Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr_05_2012 (199), mai 2012Salonul molDeco întotdeauna cu un pas înainte
Trăim într-o perioadă foarte agitată, plină de multe lucruri negative şi grav afectată de diferite crize. Tocmai de aceea este foarte plăcut să întâlneşti persoane optimiste, pline de încredere în propriile forţe, cu pasiune şi dedicaţie pentru ceea ce fac. Una dintre acestea este Stela Moldovanu, directorul artistic al salonului molDeco. Fiind cel mai mare salon de rame din Chişinău, unde se organizează cu regularitate diferite expoziţii şi evenimente de caritate, molDeco are scopul de a deveni un punct de atracţie pentru toţi iubitorii de artă şi frumos. Un plan destul de ambiţios, dar nu şi irealizabil, cel puţin, pentru Stela şi soţul său, Sergiu Moldovanu, proprietarii molDeco.
Salonul molDeco este o afacere de familie, iniţiată şi realizată cu succes de soţii Stela şi Sergiu Moldovanu. Ideea a apărut în anul 2003 când, fiind pasionată de broderie, Stela mergea la diferite ateliere în căutare de rame pentru lucrările sale. Dat fiind asortimentul destul de mic al acelor ateliere, ea s-a gândit să-şi lanseze propria afacere în domeniu. A contactat mai mulţi producători din străinătate, în special din Italia, pe care i-a convins să înceapă o colaborare, care ulterior s-a dovedit a fi una de succes. La început, majoritatea ramelor erau realizate de Stela şi soţul său, iar ceva mai târziu, când numărul comenzilor s-a mărit, a crescut şi numărul angajaţilor.
Dacă în anul 2004 molDeco închiria un spaţiu de doar 8 metri pătraţi în incinta hotelului Codru, atunci peste câţiva ani a fost deschis un salon pe strada Bănulescu-Bodoni, 57, iar în anul 2009 - salonul de pe bulevardul Moscova, 14/1, care în prezent este cel mai mare salon de rame din capitală. „Am mers cu paşi înceţi, dar siguri”, spune Stela Moldovanu, adăugând că planifică deja deschiderea unui nou salon în alt sector al oraşului.
Stela spune că nu se teme de concurenţă, deoarece aceasta te stimulează să lucrezi mai bine, să fii mereu în căutare de idei noi şi originale. În acelaşi timp, este sigură că molDeco are o mulţime de avantaje faţă de alte saloane de rame din Chişinău.
Stela MOLDOVANU: Avantajul cel mai mare îl constituie sortimentul foarte bogat, care nu există în niciun alt salon din Chişinău - peste 600 de modele. Mergem anual la diferite expoziţii internaţionale ale producătorilor de rame, înnoim sortimentul la fiecare 2-3 luni, astfel încât clienţii noştri să aibă posibilitatea să aleagă ceva absolut deosebit. Oferim reduceri semnificative, de 30% la ramele care se află de mai mult timp în stoc, iar pentru lucrările înrămate reducerile de preţ ajung până la 50%.
Un alt avantaj al salonului este nivelul înalt al calităţii şi deservirii, atmosfera creată - felul în care sunt expuse lucrările înrămate şi bijuteriile hand made marca Bia Bijou, realizate, de asemenea, în saloanele molDeco.
”În comunicarea cu clienţii molDeco, încercăm să mai facem un lucru extrem de important – să dezvoltăm gusturile acestora în materie de decor şi artă. Mulţi clienţi vin cu ideea fixă de a procura rame de un anumit tip sau culoare pentru că astfel s-ar combina cu mobilierul sau alte detalii din interiorul lor. Or, această abordare este una greşită”, spune directorul artistic al salonului, adăugând că pentru o înrămare reuşită este foarte important ca rama să se potrivească, în primul rând, cu lucrarea, să o scoată în evidenţă şi să creeze un tot întreg.
În opinia Stelei, moldovenii sunt un pic conservativi, crezând că toate ramele trebuie să fie la fel. „Noi încercăm să le demonstrăm că într-o încăpere este mult mai interesant să păstrezi un anumit stil de rame, dar care pot să fie diferite după mărimi şi culori chiar”, mai spune ea.
Astăzi, molDeco deserveşte un număr impunător de clienţi, mulţi dintre care pot fi deja consideraţi fideli. În acelaşi timp, la moment compania nu activează la capacitate maximă, iar loc pentru creştere există.
