Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr.06_2011, (190), iunie 2011O nouă viaţă a istoriei de altădată
Astăzi, într-un secol zbuciumat al tehnologiilor informaţionale, puţini sînt cei care îşi mai amintesc de timpurile cînd atmosfera de petrecere era încinsă lîngă „urechea” magică a unui gramofon. Anii s-au perindat, iar odată cu ei au rămas în umbră şi obiectele muzicale care au făcut istorie. Din fericire însă, pasiunea unor oameni pentru frumos face ca trecutul de altădată să apară în prezent în toată frumuseţea şi splendoarea lui.
Profesorul Colegiului de Ecologie din Chişinău, Vasile Muşinschi, este unul dintre puţinii oameni care a încercat şi a reuşit să dea o nouă viaţă gramofoanelor şi patefoanelor, care pe timpuri constituiau nucleul petrecerilor. A descoperit pasiunea pentru restaurarea acestor instrumente muzicale cu trei ani în urmă, cînd, fiind în vizită la un prieten, a observat printre mai multe lucruri netrebuincioase la casa omului un patefon defectat, care însă i s-a părut o adevărată comoară. S-a întrebat atunci: „Cum este posibil ca un lucru care a bucurat atîţia oameni, să ajungă acum la gunoi?”. Restaurarea acelui patefon aruncat în voia sorţii a constituit pentru Vasile Muşinschi, inginer-mecanic de profesie, o adevărată provocare. Cu permisiunea stăpînului şi apelînd la toate cunoştinţele din domeniul mecanicii şi prelucrării lemnului, el a reuşit să-i dea o nouă viaţă patefonului, soarta căruia părea deja pecetluită. 
Cuprins de febra acestei pasiuni, a mai făcut rost şi de alte patefoane vechi pe care le-a restaurat cu succes. Într-o bună zi însă cineva l-a întrebat, dacă repară şi gramofoane. Ştiind că mecanismul patefoanelor şi gramofoanelor este, practic, identic, şi-a dat acordul. I-au fost aduse, astfel, trei gramofoane, complet uzate. Au urmat apoi luni de zile în care cu foarte multă migală şi dăruire de suflet a muncit la restaurarea gramofoanelor cu pricina. Atît difuzorul acestora, cît şi mecanismele de rotire a suportului pentru disc erau atît de defectate, încît, cu siguranţă, puţini s-ar fi încumetat să încerce să le aducă la viaţă. Cu toate acestea, a reuşit să înregistreze o nouă victorie, transformînd cele trei gramofoane vechi în adevărate opere de artă.
„Pe timpuri, la noi în sat, la Vasilcău, era un singur om care avea gramofon şi de sărbători toţi se adunau la el pentru a vedea ce mai este şi acesta”, povesteşte Vasile Muşinschi, care susţine că obiectele muzicale ascund în ele şi istoria celor cărora le-au aparţinut. Astfel, pe unul dintre gramofoanele aduse pentru restaurare, era indicat numele „Silivestru Zaharia I. Japca”. Se presupune că acesta ar fi fost confiscat în anii deportărilor de la un locuitor al satului Japca, menţionarea proprietarului fiind făcută de cei care au sechestrat bunul. Astfel, aceste obiecte muzicale, pe lîngă valoarea lor culturală pe care o reprezintă, pot constitui şi o sursă de cercetare pentru istorici.
La frumoasa vîrstă de 63 de ani, Vasile Muşinschi nu-şi simte anii. Este energic şi plin de vigoare, reuşind pînă acum să dea o nouă viaţă mai multor gramofoane şi patefoane. Apropo, unul dintre gramofoane a ajuns în casa unui colecţionar de obiecte muzicale de la Moscova, care l-a achiziţionat contra sumei de 1.200 euro. Celelalte instrumente au fost restaurate în schimbul unor sume de cîteva mii de lei, fiindu-le restituite proprietarilor, care au rămas uimiţi de felul în care arată obiectele care cu ceva timp în urmă erau adevărate vechituri.
În atelierul său de lucru îşi aşteaptă rîndul la o nouă viaţă alte cîteva gramofoane, care sînt în plin proces de restaurare. Din lipsă de timp, acesta poate fi mai îndelungat şi dura chiar şi pînă la cîteva luni de zile. Asta însă nu-l întristează pe Vasile Muşinchi, pentru că, spune el, face acest lucru „în primul rînd, pentru plăcere şi mai puţin pentru bani”.
Vasile MUŞINSCHI: Lucrez din suflet şi pentru suflet. Cît ar părea de straniu pentru unii, atunci cînd vin în atelier să muncesc, munca nu-mi provoacă oboseală. Obosesc mai mult atunci cînd nu am deloc activităţi. Este o adevărată plăcere pentru mine să lucrez la restaurarea acestor obiecte. Cu atît mai mare însă este bucuria cînd, după luni de muncă, văd cum reînvie vremurile muzicale de altădată.
La moment, Vasile Muşinschi munceşte la restaurarea unui gramofon pe care vrea să-l păstreze pentru sine. Difuzorul este de alamă, cel mai bun metal pentru rezonanţa sunetului. Chiar dacă va avea oferte pentru a-l vinde după ce îl va restaura, este sigur că nu se va despărţi de el pentru nimic în lume. „Pur şi simplu, ştiu că, ulterior, nu va exista nici o posibilitate să mai fac rost de altul. Este foarte dificil să mai găseşti gramofoane de alamă. Cel pe care-l am are o istorie de circa 120 de ani”, spune mîndru Vasile Muşinschi, imaginîndu-şi deja cum va arăta gramofonul său.
Pasiunea pentru restaurarea gramofoanelor şi patefoanelor Vasile Muşinschi o împărtăşeşte şi cu pasiunea pentru colecţionarea altor obiecte vechi, cum ar fi sfeşnicele, fiarele de călcat sau ceasurile de perete. Are şi dintre acestea cîteva colecţii, cărora încă urmează să le dea strălucirea şi splendoarea de odinioară.
Este suficient doar să vezi sclipirea din ochii acestui om atunci cînd vorbeşte cu atîta pasiune despre obiectele vechi, pentru a-ţi da seama că datorită acestor personalităţi, pasionate de trecut, noi, generaţiile de azi, avem posibilitatea să privim istoria cu ochii proprii.■
Далее...
