă....
O provocare atât pentru mine şi colegii mei, cât şi pentru ţara noastră în general. Ne dorim ca Moldova să demonstreze cele mai bune practici de implementare a acestor ”provocări”.
17. Câte persoane sunt antrenate în realizarea programului?
În prezent, în cadrul Fondului Provocările Mileniului activează în jur de 30 de persoane. În afară de aceasta, la implementarea Programului sunt antrenaţi mai mulţi actori - companii internaţionale şi locale, responsabile de diferite activităţi, precum şi instituţii publice din ţară.
18. Aţi organizat diverse întruniri la care oamenii au fost rugaţi să vină cu diverse propuneri pentru dezvoltarea Programului Compact. Aţi ţinut cont de sugestiile acestora?
Este adevărat că consultările publice în cadrul Programelor Compact se organizează atât la etapa de elaborare, cât şi la cea de implementare. Sunt consultate opiniile autorităţilor publice centrale şi locale, sectorului privat şi societăţii civile.
Aşteptările noastre au coincis cu aşteptările publicului, care s-au referit în marea majoritate la îmbunătăţiri sociale, cum ar fi reabilitarea drumurilor de acces în localităţile prin care trece traseul Sărăteni-Soroca, iluminarea localităţilor, reconstrucţia staţiilor de aşteptare etc. Am ţinut cont de aceste doleanţe şi mă voi simţi împlinită când acestea vor fi realizate. Sperăm că acest traseu va fi cel mai modern din Moldova.
19. Cât timp acordaţi serviciului şi cât familiei?
Cu regret, mai puţin timp acord familiei şi mai mult serviciului.
20. Unde preferaţi să vă petreceţi timpul liber?
Bineînţeles că la aer liber. Fiind toată ziua în oficiu, atunci când dispun de timp, prefer să mă aflu în mijlocul naturii.
21. Credeţi că saloanele de frumuseţe pot ajuta femeile să-şi menţină frumuseţea?
Sigur că da. Eu însă consider că o viaţă plină de energie şi activitate îmi oferă posibilitatea să fiu mereu în formă.
22. Ce profesie aveţi?
Sunt economist. Am absolvit Universitatea de Stat din Moldova, specialitatea finanţe. Ulterior, timp de 20 de ani, am activat în cadrul Ministerului Finanţelor, unde am deţinut mai multe funcţii, inclusiv cea de viceministru. După serviciul public am lucrat în diferite programe, finanţate de donatorii străini.
23. Visele Dvs. din tinereţe s-au realizat?
Bineînţeles.
24. Cine este prietena Dvs. cea mai bună?
Mama.
25. Care este ultimul spectacol pe care l-aţi vizionat?
Ultimul spectacol a fost un recital muzical cu Vasile Şeicaru.
26. În opinia Dvs., ce criterii stau la baza dezvoltării unei societăţi democratice?
În primul rând, disciplina şi responsabilitatea fiecărei persoane în parte faţă de ceea ce face şi atitudinea sa faţă de ceea ce este în această ţară. Nu putem însă neglija şi respectarea libertăţilor cetăţenilor.
27. Cum apreciaţi calea dezvoltării R.Moldova?
Eu sunt adeptul direcţiei integrării europene. Îmi doresc ca Moldova să fie o ţară integrată în UE cu o creştere economică stabilă şi cu o populaţie fericită.
28. Preferaţi să vă odihniţi la munte, la mare sau la sanatoriu?
Cel puţin, o dată pe an merg la mare şi la munte. Îmi doresc foarte mult să mă odihnesc şi la sanatoriu, însă, cu regret, nu reuşesc.
29. Ce limbi vorbiţi?
Engleza şi rusa fluent, iar franceza mi-a rămas doar pentru muzică şi complimente.
30. Dacă aţi putea, ce aţi schimba din trecutul Dvs.?
Cel mai probabil că nu aş schimba prea multe. Consider că mi-am ales corect profesia şi sunt o femeie împlinită din punct de vedere profesional. În plan personal, mi-aş fi dorit să am mai mult timp liber pe care să-l dedic familiei.
31. Cu ce bucate preferaţi să-i răsfăţaţi pe cei dragi?
Sunt amatoare de peşte şi bucatele din peşte sunt răsfăţul tradiţional al casei.
32. Gestionarea unui proiect mare Vă oferă mai multă experienţă?
Bineînţeles că orice proiect îmi oferă o experienţă nouă. În cazul dat, Programul Compact îmi oferă o experienţă enormă.
33. Ce aşteptări aveţi de la anul 2012?
Să realizăm obiectivele trasate în cadrul programului pentru anul curent. Îmi doresc o demarare reuşită a reconstrucţiei drumului şi a concursurilor pentru lucrările de reabilitare a sistemelor de irigare. O altă aşteptare sunt reformele în sectorul de irigare, în special îmbunătăţirea managementului bazinelor hidrografice.