”Ceea ce vindem noi este o ultimă etapă în realizarea unui interior. Moldovenii, fiind învăţaţi să investească foarte mult în interior - pereţi, uşi, mobilă - economisesc atunci când vine vorba de ultimul detaliu. Şi este o mare greşeală pentru că, de fapt, ultimul detaliu face interiorul. Dacă investeşti zeci de mii de lei în reparaţie, iar la sfârşit atârni pe perete o ramă ieftină, strici totul. Obişnuim să le spunem clienţilor că dacă nu dispun de bani pentru rama potrivită la o anumită lucrare, atunci este mai bine să aştepte, decât să aleagă una simplă. Deseori se întâmplă să reînrămăm lucrări care au fost înrămate mai ieftin pentru că la moment clientul nu avea bani, dar în final tot el este cel care plăteşte de două ori”, spune directorul artistic al molDeco.
Fiind o fire foarte pozitivă, Stela spune că nu-i place să vorbească despre lucrurile negative, inclusiv despre dificultăţile cu care se confruntă în afaceri, deşi acestea există. Ea susţine că ar fi mult mai uşor dacă statul ar ajuta businessul mic să obţină credite mai uşor, să acorde vacanţe fiscale celor aflaţi la început de cale şi, nu în ultimul rând, să prelungească automat autorizaţiile în cazul în care nu au intervenit schimbări, iar legea a fost respectată.■
Далее...
Vitalie Arvinte
Într-o perioadă în care o bună parte dintre specialiştii moldoveni de valoare pleacă din ţară în căutarea unor locuri de muncă mai atractive, există persoane care sunt convinse că şi în Moldova pot fi realizate lucruri frumoase şi obţinute performanţe profesionale. Un exemplu în acest sens este şi şeful Departamentului Marketing, Comunicare şi Comunitate al BCR Chişinău, Vitalie Arvinte, care şi-a pus cunoştinţele sale multidisciplinare în slujba dezvoltării societăţii noastre atât în domeniul afacerilor, cât şi în cel al relaţiilor interumane. Revista Profit vă invită să aflaţi 10 lucruri despre omul care face legătura dintre BCR Chişinău şi public, precum şi cel care coagulează echipa Băncii Comerciale Române Chişinău S.A.
1. Echipa contează
Sunt membru al echipei BCR Chişinău din februarie 2010, unde activez în calitate de şef al Departamentului Marketing, Comunicare şi Comunitate. Responsabilităţile mele ţin de coordonarea activităţilor de marketing, comunicare externă şi internă, comunitate (programe de responsabilitate socială), strategie şi analiză macroeconomică. Pentru realizarea acestor activităţi, cooperez activ atât cu colegii din Chişinău, cât şi cu cei din Bucureşti şi Viena. Am reuşit să stabilim relaţii de parteneriat cu agenţiile specializate, principalele trusturi media şi prestatorii de servicii de marketing.
Motivaţia principală a activităţi mele ţine de inovaţie. Permanent apar idei noi, produse noi, iar piaţa este într-o continuă dezvoltare. Facem analize, monitorizăm piaţa, pentru a identifica relaţiile cauză-efect şi a alege cele mai bune soluţii şi a implementa cele mai bune proiecte.
Ca şi în oricare altă activitate este importantă colaborarea, deoarece singur nu poţi realiza nimic. Doar prin colaborare cu colegii şi partenerii obţinem performanţe.
2. Peste 5 ani
Timp de 12 ani am făcut consultanţă în marke-ting şi vânzări, motiv pentru care peste 5 ani mă văd, de asemenea, în acest domeniu. Mai mult, mă văd tot alături de echipa actuală de la BCR, astfel încât împreună să obţinem performanţe, să ne dezvoltăm şi să facem faţă multiplelor provocări.
3. De la statistică la comunicare
Am absolvit Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), Facultatea Relaţii Economice Internaţionale. Am urmat doctoratul în domeniul statisticii şi previziunii economice tot la ASEM. La prima vedere, domeniile sunt foarte diferite. Totuşi, tematica tezei mele de doctorat – Metode statistice de analiză a activităţii de comerţ exterior al Republicii Moldova în condiţiile economiei de tranziţie – avea multe conexiuni cu specializarea mea la licenţă.