Studierea limbii engleze într-o a tmosferă americană
Mediul lingvistic şi ambianţa culturală sînt două componente esenţiale ale procesului de însuşire a unei limbi străine. Cu toate că Chişinăul propune multiple oferte de cursuri sau şcoli de predare a limbii engleze, în foarte puţine instituţii de acest gen poate fi găsită o atmosferă americană veritabilă care, indiscutabil, facilitează studierea limbii şi permite studenţilor să înţeleagă mai profund şi mai eficient cultura poporului american. Pe parcursul ultimilor 15 ani, mii de moldoveni au ales să studieze limba engleză la Centrul Lingvistic American unde au găsit o atmosferă şi un spirit american adevărat. Înrădăcinat pe metode moderne de predare şi învăţare a limbii engleze, Centrul asigură studenţilor obţinerea succeselor, evident, dacă şi aceştia sînt motivaţi să înveţe.
Centrul Lingvistic American (American Language Center, ALC) a fost deschis la Chişinău în 1996 de către filiala Consiliilor Americane, organizaţie nonprofit din Washington DC, SUA, şi s-a dezvoltat într-o instituţie privată amplă specializată pe predarea limbii engleze. La moment, centrul are 20 de profesori calificaţi şi sute de clienţi. Servicii exclusive sînt oferite numeroaselor ambasade şi reprezentanţe străine în Moldova, companiilor şi proiectelor internaţionale, băncilor şi organizaţiilor comerciale, care investesc în dezvoltarea profesională şi educaţia personalului prin organizarea cursurilor de limbă engleză la oficiile corporative, în grupuri mici sau cu un tutore individual.
Unii profesori ai Centrului sînt vorbitori nativi de engleză, dar, preponderent, cadrul didactic este din Moldova, cu experienţă de studii în SUA de la un semestru pînă la doi ani. Toţi membrii administraţiei posedă diplome americane de magistru şi implementează metodele actuale de gestiune şi management ”american”. Mărimea medie a grupurilor de studii este de şapte persoane – fapt care oferă fiecărui student timp suficient şi oportunităţi vaste pentru dezvoltarea aptitudinilor conversaţionale, precum şi o atenţie particulară din partea profesorilor.
O trăsătură distinctă a Centrului este orientarea spre persoanele adulte. Astfel, 80% din clienţi sînt angajaţi în cîmpul muncii, cu vîrste cuprinse între 25-45 de ani. Celelalte 15-20% sînt elevi şi studenţi universitari. 65% din totalitatea clienţilor sînt femei.
În cadrul Centrului Lingvistic American 90% din lecţii sînt concentrate pe studierea variantei americane a limbii engleze. În situaţii rare, prin referinţe, pentru clienţii VIP sînt organizate cursuri de limbă rusă sau limbă română.
Referindu-se la avantajele Centrului, David Jesse, directorul Consiliilor Americane Moldova, accentuează că, în comparaţie cu alte şcoli private cu statut de SRL (societate cu răspundere limitată, axată pe creşterea capitalului şi veniturilor), Consiliile Americane sînt o organizaţie nonprofit.
David JESSE: Deoarece scopul nostru nu este de a obţine profit comercial, noi investim în dezvoltarea profesională a staff-ului şi a programelor didactico-educaţionale. Depunem eforturi şi alocăm fonduri masive pentru amplificarea şi menţinerea calităţii – lucru care ne diferenţiază de concurenţi. Adiţional, evaluăm detaliat priorităţile şi necesităţile clienţilor noştri şi încercăm să creăm o atmosferă americană originală pentru chişinăuieni. Grupurile noastre sînt mici, iar preţurile competitive. Ne aflăm în centrul oraşului şi ne mîndrim de reputaţia solidă – 95% din clienţii noi vin după recomandarea prietenilor sau foştilor studenţi.
Reuşita studenţilor Centrului depinde, în opinia profesorilor, de cîţiva factori, cea mai importantă fiind „motivaţia de a studia o limbă străină”.
„Ţinînd cont de faptul că moldovenii se confruntă cu o criză a timpului şi o criză a mijloacelor financiare, cei care pot aloca 500 lei pe lună şi 2-3 seri pe săptămână pentru cursurile de engleză, au deja 90% din ingredientele formulei succesului. Celelalte 10% depind de noi. Iar noi trebuie să fim pregătiţi şi responsabili, să sesizăm necesităţile individuale ale clienţilor şi să propunem servicii corespunzătoare pentru maximă satisfacţie. Aceasta este esenţa contribuţiei noastre. Sîntem serioşi şi atragem atenţia la fiecare detaliu în complexitate – în caz contrar, 95% din studenţii noi nu ar veni la Centrul nostru la recomandarea colegilor sau prietenilor”, susţine David.
David Jesse spune că deseori este impresionat de abilitatea moldovenilor de a face multiple compromisuri. Potrivit lui, mulţi clienţi sînt parţial motivaţi să înveţe mai aprofundat limba engleză pentru a se realiza ulterior pe plan profesional într-o companie sau structură internaţională în Moldova, fără a fi nevoiţi să plece peste hotare, departe de familie.
Primul pas spre succesul Centrului Lingvistic American, în opinia lui David Jesse, este recunoaşterea potenţialului individual al resurselor umane şi al capacităţilor lor de a munci şi a se dezvolta. Următorul element important este identificarea cererii şi necesităţilor pieţei şi clienţilor particulari – este absolut necesar de a înţelege aşteptările, motivaţia, speranţele, visele şi sursele de inspiraţie ale acestora. ”Învăţăm studenţii să înţeleagă cultura americană, să ştie cum să formuleze corect întrebările şi să se prezinte încrezător într-un mediu necunoscut, dar nu oferim posturi vacante în SUA”, a subliniat David Jesse. Potrivit lui, un alt factor important pentru obţinerea succesului în această activitate este profesionalismul echipei, administrarea competentă şi realizarea punctuală a promisiunilor.
În prezent, Moldova depune eforturi considerabile în vederea integrării în comunitatea europeană. Posedarea limbilor străine, cu siguranţă, este unul dintre factorii primordiali care poate contribui la facilitarea procesului de integrare. Cu cît mai aproape sîntem de UE, cu atît mai mult creşte cererea pentru limbi străine. Ţinînd cont de faptul că engleza este cea mai răspîndită şi ”practică” limbă de comunicare, se pare că viitorul Centrului Lingvistic American este promiţător.■
Studierea limbii engleze – o necesitate la Mobiasbanca
Cînd stăpîneşti, cel puţin, o limbă străină, ai libertatea de a comunica, învăţa, construi o carieră de succes, dezvolta o afacere şi, nu în ultimul rînd, a călători.
Acest lucru a fost înţeles pe deplin de către angajaţii Mobiasbanca – Groupe Societe Generale, iar top managementul băncii noastre încurajează pe deplin procesul de învăţare şi cunoaştere, investind continuu în studierea limbii engleze.
Începînd cu anul 2007 şi pînă în prezent, circa 70 de angajaţi ai MBSG au studiat anual limba engleză în cadrul cursurilor organizate de American Language Center. Cursurile au fost adaptate pentru diferite profiluri de posturi şi angajaţi: de la consilieri de clientelă pînă la middle management, de la începători pînă la avansaţi.