34. Soţul trebuie să simtă disconfort atunci când soţia câştigă mai mult?
Soţii trebuie să fie parteneri care se susţin reciproc pe parcursul vieţii.
35. Când soţul v-a dăruit ultima dată flori?
La 8 Martie.
36. Care amintire din copilărie vă este vie în memorie?
Îmi amintesc cu plăcere sărbătorile organizate în familie, în special iarna, când se adunau rudele şi prietenii şi preferau să cânte. Un episod din copilărie, care, probabil, mi-a marcat întreaga viaţă a fost atunci când la una dintre sărbători, o mătuşă de a mea s-a lăudat că feciorul său, adică verişorul meu, cântă la acordeon. Atunci mama mi-a zis: „Hai, Valentina, cântă şi tu ceva”. Îmi amintesc că aveam vreo cinci ani şi am cântat „Mama, milaia mama” de Ludmila Zâkina. La final, toţi m-au aplaudat şi m-au stimulat oferindu-mi şi bani. Părinţii s-au simţit mândri de mine, iar eu - de faptul că am reuşit să le îndreptăţesc aşteptările.
37. Care este cel mai plăcut cadou primit de la feciorul Dvs.?
Florile şi, evident, prezenţa lui lângă mine.
38. Vă plac bancurile?
Da, îmi place să le ascult, dar şi să le spun uneori.
39. Este adevărat că, cu cât mai mult studiezi, cu atât crezi că ştii mai puţin?
Este adevărat şi aceasta este o înţelepciune recunoscută de secole.
40. Prin ce se explică acest lucru?
Cunoscând multe, înţelegi că multe nu le-ai ştiut şi te gândeşti să sunt încă şi mai multe pe care ar fi bine să le cunoşti.
41. În ce preferaţi să investiţi sursele financiare?
La moment, aş prefera să investesc într-un imobil.
42. La ce nu veţi renunţa niciodată?
La a fi exigentă şi responsabilă.
43. Puteţi ierta orice?
Nu. Nu aş putea ierta trădarea.
44. Ce este fericirea?
Atunci când eşti mulţumit de ceea ce faci şi când sunt mulţumiţi de aceasta şi cei din jurul tău.
45. Este adevărată afirmaţia „Păzeşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă păzesc singur”?
Conţinutul acestei afirmaţii nu m-a afectat, de aceea nu mă pot pronunţa. Întotdeauna am avut lângă mine prieteni adevăraţi.
46. Există vreo deosebire între a lucra sub conducerea unei femei sau a unui bărbat?
Probabil că asta o pot spune mai bine subalternii mei.
47. Aveţi vreo pasiune pentru care „jertfiţi” timp cu plăcere?
Îmi place să ascult muzică, dar îmi place şi să lucrez ascultând muzică.
48. Ce înseamnă familia pentru Dvs.?
Un susţinător.
49. De ce calităţi ar trebui să dispună un lider?
În primul rând, este important ca acesta să inspire încredere şi motivaţie, să cunoască posibilităţile şi capacităţile subalternilor şi să gestioneze activitatea eficient ţinând cont de punctele slabe şi forte ale fiecăruia.
50. Cum procedaţi atunci când subalternii nu-şi îndeplinesc conştiincios obligaţiunile de serviciu?
Discut cu ei pentru a clarifica cauzele, iar apoi încercăm împreună să schimbăm situaţia.
51. Activitatea desfăşurată în cadrul Fondului Provocările Mileniului Moldova se deosebeşte de cea de la Ministerul Finanţelor?
În mare parte, responsabilitatea şi rigorile financiare sunt similare. Cu toate acestea, gestionarea unui program atât de complex impune şi un şir de cerinţe specifice stabilite de donator şi, prin urmare, trebuie să te conformezi atât legislaţiei naţionale, cât şi procedurilor internaţionale. O diferenţă se referă la capitolul finanţare. La Ministerul Finanţelor, practic, întotdeauna erau constrângeri de ordin financiar, dar în cadrul FPM există constrângeri de timp – avem un termen limitat de 5 ani pentru realizarea programului Compact, fără nici o extindere.
52. Este dificil să fii managerul unui proiect destul de important pentru Moldova?
Nu este uşor, dar este şi interesant, totodată.
53. Dat fiind programul pe care îl gestionaţi, sunteţi în contact permanent cu străinii. Ce părere au ei despre Moldova?
De multe ori cei care vin pentru prima dată în Moldova sunt surprinşi de contrastul dintre ceea ce văd aici şi ceea ce cunoşteau din auzite despre Moldova. După ce ne vizitează ţara, mulţi străini îşi schimbă opinia despre noi şi consideră că Moldova are un viitor.
54. Dar despre reformele implementate aici?
Cei cu care colaborăm noi înţeleg şi susţin procesele demarate.