În perioada 1996-2007, am activat în calitate de lector, apoi lector superior şi conferenţiar universitar la ASEM. Am predat mai multe discipline în limbile română, engleză şi franceză, printre care statistica internaţională, statistica financiară şi previziunea economică atât la ASEM, cât şi la alte instituţii de învăţământ superior din ţară. De asemenea, am predat şi am fost tutore de teze de master la o universitate americană şi la una franceză pentru studenţii MBA.
Am participat la numeroase conferinţe, simpozioane, mese rotunde în ţară şi peste hotare. Am comunicat în permanenţă cu studenţii şi cu mediul academic, deci comunicarea nu a fost un sector nou pentru mine.
În 1998-2010 am fost implicat şi în activităţi de consultanţă şi training. Principalele domenii de expertiză ţineau de managementul vânzărilor, managementul marketingului, strategii corporative, tehnici de vânzare eficientă, leadership, lucru în echipă, gestiunea relaţiilor cu clienţii corporativi, optimizarea proceselor de lucru cu clienţii, evaluarea calităţii deservirii, analiza şi dezvoltarea competenţelor corporative, audit comercial, organizarea activităţilor de marketing şi vânzări.
4. Primul job
În anul 1993, fiind student, am făcut practica de producţie la uzina de televizoare „ALFA”, în cadrul Departamentului de Marketing şi Relaţii Internaţionale. Atunci, am obţinut şansa de a avea un summer job cu un câştig de vreo $50 pe lună. Odată ce era vorba de relaţii externe, am avut ocazia să particip la cercetări de piaţă în Rusia şi să discut cu oameni de afaceri din mai multe state. În linii mari, studenţii de la Relaţii Economice Internaţionale erau favorizaţi, deoarece cunoşteam mai multe limbi străine.
5. $1milion la loto
Ce aş face dacă aş câştiga €1milion la loto? Ţinând cont de faptul că adresaţi o întrebare unui bancher, este de la sine înţeles că l-aş investi raţional, astfel încât el să aducă o plusvaloare pentru business, dar şi pentru domeniul social. În general, filosofia noastră, în BCR şi în Grupul Erste, este că orice afacere are şi o componentă socială, motiv pentru care stimulăm, pe de o parte, educaţia financiară, iar, pe de altă parte, antreprenoriatul social. În aceeaşi ordine de idei, încurajăm voluntariatul, implicarea angajaţilor noştri în activităţi nu doar cu caracter caritabil, dar şi educaţional.
6. Performanţe în Moldova
Fratele meu locuieşte în Canada şi activează în domeniul IT, iar sora s-a căsătorit în România. Eu sunt unicul dintre fraţii mei care am rămas în Moldova. De ce nu am plecat şi eu peste hotare? Pentru că sunt convins că şi în Moldova pot fi realizate lucruri frumoase, pot fi obţinute performanţe şi este posibil să creşti din punct de vedere profesional. Mai mult, trăim într-o lume globalizată, aşa că astăzi mai puţin contează unde trăieşti.
Mai mult decât atât, în Moldova îmi sunt prietenii şi persoanele apropiate. De asemenea, îmi place dinamismul societăţii noastre din ultimii ani. Mă inspiră comunicarea cu tinerii din business. Există un nucleu de oameni care au dorinţa şi posibilitatea de a face ceva util pentru toţi şi se implică în dezvoltarea ţării. Ei nu se gândesc doar la buzunarul propriu, ci creează locuri de muncă şi se implică în promovarea valorilor sociale. Cu cât mai mulţi lideri vom avea în diverse domenii, cu atât vom trăi mai bine, deoarece competiţia sănătoasă este forţa motrice a dezvoltării.
7. Despre familie
Obiectivele pe care mi le-am propus atât pe plan profesional, cât şi pe plan personal s-au realizat. Sunt căsătorit şi suntem fericiţi împreună cu soţia mea Irina, tot economist de profesie, şi fiul nostru, Matei, care are patru ani şi jumătate. În acelaşi timp, împlinirea constă în perfecţionarea continuă, nu trebuie să stai niciodată pe loc. Important este să-ţi stabileşti noi obiective şi să munceşti pentru realizarea lor. Doar aşa poţi fi împlinit, mai ales că timpul trece repede, iar viteza schimbărilor este foarte mare. Dacă stai pe loc, vei pierde trenul.