MBSG a ales să colaboreze anume cu American Language Center deoarece:
1. Profesorii şi specialiştii Centrului sînt foarte bine selectaţi şi utilizează în formări tehnici şi metodologii moderne, facilitînd instruirea la nivel de echipă şi individual.
2. Sînt deschişi şi receptivi la necesităţile noastre.
3. Sînt flexibili privind orarul şi conţinutul lecţiilor.
4. Sînt inovativi şi acceptă provocările (pentru prima dată împreună cu MBSG a fost organizat un curs de limbă engleză prin intermediul skype-ului).
5. Sînt profesionişti.
6. Sînt responsabili social.
MBSG intenţionează să continue şi pe viitor cooperarea cu American Language Center, deoarece experienţa a arătat că angajaţii care cunosc limba engleză sînt mai flexibili şi obţin rezultate mai bune în carieră, iar MBSG este o bancă care investeşte în potenţialul uman.
Stela Ciobanu, şef Departament Resurse Umane al Mobiasbanca – Groupe Societe Generale.
Shopping pe internet
Ritmurile de dezvoltare a tehnologiilor informaţionale au atins cote ameţitoare. Ceea ce cu 10 ani în urmă părea ceva din domeniul fantasticului, astăzi reprezintă o realitate. Este şi cazul cumpărăturilor on-line pentru care în ultimul timp optează din ce în ce mai multe persoane, în încercarea de a economisi nu doar timp, dar şi bani.
În prezent, prin internet poţi cumpăra, practic, orice - de la produse alimentare pînă la haine, bijuterii, produse cosmetice, mobilă, tehnică, telefoane mobile, bilete la avion sau la concerte, flori etc. Principalul avantaj al magazinelor on-line constă în faptul că poţi economisi timp, produsele solicitate fiind livrate acasă de cele mai multe ori gratuit, dar şi bani pentru că preţul acestora este de multe ori mai mic decît în magazinele specializate. Tot ceea ce trebuie să faceţi este să deschideţi paginile de internet ale magazinelor on-line specializate şi să comandaţi produsul, fără să vă mai faceţi griji pentru livrare.
Deşi este un domeniu nou, moldovenii nu se tem să investească într-o astfel de afacere. Eugen Nacu, directorul unuia dintre magazinele on-line care comercializează tehnică electronică, a început afacerea în anul 2006. Fiind primul care a spart gheaţa în Moldova la capitolul magazinelor on-line, nu i-a fost deloc uşor. Atunci puţini ştiau despre posibilitatea de a face cumpărături pe internet. După cinci ani de activitate, Eugen este mîndru de afacerea pe care a creat-o şi care îi aduce profit.
Eugen NACU: Am lansat afacerea pe internet pentru a economisi bani pentru chiria spaţiului de comercializare a produselor. La început a fost foarte dificil. Săptămîni la rînd nu aveam nici o comandă. Cu timpul însă, tot mai mulţi clienţi au aflat despre magazinul nostru şi au început să facă comenzi. În prezent, avem aproximativ 200 de comenzi lunar. Preţurile produselor sînt cu circa 15% mai mici, iar livrarea la domiciliu este gratuită, dacă valoarea cumpărăturilor depăşeşte 300 de lei.
Deşi recunosc că investesc sume importante pentru promovarea magazinelor, agenţii economici sînt optimişti şi ţintesc spre cumpărătorii care nu vor să-şi piardă timpul prin magazine, ci aleg să stea în faţa calculatorului pentru a-şi cumpăra mobilă, îmbrăcăminte sau chiar lenjerie intimă.
Sergiu Serbicean, managerul unicului, deocamdată, magazin on-line de lenjerie intimă, spune că afacerea a fost lansată la începutul acestui an cu mari speranţe. Acestea însă se lasă aşteptate, căci, spune el, clienţii, ca regulă, preferă să-şi cumpere articole de lenjerie după ce le probează. În trei luni de activitate afacerea a avut un venit de doar 2 mii lei. Cu toate acestea, Sergiu nu dezasperează şi este sigur că mai devreme sau mai tîrziu afacerea va avea succes.
Cele mai fidele cliente ale magazinelor de haine, bijuterii şi cosmetică on-line sînt femeile, în timp ce bărbaţii preferă să achiziţioneze de pe internet tehnică, calculatoare, telefoane mobile şi piese auto.
Victoria Florea este o clientă fidelă a magazinelor on-line. De mai bine de cinci ani tînăra îşi completează garderoba doar cu îmbrăcăminte cumpărată pe internet, în special de la magazine din străinătate. A renunţat să-şi cumpere haine din centrele comerciale din Chişinău pentru că, spune ea, sînt scumpe şi de o calitate îndoielnică.
Victoria FLOREA: Cumpăr multe lucruri de la magazinele on-line din Franţa, SUA şi Marea Britanie, în special, în perioada reducerilor. Livrarea unui produs cumpărat on-line din străinătate durează de la două la patru săptămîni în funcţie de magazin. Deşi este mai comod, shoppingul pe internet nu este lipsit şi de anumite riscuri. S-a întîmplat să cumpăr şi haine pe care a trebuit să le returnez, deoarece îmi erau mari.
În cazul cumpărăturilor din magazinele on-line din republică, livrarea este mult mai rapidă. Dacă locuiţi în Chişinău, în cîteva ore aveţi produsul solicitat acasă. Marfa însă costă mai scump decît cea din magazinele on-line din străinătate, dar este mai ieftină decît în magazinele obişnuite din republică.
Excepţie fac produsele alimentare care, achiziţionate on-line, sînt mai scumpe cu, cel puţin, 10% - 30% decît cele din magazine sau de la piaţă. Pentru livrarea gratuită a produselor alimentare, cumpărătura trebuie să coste, cel puţin, 250 lei.
Dacă vreţi să-i faceţi o surpriză persoanei dragi, magazinele on-line vă pot ajuta şi în acest sens. Puteţi comanda un buchet de flori sau un cadou care-i va fi livrat în, cel mult, două ore. Surpriza vă va costa, cel puţin, 150-200 de lei.
Produsele comandate pe internet pot fi achitate în numerar la primirea comenzii, prin transfer bancar, prin sistemul WebMoney sau on-line cu cardul bancar. De multe ori magazinele on-line oferă reduceri şi promoţii pe care nu le găsim în centrele
comerciale, aceasta fiind una dintre strategiile de marketing de bază ale magazinelor de acet tip.
Încet, dar sigur magazinele on-line devin adevăraţi concurenţi ai magazinelor obişnuite şi în Moldova, iar noi, cumpărătorii, vom avea doar de cîştigat de pe urma acestui fapt.■
Далее...