55. Ce gen de muzică vă place?
Îmi place să ascult, dar şi să cânt muzică populară. Am în jur de 100 de cântece populare şi romanţe în ”repertoriul” meu pe care le cânt cu plăcere de fiecare dată când am ocazia, la diverse petreceri, zile de naştere etc. Am avut plăcuta ocazie să cânt alături de Nicolae Botgros şi alţi interpreţi de la noi. Acest lucru îmi produce o plăcere şi o satisfacţie spirituală enormă.
56. Ce aţi învăţat de la băiatul Dvs.?
Să fiu mai puţin conservativă în anumite situaţii şi să privesc mai simplist unele lucruri.
57. De câţi bani are nevoie o femeie pentru a fi fericită?
Nu întotdeauna fericirea constă în bani.
58. Ce înseamnă să lucrezi nu din frică, dar conştiincios?
Eu nu ştiu cum este să lucrezi din frică. Întotdeauna am activat conştiincios.
59. Pe cât de reală este atingerea unei inflaţii de 3-5% în Moldova?
Republica Moldova este o ţară mică şi deschisă, fiind supusă riscurilor externe, ceea ce înseamnă că nivelul inflaţiei va depinde şi de partenerii comerciali ai ţării noastre.
60. Pe cât de atractivă este Moldova pentru investiţii?
Atractivitatea Moldovei pentru investiţii a crescut semnificativ în ultimii ani, ceea ce demonstrează şi clasamentul Băncii Mondiale. Evident că mai persistă unele probleme, dar, în general, dinamica este pozitivă.
61. De cât timp este nevoie pentru ca $1 investit în economia Moldovei să aducă profit?
Timpul de recuperare a investiţiei depinde foarte mult de domeniul ales pentru investiţii. În general, se apreciază mai mult faptul că investiţia poate fi recuperată în siguranţă, decât timpul recuperării. De obicei, investiţiile care se recuperează rapid sunt nişte afaceri riscante, ceea ce nu este de dorit.
62. Credeţi în posibilitatea unui boom economic în Moldova?
Sunt o optimistă convinsă şi nu pot să nu cred că în Moldova poate fi un boom economic. Un argument serios în această privinţă fiind şi volumul asistenţei oferite de către partenerii de dezvoltare şi încrederea acestora în Moldova.
63. Ce înseamnă pentru Dvs. „patria mică”?
Localitatea Durleşti unde m-am născut şi unde petrec o bună parte din timp.
64. Inspiraţia se vinde?
Cred că nu.
65. Este adevărat că tot ce se face se face spre bine?
Da. M-am convins de acest lucru. Nu trebuie să regreţi de unele situaţii în viaţă, dar trebuie să fii optimist şi să te mişti înainte.
66. Care este cea mai mare realizare profesională a Dvs.?
Sunt mai multe realizări, dar aş dori să menţionez tranzacţia de răscumpărare a datoriei de stat faţă de Gazprom în sumă de peste 140 mil. dolari. O altă realizare care m-a marcat a fost momentul semnării Acordului Compact la Washington în 2010. Am fost emoţionată profund de cuvintele spuse în acel moment, care m-au făcut să mă simt mândră de mine şi ţara mea. Implementarea cu succes a Programului Compact va fi o următoare realizare spre care tind.
67. Când priviţi în trecut, sunteţi mulţumită de ce vedeţi?
Da.
68. Câţi ani aveţi în cea mai veche fotografie?
1 an.
69. Vă consideraţi o persoană fotogenică?
Va aprecia publicul.
70. Credeţi în viaţa de apoi?
Cred. Până şi acei care afirmă că nu cred, undeva, în adâncul sufletului, speră că aceasta există.
71. Ce surprize aşteptaţi de la viaţă?
Surprize care să mă bucure, nu să mă întristeze.
72. Este adevărat că, atât cât trăieşti, înveţi?
Bineînţeles.
73. Ce vă face să vă pierdeţi calmul?
În general, sunt o persoană pozitivă, dar deseori nesinceritatea mă face să-mi pierd calmul.
74. Sunteţi necruţătoare faţă de propria persoană?
De cele mai multe ori, da.
75. Care este deviza Dvs.?
Perfecţionare continuă.
76. Ce nu poţi cumpăra cu bani?
Multe lucruri: încrederea, onoarea, respectul, dragostea celor apropiaţi...
77. Care este destinaţia turistică, unde, deocamdată, nu aţi fost, dar la care visaţi?
Israel. Aş vrea să ajung pe locurile sfinte. Sper să realizez acest vis cât de curând posibil.■
Далее...