8. Despre odihnă
Seara, după serviciu, obişnuiesc să merg în parc cu soţia şi feciorul să ne plimbăm cu bicicleta şi trotineta. Acesta este modul nostru de a ne odihni. În weekend, ieşim cu prietenii la plimbare în parc sau la pădure. Îmi place odihna activă şi activităţile sociale. Eu şi soţia ne implicăm în diverse activităţi sociale pentru a contribui la armonia din ţară. Sunt ferm convins că vom putea schimba lucrurile spre bine doar dacă fiecare dintre noi va gândi pozitiv şi se va implica. Din păcate, există prea mult pesimism în societatea noastră. Depinde de fiecare în parte dacă vrea să vadă paharul pe jumătate gol sau pe jumătate plin.
9. Turul Europei
În ceea ce ţine de vacanţe şi destinaţii turistice, prefer să descopăr ceva nou şi să vizitez locuri istorice, însă mă bucur şi de vacanţe la munte ori pe litoral. Obişnuim să ne urcăm în maşină şi să facem turul Europei. Am făcut-o deja de câteva ori. În 2007, am mers împreună cu familia de la Chişinău până la Paris, apoi am coborât spre Nice. Acolo, am stat câteva zile, după care am vizitat Roma, Bologna şi Veneţia. De asemenea, am inclus în turul nostru Austria, Ungaria şi Germania. A fost ceva extraordinar. Anul trecut, am mai făcut un tur deja al Europei Centrale. De această dată, am fost în Ungaria (Budapesta, Lacul Balaton), Austria (Viena), Cehia (Brno şi Praga) şi Slovacia (Bratislava). Anterior, făcusem şi un tur al Nordului României – Bucovina şi Maramureş – precum şi un tur al Transilvaniei. Am fost de mai multe ori în Finlanda şi în Ţările Baltice. Este impresionant să vezi cum Ţările Baltice au reuşit să se dezvolte vertiginos într-un timp relativ scurt. Cred că ele reprezintă un exemplu demn de urmat pentru Moldova.
10. Oameni şi vorbe de duh
Sigur că la formarea mea ca personalitate au contribuit, în mod special, părinţii, dar şi câţiva profesori de la şcoală: de matematică, fizică şi franceză. La facultate, o mare contribuţie în dezvoltarea mea profesională l-au avut doi profesori: decanul Facultăţii Relaţii Economice Internaţionale, domnul profesor universitar Dumitru Moldovan, şi şeful Catedrei Statistică şi Previziune Economică, domnul profesor universitar Ion Pârţachi. În realizarea profesională un rol deosebit l-a jucat domnul Gheorghe Efros, care ne-a fost profesor de microeconomie şi ne-a implicat în proiecte ce ţin de dezvoltarea sectorului privat cu suportul Băncii Mondiale şi al altor instituţii internaţionale.
Dacă este să găsesc o maximă care m-ar descrie cel mai bine, atunci mi-ar fi dificil să o fac. Aceasta pentru că mă regăsesc în multe cugetări preţioase. Totuşi, dacă este să ţin cont de faptul că oamenii sunt caracterizaţi de raţiune, atunci aş alege maxima „Cogito ergo sum”, adică „Gândesc, deci exist”. O altă maximă care ar completa cele spuse anterior este: „Caută şi vei găsi”.■
Далее...
Voi fi în continuare pentru oameni - aşa cum am fost mereu
Abilitatea de a îmbina rolul de soţie şi mamă iubitoare cu cel al unui manager talentat de succes; cugetul romantic şi liric cu exigenţa unui bancher corect la maximum; statutul unei personalităţi onorabile în Beau Monde-ul chişinăuian cu sufletul fragil al unei copile de pe meleagurile mioritice... Este o armonie desăvârşită, ţesută din frumuseţea spirituală şi exterioară, care s-a întruchipat într-un singur Om. Anna Gheorghiu a acordat revistei Profit ultimul său interviu în calitate de Prim-Vicepreşedinte al Comitetului de Conducere al BC „Moldova Agroindbank” SA, şi, totodată, primul său interviu într-o postură nouă.
Profit: Doamnă Gheorghiu, se ştie că activitatea bancară este una foarte specifică, necesitând multe forţe intelectuale, responsabilitate, cunoştinţe şi energie. Atunci când V-aţi dedicat domeniului bancar aţi fost conştientă de aceste perspective?