Doar cu banii din ciorap nu faci afaceri
Ca să iniţiezi sau să extinzi o afacere trebuie să ai, cel puţin, o idee. Dacă nu una originală, cel puţin, una bine copiată. De obicei, ideile inovative vin doar în capul oamenilor cu spirit antreprenorial. Statistic vorbind, doar o fracţiune de procent din populaţie are darul de a fi antreprenor. Toţi doresc să ajungă ca Bill Gates, Warren Buffett, sau cel puţin, ca Roman Abramovici sau Dinu Patriciu. Puţini, foarte puţini au capacitatea de a privi netrivial şi vizionar. Aceşti oameni sînt greu de înţeles şi nici nu e nevoie. Este important să-i urmezi, deci, pragmatic vorbind, să-i copiezi creativ.
Următoarea categorie de oameni de afaceri sînt managerii. Aceştia, de asemenea, reprezintă o specie mai selectă, însă cu mult mai răspîndită. Cam 5-10% din populaţie are capacităţile necesare unui manager. Şansele de a fi un manager bun sînt cu atît mai mari, cu cît înveţi mai bine profesia şi-ţi dezvolţi mai mult capacităţile de leadership.
Aşadar, antreprenor trebuie să te naşti, iar manager poţi să devii prin muncă şi insistenţă. Doar că pentru a iniţia (dezvolta) o afacere, în afară de idei, mai ai nevoie şi de resurse, în primul rînd, de cele financiare. Problema-cheie este accesul la bani cît mai ieftini şi pe o perioada cît mai lungă. Este cazul R.Moldova? Din păcate, nu. Costul banilor (lei - 15-20%; valută - 10-15%) este de 2-3 ori mai mare decît în ţările limitrofe, nu mai vorbim de economiile mature, unde poţi să te finanţezi astăzi cu 2-3% anual. Majoritatea creditelor în Moldova se acordă pe o perioadă de pîna la 1 an. Doar cei din comerţ cu marja de 100% pot suporta astfel de costuri. În aceste condiţii nu trebuie să ne mire preţurile exagerate din Moldova.
Dar, să nu dam vina doar pe bănci. Paradoxul aparent este că dezvoltarea unei afaceri nu se face cu banii din bănci. În economiile de piaţă dezvoltate, Bursa (piaţa de capital) este sursa principală. Plasamentele publice la Bursă acoperă 60-80% din necesarul de investiţii. Problema este că în Moldova piaţa de capital nu există cu desăvîrşire, respectiv, nu există şi toată logistica necesară, companiile investiţionale, brokerii, consultanţa etc. Nici Comisia Naţionala pentru reglementare în domeniul dat nu este “naţionala”, ci aşa, un fel de mecanism de a strînge informaţii şi mici daruri de la societăţile pe acţiuni, deşi rolul ei ar trebui să fie la nivelul Băncii Naţionale.
Să atragi bani la Bursă nu este un lucru uşor. Ca să convingi investitorii privaţi, în afară de planuri de afaceri atractive, mai ai nevoie şi de o transparenţă totală – rapoarte financiare auditate, conducere corporativă independentă etc.
Şi aici este o problemă, cu excepţia cîtorva companii străine, toţi ceilalţi afacerişti din Moldova sînt un fel de blackbox, în majoritatea cazurilor proprietarii sînt anonimi. Unica “modernizare” este apariţia off-shore-urilor.
O temă aparte este calificarea joasă a managementului. Toţi vor bani ca să se dezvolte, zilnic mă întîlnesc cu oameni din Moldova dornici de a atrage resurse investiţionale. Numai că atunci cînd începi să discuţi în termeni de transparenţă şi profesionalism, mulţi dintre ei se plictisesc şi ţi-o spun direct: ”Las-o cu teoriile, dă-ne bani şi noi ştim ce să facem cu ei”.
Poate…
În condiţii normale, din totalul de investiţii, banii proprii (equity) reprezintă 20-25%, restul trebuie atraşi din piaţa valorilor mobiliare. Nu este o dorinţă, este un “must do”.
Altă problemă fundamentală pentru cei ce vor să facă afaceri în Moldova, de rînd cu costurile de finanţare, sînt costurile indirecte. Banca Mondială are o metodologie de calcul, destul de precisă, care include taxele oficiale şi, mai ales, cele neoficiale, mai bine zis - componenta corupţională. Aici Moldova a reuşit o antiperformanţă impresionantă, în ultimii ani coborînd 6-7 trepte în clasamentul mondial. Să fie oare un rezultat al democratizării?
Gradul de corupţie, la toate nivelurile, a crescut simţitor. Ce Bancă Mondială?! Fiecare, la Chişinău, poate să vă spună cu lux de amănunte că birurile au crescut în ultimii ani de 2-3 ori. Dezmăţul eşalonului 2-3 este total. Se plîng şi cei de la pieţele agricole, se plîng şi marii investitori. Sînt şi unele nuanţe ale timpurilor “glorioase”, înainte se spălau bani prin “mănăstiri”, azi preferă transferurile direct în off-shore.
Toate acestea - banii scumpi, costurile mari de a face afaceri, corupţia – descurajează mult investitorii locali şi pe cei străini de a face afaceri in Moldova.
Vor veni oare timpuri mai bune în ţara noastră sau ne vom limita doar la posibilitatea de a vorbi despre ele (timpurile mai bune)?!■
Далее...
Injecţie pentru piaţa de capital
Piaţa valorilor mobiliare din Moldova a fost supusă mereu criticilor, fiind considerată drept una nefuncţională. Cu toate acestea, piaţa funcţionează, oferind platformă şi condiţii pentru cei care vînd şi cei care procură acţiuni. Concomitent, piaţa valorilor mobiliare a avut întotdeauna rolul unei „oglinzi” în care se reflectă starea obiectivă a economiei naţionale, inclusiv insuficienţa instrumentelor financiare pe piaţa de capital. Drept reacţii la criticile aduse pieţei valorilor mobiliare, aceasta din urmă invoca argumentul că situaţia respectivă rezidă din starea economiei în ansamblu şi sugera emitenţilor că tranzacţiile la bursa de valori trebuie să fie efectuate în concordanţă cu procesele reale din economia naţională.
La începutul anului 2011, liniştea cu care s-au obişnuit participanţii profesionişti ai pieţei valorilor mobiliare a fost perturbată de un nou proiect de lege cu privire la piaţa de capital, care a fost calificat de unii „superoptimişti” drept o „injecţie vitală”. Îmi permit să fac această comparaţie, pentru că se pretinde că, odată ce piaţa valorilor mobiliare din R.Moldova va primi această injecţie sub formă de lege nouă, piaţa va învia imediat, se va maturiza, va atrage atenţia investitorilor autohtoni şi străini.