Îmi plac provocările
De la 1 mai 2012 Mobiasbancă - Groupe Société Générale are un nou preşedinte – francezul Ridha Tekaia. Acesta nu a aplicat pentru poziţia respectivă, ci a fost numit în funcţie de către conducerea Société Générale şi a avut nevoie de „ceva mai mult de trei minute” pentru a accepta oferta. La doar câteva săptămâni după sosirea sa la Chişinău, noul preşedinte al Mobiasbancă se simte deja complet integrat în activitatea băncii, cunoaşte câteva dintre cele mai importante probleme ale ţării şi este gata să-şi folosească toată experienţa, cunoştinţele şi energia pentru a transforma Moldova într-un loc de trai mai bun. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Ridha Tekaia vorbeşte despre obiectivele sale principale la Mobiasbancă, aşteptările pe care le are de la echipă şi de la autorităţi, precum şi despre cauzele care îi determină pe investitorii străini să nu se grăbească să investească în Moldova.
Profit: Dle Tekaia, la 1 mai 2012 aţi fost învestit în funcţia de Preşedinte al Mobiasbancă - Groupe Société Générale (SG). Spuneţi-ne, vă rog, pe cât de dificil sau, poate, uşor a fost procesul de „integrare” în activitatea băncii, în particular, şi în Moldova, în general?
R.T.: În primul rând, aş vrea să spun că autorităţile Moldovei m-au ajutat foarte mult în ce priveşte legalizarea tuturor documentelor necesare pentru această activitate, fapt care m-a ajutat să mă integrez destul de repede. Totul a fost gata timp de doar câteva săptămâni şi cred că acesta este un rezultat foarte bun, care, în opinia mea, se datorează cooperării excelente între Mobiasbancă, Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi autorităţi, în general.
Integrarea în activitatea băncii a fost, de asemenea, foarte lină. Mobiasbancă este deja integrată în Grupul Société Générale. A fost schimbat preşedintele, dar nu acţionarul principal sau spiritul companiei. Noi reprezentăm Société Générale şi nu are importanţă dacă eşti moldovean, francez sau de orice altă naţionalitate. Consider că după cele câteva săptămâni petrecute la Mobiasbancă sunt deja complet integrat în activitatea băncii.
Profit: Activaţi în cadrul SG de circa 25 de ani şi aţi lucrat în mai multe ţări, inclusiv în Franţa, Camerun, Cehia, Algeria etc. Ce v-a determinat să aplicaţi pentru această poziţie într-o ţară ca Moldova, care este considerată cea mai săracă din Europa?
R.T.: Să fiu sincer, nu am aplicat pentru funcţia respectivă. Propunerea a venit din partea conducerii SG, care cunoaşte capacităţile şi posibilităţile fiecărui membru al echipei, provocările şi obiectivele pe care ar vrea să i le traseze.
Profit: De cât timp aţi avut nevoie pentru a accepta oferta?
R.T.: Cred că ceva mai mult de trei minute. După cum aţi văzut deja, activez în cadrul SG deja de 25 de ani, am lucrat în mai multe state şi eram obişnuit cu schimbarea locului de muncă şi de trai şi cu acceptarea provocărilor. În opinia mea, cu cât o sarcină este mai dificilă, cu atât este mai bine, iar eu o apreciez mai mult.
Profit: Ce ştiaţi despre Moldova şi Mobiasbancă înainte de a veni în ţara noastră?
R.T.: Cunoşteam câţiva indicatori macroeconomici şi aveam câteva idei generale despre ţară, principala fiind dorinţa Moldovei de a adera la UE. Deoarece avusesem deja o experienţă similară în Cehia, unde am început să activez cu doi ani înainte ca această ţară să adere la UE, m-am gândit imediat că această propunere este o provocare de a ajuta Moldova să adere la UE. Sper că, împreună, vom reuşi să realizăm cu succes acest obiectiv.
Profit: Dvs. sunteţi mult mai optimist în ce priveşte şansele Moldovei de a adera la UE, decât mulţi moldoveni.
R.T.: Nu este atât de important dacă ţara aderă la UE. Mult mai important este ca ea să atingă un anumit nivel de dezvoltare şi să îmbunătăţească situaţia generală din ţară. Voi fi parte a acestui proces şi îmi voi da toată silinţa pentru a obţine rezultate în acest domeniu.
Profit: Integrarea Mobiasbancă în SG a fost una dintre principalele priorităţi ale predecesorului Dvs., Jean-Francois Myard, care a reuşit s-o îndeplinească cu succes. Dar care sunt principalele sarcini care stau în faţa Dvs. pe parcursul mandatului de trei ani de preşedinte al Mobiasbancă?
R.T.: Într-adevăr, Jean-Francois Myard a făcut un lucru excelent în ceea ce priveşte integrarea Mobiasbancă în Grupul SG. Am găsit aici o echipă integrată şi, spre marele meu noroc, eu va trebui doar să continuu ceea ce a făcut domnia sa.