A.G.: Nu cred că am conştientizat pe deplin, deoarece decizia de a veni în sistemul bancar a fost o întâmplare pură. Până atunci lucrasem timp de 20 de ani în cu totul alt domeniu, ce ţinea de activitatea editorială, fiind contabil-şef, mai apoi - director-adjunct. De activitatea bancară mă legau doar prietenele mele, care activau la Banca de Economii. Le vizitam deseori la bancă şi le invidiam, în sensul bun al cuvântului, pentru faptul că mereu au mulţi vizitatori, comunică, leagă cunoştinţe noi, într-un cuvânt, eram sigură că le este foarte vesel la serviciu. Tot din întâmplare, în glumă, le-am întrebat într-o zi, dacă nu au nevoie de angajaţi. Mare mi-a fost mirarea când, în aceeaşi zi, am şi primit oferta de angajare. Aşa am venit la Banca de Economii. Da, recunosc că a fost o decizie spontană, dar care s-a dovedit a fi una corectă pentru care niciodată nu am regretat.
Profit: Dar, nu creaţi impresia unei persoane care să ia decizii spontane...
A.G.: Am avut câteva situaţii în viaţă când trebuia să adopt decizii foarte rapid. Însă cred că pentru orice există explicaţii logice şi întemeiate, inclusiv pentru decizii spontane. În cazul meu, o explicaţie ar fi criza care s-a abătut în anii 90 peste edituri, când nu erau nici bani, nici hârtie pentru tipărirea cărţilor şi nici dorinţă mare de a le citi...
Profit: Activitatea Dvs. profesională este alcătuită din două etape: 20 de ani lucraţi la editură şi 20 de ani - în sistemul bancar. Acum, peste două decenii, puteţi afirma că acea „decizie spontană” de a Vă lansa în activitatea de bancher, a fost una corectă?
A.G.: Nu am nicio îndoială. Cred că m-am realizat pe plan profesional. Am obţinut rezultate pozitive şi la Banca de Economii, şi în calitate de Preşedinte al Moldindconbank, şi în actuala postură - de Prim-Vicepreşedinte al Moldova Agroindbank. M-am aflat la temelia creării sistemului bancar al statului suveran Republica Moldova: tot ceea ce au făcut alte state în domeniul bancar timp de sute de ani - noi am fost nevoiţi să implementăm în două decenii. Concomitent, eram preocupată de autoinstruire în materie, or nu am avut studii bancare - le-am obţinut de sine stătător.
Profit: Doamnă Gheorghiu, activitatea bancară necesită multă muncă şi intelect, ea consumă persoana atât moral, cât şi fizic, mai ales având în vedere dedicaţia profesională de care Dvs. daţi dovadă. În acelaşi timp, se ştie că sunteţi o soţie şi o mamă exemplară, care întotdeauna a reuşit să-şi protejeze familia de problemele de la serviciu şi a păstrat viu focul din căminul familial...
A.G.: Trebuie să recunosc că în debutul carierei mele bancare familia a fost lipsită de atenţia mea, în volumul pe care îl consider necesar pentru adevărata fericire a unei familii. Lucram până seara târziu, din care cauză nu puteam să dedic mai mult timp familiei. Acum le sunt recunoscătoare membrilor familiei, în special, soţului, pentru înţelepciunea şi înţelegerea de care au dat dovadă în acea perioadă. Cu siguranţă, sacrificiul cel mai mare a fost de partea soţului. Nu mi-a reproşat niciodată faptul că dedic prea mult timp serviciului. 
Profit: Copiii au fost la fel de receptivi?
A.G.: Fără îndoială. Familia întotdeauna m-a susţinut în realizarea planurilor şi aspiraţiilor mele. Recompensă pentru lipsa mea au fost concediile noastre, pe care neapărat le petreceam împreună. Acum, când au crescut şi-şi creează propriile istorii de succes în activitatea profesională, conştientizează pe deplin cu ce eforturi se edifică o carieră reuşită. Una dintre fete a devenit medic, alta a mers pe calea mea - cea de bancher.
Profit: Acum, aţi ajuns la o altă etapă a vieţii. În curând Vă veţi încheia mandatul de Prim-Vicepreşedinte al Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank şi veţi pleca în Regatul Spaniei, alături de soţul Dumneavoastră, Excelenţa Sa, Domnul Ambasador Valeriu Gheorghiu. A fost mai dificil să veniţi la MAIB sau să plecaţi de aici?