Aşadar, a apărut proiectul noii legi, aceasta fiind „plămădită” în baza unor ingrediente europene, adică în conformitate cu directivele europene. Încercînd să ia cunoştinţă îndeaproape de acest document, participanţii profesionişti ai pieţei valorilor mobiliare au fost şocaţi în sensul direct al acestui cuvînt. Dar, revenindu-şi, cei mai îndrăzneţi participanţi ai pieţei şi-au adus propriile contraargumente, încercînd să ajungă, astfel, cu mesajul lor la persoane cu funcţii de decizie pentru a le demonstra că fără transformări pozitive în economia naţională, noua lege, cît de perfectă ar fi aceasta, nu va înviora piaţa de capital şi, cu atît mai mult, nu o va face mai atractivă pentru investitori. Argumentele invocate însă se loveau de un zid de neînţelegere, iar uneori – chiar şi de asemenea afirmaţii odioase ale funcţionarilor, precum că neadoptarea noii legi ar fi o încercare de a perturba procesul de integrare europeană a R.Moldova.
Piaţa de capital din Moldova
Efectele crizei financiare internaţionale au fost resimţite în toate sectoarele economice ale R.Moldova, inclusiv pe piaţa de capital. În condiţiile unei pieţe limitate, consecinţele au fost majore şi s-au resimţit în scăderea activităţii de tranzacţionare a valorilor mobiliare existente.
În consecinţă, piaţa financiară internă a reacţionat în concordanţă cu tendinţele manifestate pe pieţele financiare externe. Astfel, volumul tranzacţiilor bursiere în anul 2009 a scăzut cu 86% faţă de anul precedent.
Deşi în anul 2010 valoarea tranzacţiilor de circa 268 mil. lei a manifestat o creştere de circa 90% faţă de anul 2009, s-a înregistrat totuşi o valoare de aproape cinci ori mai mică decît cea aferentă celui mai productiv an din istoria pieţei bursiere (a. 2007).
Lichiditatea redusă a pieţei de capital are ca efect predominarea tranzacţiilor extrabursiere asupra celor bursiere. Astfel, conform estimărilor, în ultimii 10 ani, ponderea medie a tranzacţiilor extrabursiere din totalul tranzacţiilor constituie circa 55%. Adîncirea fenomene-lor negative pe piaţa de capital au implicat şi reducerea vizibilă a numărului de investitori activi.
Evoluţiile pieţei bursiere locale din ultimii ani sugerează că piaţa de autohtonă capital se află în faţa unei noi tendinţe de lungă durată, condiţionată însă de o multitudine de factori care pot influenţa dinamica pieţelor, factori care ţin de evoluţia fenomenelor şi proceselor interne şi internaţionale.
Aceste afirmaţii generale ne indică asupra faptului că piaţa bursieră, care constituie baza pieţei de capital necesită să fie dezvoltată. Despre soluţiile, precum şi despre prognozele de dezvoltare a pieţei în perioada imediat următoare şi într-o perspectivă mai îndepărtată corespondentul Profit a discutat cu Preşedintele Consiliului Bursei de Valori Serghei CEBOTARI, care este şi vicepreşedintele BC „Moldova-Agroindbank” SA.
Problemele pieţei de capital
Profit: Domnule Cebotari, înţelegem cu toţii că piaţa moldovenească de capital are nu numai o singură problemă majoră. Problemele pot fi divizate în cele de ordin intern şi de ordin extern. Le puteţi descrie mai detaliat?
Serghei Cebotari: Printre cele de ordin intern, aş dori să menţionez numărul redus de emitenţi şi lipsa diversificării instrumentelor financiare. Problemele de ordin extern ţin de nivelul de dezvoltare şi deschidere economică a ţării şi de atragere a investiţiilor străine. Dacă ne referim la problemele interne, atunci este evident că piaţa este deja formată, în mare parte, la acest capitol, iar promovarea pieţei se poate baza, în special, pe modificările de preţuri ale valorilor mobiliare tranzacţionate la bursă. În acelaşi timp, participanţii pieţei nu pot coordona problemele de ordin extern, deşi rolul lor de motor al dezvoltării pieţei de capital din Moldova este unul foarte important.
Profit: Ce zice statistica bursieră, în ce mod reflectă ea capitalizarea tranzacţiilor la bursă?
S.C.: Conform calculelor Agenţiei de rating şi estimare „Estimator-VM” S.A., capitalizarea bursieră a constituit, la finele anului 2010, 12.8 mlrd. lei. Capitalizarea bursieră a crescut faţă de anul 2009 cu 3,82%. Capitalizarea primelor zece companii, sau 1% din totalul companiilor admise la bursă, constituie peste 5 mlrd. lei sau circa 40% din capitalizarea totală.
Profit: Cum caracterizează acest fapt piaţa autohtonă?
S.C.: Specialiştii înregistrează un grad semnificativ de concentrare a potenţialului tranzacţiilor bursiere şi, drept rezultat, creşterea variabilităţii pieţei bursiere. În rezultatul concentrării substanţiale a pachetelor de acţiuni, puterea de decizie a acţionarilor minoritari în cadrul adunărilor generale, inclusiv la plata dividendelor, este aproape de zero. Prin urmare, această situaţie poate afecta şi preţul valorilor mobiliare în tranzacţii.
O problemă semnificativă, care reduce din capacitatea şi potenţialul de dezvoltare a pieţei interne de capital, este creşterea gradului de concentrare a proprietăţii societăţilor pe acţiuni, ale căror valori mobiliare, la moment, sînt unicele care se tranzacţionează pe piaţa bursieră din Moldova. Potrivit unor studii locale (Estimator VM), la circa 75% din societăţi controlul este concentrat la 1, 2 sau 3 acţionari. O consolidare a pachetelor de acţiuni mai mare de 50% se înregistrează la circa 87.95% societăţi. Acest grad înalt al consolidării controlului în cadrul societăţilor pe acţiuni ne indică asupra unei eventuale finalizări a procesului de formare a proprietarilor corporativi pe piaţa de capital din Moldova.
Profit: Să înţelegem că, în realitate, indicele capitalizării bursiere este format de o duzină de societăţi mari?
S.C.: Ponderea după valoarea capitalizării bursiere a acţiunilor deţinute de acţionarii semnificativi constituie 86.5%. Capitalizarea bursieră a acţiunilor consolidate se ridică la circa 12.8 mlrd. lei în anul 2010. La rîndul său, ponderea după valoarea capitalizării bursiere a acţiunilor deţinute de acţionarii minoritari constituie doar 13.5%, cu o valoare absolută de peste 1.73 mlrd. lei. Astfel, printr-o aproximare cu o probabilitate mare putem considera că potenţialul preponderent al pieţei bursiere, din tranzacţiile cu acţiuni, constituia în 2010 circa 1.73 mlrd. lei sau 103.5 mil. euro, iar după numărul de tranzacţii, circa 65 de tranzacţii pe zi.