Cât priveşte priorităţile care stau în faţa mandatului meu, prima constă în eliminarea duplicităţii. Atunci când am achiziţionat pachetul majoritar al Mobiasbancă în anul 2007, a trebuit să ne conformăm regulamentelor BNM, şi în acelaşi timp - să implementăm cadrul legal al SG. În realitate, am menţinut ambele reglementări. Astăzi observăm că în unele domenii facem unul şi acelaşi lucru. De aceea, sarcina noastră în prezent este de a simplifica procesele şi de a deveni mai eficienţi spre satisfacţia clienţilor noştri. Filozofia noastră de a respecta normele de reglementare cele mai severe, din cele două, a fost acceptată de BNM.
Cel de-al doilea obiectiv este de a dezvolta şi extinde reţeaua băncii. Îmi doresc să fie unificată imaginea şi aspectul agenţiilor noastre. În Chişinău, precum şi în provincie, au apărut noi cartiere rezidenţiale, ceea ce înseamnă că reţeaua trebuie extinsă. În prezent, Mobiasbancă are cele mai mute filiale la Chişinău, dar nu vom putea spune că suntem o bancă moldovenească dacă nu acoperim întreg teritoriul ţării.
Obiectivul nostru pe termen mediu şi lung este de a mări profitabilitatea băncii şi de a-i îmbunătăţi performanţele. Intenţionăm să obţinem acest lucru printr-o activitate comercială mai mare.
Profit: La ce provocări vă aşteptaţi în activitatea Dvs. la Mobiasbancă, în particular, şi în Moldova, în general?
R.T.: Cred că provocări există peste tot. Orice schimbare este o provocare prin însăşi natura ei. Mă aştept la anumite dificultăţi în cadrul reorganizării proceselor. Atunci când oamenii sunt obişnuiţi cu anumite procese o perioadă de timp mai îndelungată, iar cineva încearcă să le îmbunătăţească sau să mărească viteza de implementare, atunci poate apărea reticenţă sau chiar rezistenţă. Dar eu ştiu şi simt că echipa Mobiasbancă, care este foarte tânără şi plină de entuziasm, va accepta această provocare. Chiar cred că membrii echipei sunt în aşteptarea acestei provocări.
Profit: Într-adevăr, este foarte important să te bucuri de sprijinul echipei, deoarece o singură persoană, indiferent de cât de mult şi-ar dori acest lucru, nu poate obţine foarte multe de una singură.
R.T.: Da, este foarte important să te bucuri de sprijin, să fii acceptat şi înţeles. Cred că eu sunt sprijinit, acceptat şi înţeles şi acest lucru mă face, într-adevăr, optimist în ce priveşte succesul Mobiasbancă.
Profit: Société Générale este o importantă companie internaţională care are companii subsidiare în câteva zeci de state. Ce ne puteţi spune despre succesele înregistrate de Mobiasbancă în comparaţie cu alte companii subsidiare ale SG?
R.T.: În primul rând, aş vrea să spun că Mobiasbancă este o companie subsidiară mică, faţă de alţi membri ai grupului. De exemplu, banca noastră a înregistrat un profit de 1,1 mil. euro în primul trimestru al anului 2012. Nu este un rezultat rău, dar această sumă pare mică în comparaţie cu profitul de câteva sute de milioane de euro înregistrat de SG.
În general, Mobiasbancă are succese destul de bune. Compania a reuşit să dubleze profitul net în primul trimestru al anului 2012 în comparaţie cu perioada similară a anului trecut şi acest rezultat vorbeşte despre potenţialul băncii. Mobiasbancă nu se numără printre primele 20 dintre cele 44 de companii subsidiare ale SG, dar ea înregistrează rezultate destul de bune în cea de-a doua jumătate a grupului. Lucrul cel mai important este că banca a înregistrat o creştere permanentă pe parcursul ultimilor 5 ani şi vom face tot posibilul pentru ca această tendinţă să continue.
Profit: ROA şi ROE sunt doi indicatori foarte importanţi care vorbesc despre profitabilitatea unei bănci. Cum arată aceşti indicatori la Mobiasbancă în comparaţie cu SG şi alte companii subsidiare?
R.T.: Indicatorul ROE la SG a fost de 6,4% în primul trimestru al anului 2012, în timp ce la Mobiasbancă acesta a fost de 8,7%. Dar cel mai important lucru este că la Mobiasbancă ROE a crescut de la 5% în primul trimestru al anului 2011 până la 8,7% în primul trimestru al anului curent. Este o performanţă excelentă şi este un rezultat mult mai bun decât media în grupul de bănci de talia Mobiasbancă şi unul foarte bun în comparaţie cu SG şi alte companii fiice. Sperăm să menţinem acest nivel, deşi acest lucru nu este obligatoriu. Cel de-al doilea indicator, ROA, este la moment mai mare de 2% şi este, de asemenea, destul de bun.