În anul 2010, acest potenţial a fost fructificat într-o proporţie de circa 15,5%. Chiar şi în anii cu cel mai mare volum al tranzacţiilor bursiere din istoria bursei interne (2007, 2008), potenţialul de la acel moment a fost realizat în proporţie de 90%.
Profit: Ce concluzii putem trage?
S.C.: Toate aceste informaţii cantitative ne indică asupra faptului că piaţa locală de capital, în special pe sectorul acţiunilor corporative, a ajuns la maturitate. Astfel, este necesar să fie găsite posibilităţi de dezvoltare şi a altor instrumente financiare alternative care să contribuie la menţinerea şi creşterea viabilităţii tranzacţiilor bursiere.
Profit: Pe cît de corect ar fi să constatăm că piaţa bursiera a R.Moldova nu valorifică nici potenţialul minim existent?
S.C.: Un argument în plus că piaţa internă de capital este limitată ne demonstrează şi faptul că, acum 12 ani, adică la sfîrşitul anilor 90, infrastructura pieţei locale de capital era considerată ca fiind una dintre cele mai dezvoltate din spaţiul CSI. Teoretic, urma să se înregistreze o dezvoltare şi un interes pentru această piaţă. Însă nu s-a întîmplat nimic. Dimpotrivă, disponibilul pieţei s-a redus, pe unele sectoare chiar esenţial.
Profit: Dacă ne referim la cauzele care au condus la limitarea pieţei bursiere, care sînt acestea, în primul rînd: lipsa unor noi emitenţi consistenţi sau reprezentativitatea insuficientă a actualilor emitenţi în sectoarele de bază ale economiei?
S.C.: R.Moldova nu are foarte multe companii mari, iar cele existente, de exemplu, cele din domeniul energetic şi al
telecomunicaţiilor, au un capital concentrat şi nu se tranzacţionează pe piaţa bursieră. Noi nu avem impuneri legislative referitoare la limitarea participării investitorilor în capitalul acestor entităţi. De aceea, urmînd scopul dezvoltării pieţei interne de capital (aceste companii dispuneau şi dispun de capacităţi economice substanţiale, care pot atrage interesul pentru investitori), am putea include anumite prevederi care să se refere la faptul că o anumită cotă din capital să fie expusă publicului spre circulaţia liberă pe piaţa de capital.
Prin urmare, capitalul nu a fost foarte bine structurat, concentrarea pachetelor de acţiuni este destul de semnificativă şi nu putem inventa companii ca să salvăm bursa. Această situaţie poate fi considerată drept o cauză a reducerii frecvenţei ofertelor publice, precum şi a interesului pentru valorificarea altor instrumente financiare, inclusiv unele derivate.
Profit: Din spusele Dumneavoastră reiese că factorii macroeconomici, şi în special, de atragere a investiţiilor străine, sînt decisivi?
S.C.: Absolut corect. Piaţa trebuie să fie atractivă pentru potenţialii investitori, oferindu-le exemple concrete de investire avantajoasă a activelor (mari şi mici) în valori mobiliare corporative ale emitenţilor autohtoni.
Profit: Ce posibilităţi de dezvoltare a pieţei de capital există în Moldova? Poate sînt anumite soluţii, care ne stau la îndemînă şi nu necesită mari eforturi financiare, ci doar o administrare de piaţă?
S.C.: În viziunea mea, pentru a redresa situaţia, este necesar ca toţi, inclusiv autorităţile de supraveghere, să conştientizăm situaţia dificilă în care se află piaţa de capital şi să depunem eforturi comune pentru a o îmbunătăţi. Deoarece există soluţii pe care alţii le-au implementat cu succes în pieţele de origine, aici mă refer, în primul rînd, la pieţele dezvoltate, care au reuşit să-şi construiască în zeci sau chiar sute de ani, pieţe ce funcţionează incredibil de bine.
Pe de alta parte, avem şi exemplele unor ţări care au pornit incursiunea spre economia de piaţă concomitent cu R. Moldova şi au atins rezultate incredibile. Exemplul Poloniei este suficient de elocvent în acest sens. Printr-o dezvoltare bine gîndită a pieţei, cu implicarea tuturor instituţiilor, acest proces fiind corelat şi cu expansiunea economică a ţării şi încrederea acordată investitorilor străini, prin deschidere externă, Bursa din Varşovia a reuşit să devină un pol de interes în Europa Centrală şi de Est.
Profit: Poate ar fi oportun să recurgem la utilizarea resurselor administrative şi cu ajutorul acestora să începem să reducem din concentrarea pachetelor de acţiuni, legiferînd obligaţia de a tranzacţiona o cotă anumită de acţiuni pe piaţa valorilor mobiliare?
S.C.: Într-adevăr, o soluţie de relansare a tranzacţiilor bursiere ar constitui reducerea din evoluţia procesului de concentrare a pachetelor de acţiuni prin implementarea unor prevederi legislative în acest sens. Exemplu poate servi experienţa unor pieţe care au înregistrat succese privind dinamica pieţei de capital. Ca reper poate servi Polonia, unde una dintre condiţiile de admitere a acţiunilor spre tranzacţionare la Bursa de Valori din Varşovia, înscrise în regulamentul bursei, ţine de faptul că 25% din totalul acţiunilor expuse în cererea de înregistrare la bursă, trebuie să aparţină acţionarilor care, individual, nu deţin mai mult de 5% din acţiunile cu drept de vot.
Profit: Această soluţie ar putea fi numită cu alte cuvinte drept „o diluare forţată şi permanentă a sîngelui acţionarilor emitenţilor cu mici doze proaspete de plasmă din partea noilor acţionari”?
S.C.: Corect. Bursa, prin elaborarea de produse speciale, precum şi autorităţile ar trebui să se concentreze pe atragerea de noi emitenţi, de noi oferte publice, concomitent cu crearea de produse şi identificarea tranzacţionării pe piaţa reglementată a instrumentelor financiare derivate. Lista emitenţilor admişi la tranzacţionare pe piaţa reglementată ar putea fi extinsă cu numărul semnificativ de emitenţi neînregistraţi la bursă, prin diferite posibilităţi de atragere, de exemplu, prin crearea unei platforme alternative.
Profit: Ce aveţi în vedere?
S.C.: Printre societăţile neînregistrate la bursă se plasează şi un şir de societăţi pe acţiuni cu potenţial economic semnificativ, care ar putea contribui la valorificarea pieţei de capital. În prezent, la Bursa de Valori din Moldova sînt admise spre circulaţie 1022 societăţi pe acţiuni sau circa 52% din societăţile considerate active. Conform informaţiilor Camerei Înregistrării de Stat a R.Moldova, în prezent sînt înregistrate circa 5 mii de societăţi pe acţiuni, dintre care 1960 au prezentat rapoarte financiare, care pot fi considerate societăţi pe acţiuni active.
Profit: În curînd, îşi va lansa activitatea Bursa de Valori din Chişinău. Ce părere aveţi despre crearea acesteia?
S.C.: Salut intenţia fondatorilor acesteia şi consider că, graţie celei de-a doua burse, pieţei de capital îi va fi dat un nou imbold de dezvoltare, or noi cu toţii dorim să vedem piaţa de capital matură şi viabilă.
Sînt convins că acest nivel al pieţei poate fi atins doar prin intermediul soluţionării complexe a problemelor, principala fiind dezvoltarea stabilă şi durabilă a economiei, deschiderea sa maximă şi, cel mai important, îmbunătăţirea climatului investiţional, ceea ce va face piaţa noastră de capital atractivă pentru investitorii străini şi locali. Iar apariţia a încă unui teren pentru tranzacţii de vînzare-cumpărare a acţiunilor este salutabilă şi pentru că aceasta conduce la amplificarea concurenţei, care va stimula dezvoltarea pieţei de capital. Totuşi cel mai important la etapa actuală este nu atît lipsa de terenuri pentru vînzare-cumpărare, cît fluxul de investiţii în econo-mie şi capitalizarea pieţei.
Profit: Cît de curînd am putea să ne aşteptăm la plasarea IPO de către companiile moldoveneşti pe pieţele internaţionale, ceea ce ar putea să caracteri-zeze în termeni pozitivi piaţa autohtonă?
S.C.: Evident, în R.Moldova există companii care sînt în stare să se împrumute în străinătate prin intermediul plasării IPO. Dar şi aici există unele probleme. Să zicem că ratingul acelei societăţi prospere pe acţiuni apriori nu poate fi mai înalt decît ratingul ţării în gene-ral, pe care, apropo, Moldova nici măcar nu-l are. Acesta este unul dintre factorii care influenţează direct condiţiile de plasare şi care este foarte important pentru cei care organizează tranzacţiile IPO. Ţin să menţionez că, odată ce au ieşit pe piaţa financiară internaţională deschisă, companiile deja au un şir de avantaje importante, inclusiv atragerea capitalului, nivelul de cunoaştere a companiei de către potenţialii investitori. Iată de ce consider că IPO reprezintă pentru mai multe companii locale o sarcină interesantă, actuală şi de perspectivă. Cunosc emitenţi în Moldova care şi astăzi se pot lansa pe pieţele financiare internaţionale. Însă aceasta este o altă temă amplă de discuţie, care necesită o dezbatere specială pe paginile revistei „Profit”.
Noua lege a pieţei de capital
Dezvoltarea dinamică şi o înviorare a pieţei de capital este legată de mulţi cu necesitatea reformării pieţei valorilor mobiliare, preluării unor practici testate şi verificate în timp în ţările cu economii dezvoltate. În acest scop, în Moldova, în ultima perioadă de timp, a fost elaborat un şir întreg de proiecte de acte legislative şi normative care urmăresc obiectivul dezvoltării pieţei, alinierii acestuia la nivelul unor pieţe mature.
În marea lor majoritate, toţi cei care au vreo atitudine la piaţa de capital din R.Moldova sînt interesaţi în dezvoltarea, maturitatea şi atractivitatea acesteia pentru investitorii străini şi locali. Ideea de maturizare a pieţei este una larg răspîndită, ce apare de multe ori în comentariile analiştilor, brokerilor, investitorilor, emitenţilor şi autorităţilor.
Profit: În opinia Dvs., ce înseamnă această maturizare a pieţei de capital?
S.C.: Desigur, o serie de elemente obiective şi numai o lege modernă: reglementări corelate cu cele de pe alte pieţe, o structură de emitenţi reprezentativă pentru economie, creşterea rolului pieţei primare, creşterea ponderii investitorilor instituţionali, o gamă completă de instrumente, indicatori cantitativi, precum capitalizarea sau valoarea tranzacţiilor ş.a. Cel mai important este că toate acestea trebuie privite şi analizate ca un tot întreg şi nu sub formă individualizată, deoarece combinarea perfectă ulterioară nu va da roadele aşteptate sau chiar poate fi imposibil de realizat.
Profit: Nu vi se pare că realizarea scopului proiectului de Lege cu privire la piaţa de capital, de creare a unei infrastructuri moderne şi de creştere a capacităţii pieţei de capital, prin prisma transformării acesteia într-un instrument eficient de atragere şi redistribuire a investiţiilor, este de neconceput fără o dezvoltare dinamică a potenţialului economic al ţării?
S.C.: Nu este suficient să dispunem doar de o lege modernă şi racordată la directivele europene. Este ne-cesar să existe o economie dezvoltată, care să genereze fluxuri financiare respective de capital, să existe condiţii favorabile atît economice, cît şi politice pentru atragerea investiţiilor străine, care, conform analizelor realizate, se află într-o corelaţie directă şi strînsă cu variaţia tranzacţiilor bursiere.
Să presupunem că vor exista sub formă scrisă toate tipurile de instrumente financiare (acţiuni, obligaţiuni, unităţi de fond, futures, options etc.) descrise în proiectul de lege, deşi unele sînt accesibile şi în baza legii în vigoare cu privire la piaţa valorilor mobiliare. Însă pentru ca ele să funcţioneze, nu este necesar să existe numai o platformă de tranzacţionare modernă, ci, în primul rînd, o infrastructură elevată şi inteligentă a businessului. Este nevoie să existe premisele de bază pentru ca aceste instrumente să fie aplicabile în practică, să existe o conjuctură economică atractivă cu toate componentele dezvoltate ale afacerii.
Profit: Una dintre prevederile proiectului de lege, destul de importantă, este cea referitoare la recapitalizarea substanţială a instituţiilor principale ale pieţei de capital, şi anume, operatorii de piaţă (bursa), depozitarul central, societăţile de investiţii. Cît de oportună este această cerinţă acum, cînd piaţa funcţionează mai mult teoretic decît practic, fapt legat de potenţialul economiei şi businessului?
S.C.: La prima vedere, este apreciată această intenţie, deoarece capitalizarea este motorul dezvoltării entităţii, întăririi capacităţii pieţei şi creşterea încrederii clienţilor. Însă capitalizarea trebuie racordată bine cu potenţialul pieţei şi al businessului realizat de entitate.