Profit: Ce cotă de piaţă deţine în prezent Mobias-bancă şi cum credeţi că va evolua aceasta în viitor?
R.T.: Mobiasbancă deţine o cotă de piaţă de circa 6%. În acelaşi timp, cota este mai mare pe segmentul de retail – între 7% şi 8% şi ceva mai mică pe segmentul corporativ – între 5% şi 6%. Dar noi suntem ambiţioşi şi dorim să majorăm cota de piaţă pe segmentul corporativ, cel puţin, până la 7-8%. Cât priveşte segmentul retail, strategia noastră este universală - dorim să stabilizăm baza noastră de clienţi şi să îmbunătăţim oferta specifică pentru creditele ipotecare în sectorul privat şi să lansăm câteva programe de conturi de economii, iar mai apoi oferta de mobile banking.
De asemenea, cred că nu suntem suficient de prezenţi pe segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii în comparaţie cu ambiţiile pe care le avem. După cum am menţionat deja, am dori să extindem reţeaua de filiale în toate regiunile ţării, punând accentul pe întreprinderile mici şi mijlocii (ÎMM).
Aş dori să menţionez faptul că Mobiasbancă este în proces de semnare a două noi linii de creditare cu BERD - una în valoare de 5 mil. euro pentru creditarea ÎMM, iar alta - în valoare de 3 mil. euro pentru sectorul energiei regenerabile. De asemenea, am debursat ultima tranşă de 5 mil. euro a unei linii de credit cu Banca Europeană pentru Investiţii pentru susţinerea businessului corporativ. Acest lucru demonstrează că scopul nostru este de a sprijini economia, şi nu doar întreprinderile mari, dar şi cele mici şi mijlocii.
Profit: Dar există cerere pentru asemenea credite?
R.T.: Cred că sarcina noastră este de a încuraja cererea. Aceasta există, dar de multe ori proprietarii ÎMM nu sunt obişnuiţi să apeleze la serviciile băncii sau nu la cele ale Mobiasbancă. Anterior, am vorbit despre agresivitatea comercială a echipei şi aş vrea să accentuez acest aspect. Trebuie să atragem cât mai mulţi clienţi, care să vină la noi şi să ne explice proiectele lor. Acest lucru nu înseamnă că orice proiect va fi acceptat, dar, cel puţin, îi vom îndruma să ştie ce pot face.
De asemenea, am început să explic echipei Mobiasbancă faptul că noi trebuie nu doar să sprijinim proiectele înaintate de clienţi, dar uneori chiar să-i ajutăm să le elaboreze.
Recent, am făcut turul tuturor filialelor Mobiasbancă, deoarece consider că este foarte important să fii aproape de întreaga echipă nu doar de cei care lucrează în sediul central. Am adresat mai mult întrebări angajaţilor şi am observat că unii dintre ei au o abordare destul de conservativă – au lista documentelor pe care clientul trebuie să le prezinte şi respectă toate procedurile stipulate în regulament. Cred însă, că clientul trebuie îndrumat cum să pregătească această listă de documente, lucru care nu este deloc uşor.
Profit: Credeţi că angajaţii băncii au nevoie de traininguri suplimentare?
R.T.: Cred că este mai degrabă vorba de comportament, curiozitate şi dorinţă decât de traininguri. Dar aş vrea să menţionez faptul că am întâlnit exact acelaşi comportament şi în alte state care au o cultură diferită şi un nivel de dezvoltare diferit de cel al Moldovei.
În Moldova există 3-4 sectoare principale de activitate şi noi intenţionăm să numim specialişti pentru fiecare dintre aceste sectoare pentru a răspunde la toate întrebările care pot apărea în procesul de pregătire a documentelor. Dar pentru aceasta este nevoie de o echipă cu spirit proactiv care să adreseze întrebări persoanelor potrivite.
Profit: Franţa este unul din principalii investitori străini din Moldova, iar asemenea companii ca Orange, Lafarge sau Société Générale operează cu succes pe piaţa moldovenească de mai mulţi ani. În opinia Dvs., ce trebuie să facă Moldova pentru a atrage mai mulţi investitori străini?
R.T.: Sunt de acord că Moldova are multe avantaje, cum ar fi zonele economice libere sau costul redus al forţei de muncă. Însă acest lucru nu este de ajuns. Investitorii străini vor aprecia aceste avantaje, dar prima întrebare pe care o vor pune va fi: „Care este climatul investiţional?”, având în vedere printre multe altele şi calitatea sistemului judecătoresc. Cred că Moldova mai are încă multe de făcut la acest capitol. Aş putea da mai multe exemple de cazuri în care Mobiasbancă s-a confruntat cu decizii judecătoreşti destul de stranii…
Climatul investiţional mai înseamnă şi facilităţi administrative. Cred că situaţia a început deja să se îmbunătăţească la acest capitol, iar o dovadă în acest sens este perioada scurtă de timp de care a fost nevoie pentru a pregăti documentele pentru şederea mea aici. Sper foarte mult că situaţia mea nu a constituit doar o excepţie.