Un exemplu elocvent de dependenţă a pieţei de capital de performanţele economice ale ţării servesc şi unele analize comparative. Malta are o populaţie de circa 9 ori mai mică decît R.Moldova şi o suprafaţă de peste 107 ori mai mică. Deşi este o ţară dependenţă de comerţul extern şi care produce numai 20% din produsele alimentare necesare pieţei, PIB pe cap de locuitor în Malta constituie peste 23 mii USD, adică de peste 12 ori mai mare decît în Moldova, în timp ce valoarea tranzacţiilor bursiere constituiau în anul 2009 peste 25 mil. euro sau de peste 2,7 ori mai mare decît pe piaţa locală.
Conform unor estimări preventive, în 2010, valoarea tranzacţiilor bursiere de pe piaţa moldovenească constituia circa 50% din tranzacţiile pieţei malteze. Prin urmare, putem constata că dezvoltarea economică, nivelul de deschidere a pieţei, condiţiile atractive ale investiţiilor străine constituie criteriile de bază ale dezvoltării pieţei de capital.
Profit: Cu alte cuvinte, chiar şi în condiţiile creării unui teren performant de activitate a pieţei cu toate atributele de rigoare, nu se va accelera dezvoltarea pieţei locale de capital, dacă nu va exista o creştere a performanţelor economice ale ţării?
S.C.: Cea mai modernă infrastructură a pieţei de capital, care să includă posibilităţi reale de creare a investitorilor instituţionali, asigurarea unui cadru logistic performant, similar ţărilor europene, nu va putea accelera dezvoltarea pieţei locale de capital, dacă nu va exi-sta interes pentru această piaţă, nu va exista o creştere a economiei ţării privite sub aspect global, o deschidere masivă a atragerii investiţiilor străine, o stabilitate şi o orientare politică pe termen lung şi, nu în ultimul rînd, o îmbunătăţire a situaţiei sociale. Trebuie să chibzuim şi să înţelegem, că reformarea oricărui sector în Moldova, trebuie pornită de la premisa că piaţa internă este destul de limitată, iar deschiderea externă este locomotiva performanţelor ţării şi, ca urmare, a pieţei de capital.
Profit: Şi totuşi ar fi interesantă opinia Dvs. despre potenţialul pieţei de capital din Moldova şi cerinţele obligatorii pe care le va înainta noua lege faţă de participanţii pieţei.
S.C.: Operatorii de piaţă (bursa) şi depozitarii centrali vor trebui să dispună iniţial de un capital reglementat de circa 10 ori mai mare decît la moment (625 mii euro la un an de la data intrării în vigoare a legii şi 2,5 mil., peste 7 ani), dar cu capacitatea de asimilare foarte redusă.
Profit: Activitatea acestor structuri este specifică, în primul rînd, pentru că de ele depinde foarte puţin volumul tranzacţiilor cu valorile mobiliare la bursă.
S.C.: Produsele promovate de către ele nu sînt simila-re unei activităţi de producţie şi de servicii clasice. Aceste instituţii oferă platformă sau teren pentru realizarea tranzacţiilor. Cred că în momentul în care tranzacţiile la bursă vor avea o creştere constantă, fapt care depinde de nivelul de dezvoltare a economiei, de fluxul de investiţii străine directe şi de gradul de concentrare a pachetelor de acţiuni, în condiţiile existenţei unei burse sau depozitar modern, cu un capital performant şi cu cele mai dezvoltate sisteme de tranzacţionare şi decontare, scopul de bază al legii nu va fi realizat.
Prin urmare, capitalizarea acestor instituţii este bine venită, însă acest proces este necesar de a fi corelat cu potenţialul pieţei de capital. Una dintre metode ar fi recapitalizarea treptată a acestor instituţii în concordanţă cu anumite niveluri valorice de dezvoltare a tranzacţiilor bursiere. Altfel, interesul proprietarilor pentru aceste instituţii va fi unul redus, deoarece orice investiţie este realizată în scopul recuperării sale într-o anumită perioadă. În cazul acestor instituţii, capacitatea de absorbţie este foarte redusă şi, în mare parte, nu depinde de calitatea produsului şi de promovarea lor, ci de alţi factori externi, care nu pot fi administraţi şi controlaţi cu ajutorul chiar şi al celei mai performante legi.
Pe lîngă aceste elemente concrete, maturizarea pieţei de capital trebuie sa fie însoţită însă şi de elemente mai puţin cuantificabile (măsurabile, adică de interpretare prin cifre). Mă refer la anumite schimbări de mentalităţi şi atitudini în ceea ce priveşte investiţiile financiare, atît la nivel de participanţi, cît şi de consumatori, astfel, avem nevoie de educaţie, de tradiţii. În primul rînd, anume asupra acestor aspecte trebuie să ne concentrăm, deoarece ne vom trezi cu o lege modernă, dar fără posibilitatea de valorificare a posibilităţilor sale.
Avantajele proiectului de lege
Legea oferă posibilitatea apariţiei investitorilor instituţionali, şi anume, a organismelor de plasamente colective, fonduri de pensii, care vor contribui la apariţia soluţiilor alternative de economisire, atrăgînd în mod public resurse financiare semnificative din partea persoanelor fizice şi juridice. Aceste instituţii pot constitui motorul dezvoltării instrumentelor financiare şi, respectiv, al pieţei de capital.
În condiţiile în care dezvoltarea tranzacţiilor bursiere, după cum am menţionat, depinde de unii factori indirecţi de conjuctură economică, atunci reducerea concentrării în continuare a portofoliilor de acţiuni este un remediu care poate fi controlat prin intermediul actelor legislative. Astfel, pe de o parte, în condiţiile în care autoritatea de supraveghere nu tratează altfel, este apreciată intenţia prevederilor proiectului de lege referitoare la faptul că în scopul reducerii posibilităţii de concentrare a pachetelor de acţiuni, creşterii fluxurilor tranzacţionale, lichidităţii pieţei, proiectul de lege prevede că, pentru admiterea acţiunilor la bursă, va fi necesar ca o cotă semnificativă a acţiunilor să fie distribuită publicului larg, adică free float, care va fi stabilit, probabil, de regulile pieţei reglementate sau autorităţii de supraveghere. Însă prin aceste prerogative se va reuşi soluţionarea doar parţială a problemei concentrării pachetelor de acţiuni, deoarece, pe de altă parte, proiectul de lege stipulează că acţionarii minoritari, la cererea acţionarului care deţine, cel puţin, 90% din capital, vor fi obligaţi să vîndă la un preţ echitabil valorile mobiliare deţinute. Prin urmare, se va menţine şi va continua, în anumite situaţii, principiul concentrării proprietarilor.■
Далее...