Un alt aspect de o importanţă crucială este costul resurselor energetice. Atât preţul la energia electrică, cât şi la gazul natural este foarte înalt în Moldova, iar ponderea acestora în costul final al oricărui produs este semnificativă.
Logistica este o altă problemă. Terminalul de la Giurgiuleşti este un exemplu foarte bun, însă nu este atât de uşor să te deplasezi de la Giurgiuleşti la Chişinău. Am făcut deja această călătorie cu automobilul şi aş vrea să spun că nu a fost deloc uşor. Sper că proiectul de reabilitare a acestei magistrale auto va fi finalizat în curând.
După justiţie, facilităţi administrative, logistică şi costul energiei, cel mai important lucru, în opinia mea, este forţa de muncă. Este minunat să ai forţă de muncă destul de ieftină pentru companiile internaţionale, dar nu sunt sigur că Moldova are capacitatea de a ţine specialiştii calificaţi în ţară. În timpul vizitelor în diferite regiuni ale ţării nu am văzut prea multe şcoli profesionale. Este minunat să avem absolvenţi care vorbesc 2, 3, 4 sau chiar 5 limbi străine şi sunt experţi în drept, economie, geografie etc. Dar nu sunt sigur că investitorii străini au nevoie anume de acest lucru.
Am să vă dau un exemplu. O companie franceză a venit în Moldova pentru a deschide aici o afacere. Am vizitat zona economică liberă şi am vorbit despre costul forţei de muncă. Investitorul francez a fost interesat de condiţiile oferite, dar când a declarat că are nevoie de 200 de angajaţi timp de trei luni, noi nu am avut un răspuns pentru el. La moment eu văd o discrepanţă între specialiştii pe care îi pregătesc universităţile şi cei de care au nevoie angajatorii. Majoritatea absolvenţilor doresc să fie manageri, iar majoritatea angajatorilor au nevoie de muncitori calificaţi. Această situaţie explică de ce studenţii moldoveni pleacă şi foarte puţini se întorc.
Aş vrea să menţionez faptul că, datorită crizei internaţionale, în următorii ani în Moldova nu vor veni prea mulţi investitori de talia companiilor Orange, Lafarge sau SG. Dar am putea atrage aici ÎMM din Franţa.
Noi am făcut deja primul pas în această direcţie şi la sfârşitul lunii iunie, în cooperare cu Camera de Comerţ moldo-franceză, Camera de Comerţ a RM, Ministerul Economiei şi Ambasada Moldovei la Paris, vom organiza o vizită la Toulouse pentru a prezenta ÎMM din Franţa oportunităţile care există în Moldova. Delegaţia va include şi reprezentanţi ai 2-3 companii moldoveneşti care îşi vor prezenta ofertele. În septembrie, intenţionăm să organizăm o misiune similară la Lyon. În cadrul acestor vizite vom încerca „să vindem Moldova”, deoarece europenii nu cunosc prea multe despre această ţară. Dacă aceste misiuni se vor solda cu succes, atunci vor urma şi altele.
SG a făcut deja acest lucru în Cehia. Am creat o structură dedicată lucrului cu ÎMM străine. În cazul Cehiei această iniţiativă a fost una de succes, deoarece către sfârşitul primului an de activitate existau deja circa 200 de investitori mici, care au venit din diverse ţări europene. Astăzi, trebuie să ne focusăm atenţia asupra companiilor mici, deoarece ele sunt mai flexibile şi pot fi atrase mai uşor decât cele mari.
Profit: Dvs. veniţi dintr-o ţară economia căreia este bazată pe sectorul privat. Moldova doar tinde spre acest lucru, iar la moment oficialii şi oamenii simpli au păreri împărţite despre necesitatea de a privatiza asemenea companii importante precum Banca de Economii sau Moldtelecom. În calitate de expert în sectorul financiar, credeţi că o asemenea ţară ca Moldova ar trebui sau nu să privatizeze Banca de Economii şi de ce?
R.T.: V-am vorbit deja despre experienţa mea în Cehia. Primul lucru care mi-a atras atenţia la sosirea în Cehia a fost faptul că aici toate băncile de stat fuseseră privatizate. Am fost surprins, deoarece în toate statele în care lucrasem până atunci exista, cel puţin, o bancă de stat. Cu toate acestea, Banca Naţională a Cehiei administrează cu succes sectorul bancar printr-o guvernanţă potrivită şi acest model funcţionează.
Analizând situaţia din Moldova, eu aş spune „da” privatizării. Banca de Economii se confruntă cu anumite dificultăţi care se datorează, în opinia mea, nu doar managementului, dar şi situaţiei generale din ţară. În prezent, în Moldova există 14 bănci, plus companiile de leasing şi cele de microfinanţare. Apropo, chiar nu înţeleg cum asemenea jucători ca companiile de leasing şi cele de microfinanţare pot lucra în afara cadrului legal stabilit de BNM. Aceste companii nu respectă regulile stricte pe care noi le respectăm, iar acest lucru înseamnă concurenţă neloială, atâta timp cât şi ei oferă aceleaşi produse cum sunt creditele, de exemplu.
Cred că este o perioadă propice pentru a privatiza Banca de Economii, Moldtelecom, precum şi, probabil, Air Moldova sau unele companii din sectorul energetic. Este mai bine să privatizezi atunci când companiile au o anumită valoare. Cu cât acest lucru va fi făcut mai devreme, cu atât mai bine pentru ţară.
Profit: Argumentul principal al celor care se opun privatizării este că în prezent profitul acestor companii se duce la stat, iar în cazul în care vor fi privatizate se va duce în buzunarul acţionarului străin.
R.T.: Aş vrea să dau exemplul Société Générale. Desigur, acţionarul nostru principal este unul străin, dar noi achităm taxele în Moldova, nu în Franţa, şi pe parcursul ultimilor 5 ani nu am distribuit profitul. Noi spunem conducerii SG: „Misiunea noastră este de a dezvolta Mobiasbancă, din această cauză dorim să reinvestim veniturile noastre, sunteţi de acord?” În fiecare an răspunsul a fost unul pozitiv, ceea ce demonstrează că Société Générale crede în creşterea Mobiasbancă.
Este important că noi investim şi vom continua să investim în Moldova. În ziua în care vom considera că Mobiasbancă a atins nivelul şi mărimea pe care ne-o dorim pentru această ţară, probabil, ne vom gândi şi la distribuirea profitului. Dar înainte de aceasta toate taxele vor fi achitate în Moldova.
Aş vrea să menţionez faptul că în prezent Mobiasbancă are circa 700 de angajaţi moldoveni. Marea lor majoritate sunt persoane tinere şi instruite, care au acelaşi profil ca şi cei care părăsesc ţara. Dar graţie politicii noastre din domeniul resurselor umane în ceea ce priveşte dezvoltarea carierei şi sprijinului oferit, ei trăiesc şi lucrează în Moldova. Sunt sigur că în cazul în care Banca de Economii va fi achiziţionată de un investitor străin, acesta va face acelaşi lucru – va fortifica banca şi va investi în echipă.
Profit: Ce vă impresionează la Mobiasbancă, în sistemul bancar din Moldova şi în ţara noastră în general? Dar ce v-a dezamăgit deja aici?
R.T.: La capitolul dezamăgire, aşa cum am menţionat, este vorba de concurenţa neloială din partea companiilor de leasing şi a celor de microfinanţare.
Profit: Vedeţi un concurent puternic în persoana companiilor de microfinanţare?
R.T.: Nu, deoarece acestea sunt mult mai mici decât băncile. Cu toate acestea, ele nu respectă regulile stricte pe care le respectă băncile, ceea ce înseamnă concurenţă neloială. Consider că Moldova are nevoie de bănci puternice şi profitabile. Numărul băncilor şi al companiilor de microfinanţare – peste 20 – este prea mare pentru o ţară ca Moldova. Când 10 jucători de pe piaţă se luptă pentru o tranzacţie, va câştiga cel care va fi mai agresiv şi va reduce cel mai mult din preţ. Dar, în cele din urmă, acest lucru este în defavoarea sistemului bancar şi, implicit, a clienţilor. Am spus deja că, pentru a sprijini creşterea economică, este nevoie de un sistem bancar puternic. O reducere prea mare de preţ va conduce la slăbirea poziţiei băncilor care nu vor fi în stare să sprijine potenţialul de creştere a clienţilor.
După cum am menţionat deja, am rămas impresionat de echipă, care este una plină de entuziasm şi gata să sară în ajutor. Îmi place foarte mult să lucrez cu o asemenea echipă.
De asemenea, am rămas plăcut impresionat de deschiderea de care dau dovadă autorităţile şi BNM. Am avut deja ocazia să mă întâlnesc cu Prim-Ministrul Vlad Filat, Ministrul Economiei Valeriu Lazăr, cu preşedintele şi vicepreşedintele BNM, Dorin Drăguţanu, Emma Tăbârţă şi Marin Moloşag. În pofida faptului că sunt nişte persoane foarte ocupate, ele au găsit timp pentru a ne întâlni, a ne ascultă şi încearcă să ne ajute, deşi înţeleg că acest lucru nu este întotdeauna uşor. Este pentru prima dată când simt acest sprijin atât de puternic într-o ţară şi acest lucru mă face să fiu şi mai optimist.■
Далее...