A.G.: Venind la bancă, m-am încadrat într-un colectiv deja format, într-o echipă bine structurată, consolidată, cu regulile sale de joc. Însă am avut viziuni comune asupra dezvoltării strategice a băncii şi asupra proceselor de viitor. Unul dintre procesele respective a fost divizarea segmentului Retail şi Corporativ. Mi-a revenit direcţia Retail - o activitate foarte complicată, amplă şi, totodată, migăloasă, care necesită multe eforturi intelectuale, deoarece este bazată în mare parte pe tehnologii noi, pe informaţii şi care cere multă vigilenţă şi flexibilitate. Această experienţă unică de restructurare, de menţinere a poziţiei de lider al pieţei bancare, de creştere continuă o tratez drept o valoare pe care am creat-o în decursul activităţii mele. Asta pentru că am gândit la fel cu întreaga echipă: începând cu managementul de vârf, şefii din departamente şi terminând cu specialiştii de la ghişeu. Deşi am avut mari ezitări şi nopţi nedormite înainte de a lua decizia de a pleca de la bancă, pot să spun cu certitudine că plec cu senzaţia de mulţumire pentru ceea ce am realizat în activitatea mea.
Profit: Cunoscându-vă ca pe o persoană foarte activă şi mobilă, nu ne putem imagina că aţi putea să Vă retrageţi total din activităţile publice?
A.G.: Nici eu. Voi folosi statutul meu în misiune pentru a contribui la soluţionarea problemelor cu care se confruntă moldovenii în Spania. Voi încerca să conştientizez mai profund problemele şi doleanţele compatrioţilor noştri stabiliţi în această ţară şi să sesizez, în măsura posibilităţilor şi competenţelor mele, instituţiile de resort din ţară. Am avut deja o întâlnire cu diaspora noastră de acolo şi voi continua aceste discuţii. Sper să-i ajut şi să-i pot convinge pe unii să revină acasă. Oricum, voi fi pentru oameni - aşa cum am fost mereu. Mă bucur mult că mă voi putea dedica lecturii, nu de regulamente, rapoarte şi note, ci de literatură adevărată. Dar mai ştiu şi altceva - voi urmări tot timpul, prin toate mijloacele de informare posibile, evoluţiile din banca noastră şi din sistemul bancar în ansamblu. 
Profit: Colegii Vă cunosc ca pe un şef rigid, cu cerinţe mari faţă de subalterni, iar prietenii zic că sunteţi o persoană romantică, sentimentală în unele situaţii. Cum de a fost posibilă păstrarea acestei îmbinări atât de armonioase într-un bancher de succes?
A.G.: Cred că este greşit clişeul creat despre bancheri, precum că ar fi persoane foarte severe, dure şi lipsite de sentimente pe care le trăiesc oamenii din alte profesiuni. Evident, responsabilitatea care mi-a revenit şi-a lăsat amprenta asupra modului meu de a fi în colectiv - să fiu exigentă faţă de subalterni şi faţă de mine însămi... Da, am principii pe care le respect şi cer să le respecte alţii. Cer îndeplinirea întocmai a deciziilor adoptate, cer ca oamenii să gândească, să-şi argumenteze poziţia, să mă provoace, pentru că doar aşa se identifică o soluţie corectă. Dar în acelaşi timp, îmi place să savurez aroma florilor, cântecul ciocârliei, adâncul azuriu al cerului, tăcerea pădurii, gingăşia soarelui matinal. Într-un cuvânt, iubesc tot ceea ce este frumos - această dragoste am moştenit-o de la tatăl meu, care a fost pădurar şi care mi-a oferit ocazia să-mi petrec o bună parte din copilărie şi adolescenţă în sânul naturii. Toată viaţa voi purta în suflet această poveste. Am încercat să o reproduc acolo unde mi-i casa acum: am o grădină mare şi frumoasă, cu lac şi cu peşte în el, cu nuferi. Este oaza de linişte şi armonie pentru familia noastră. Îmi va lipsi în Spania.
Profit: Dar veţi beneficia de alte avantaje ale unui stat european civiliazt şi prosper...
A.G.: Nici un avantaj material nu-mi va putea absorbi dragostea, duioşia din suflet pe care o simt pentru ţara mea, cu toate dificultăţile sale. Îmi iubesc nespus de mult acest colţişor de rai - această ţară care are abia două decenii. Tare mi-aş dori ca poporul nostru, în eforturile sale de a construi un stat puternic, să se conducă de o idee naţională care să-i pătrundă în inimă şi în suflet. Doar împreună, consolidat, putem identifica şi transpune în viaţă o asemenea idee, şi sunt sigură că evoluţiile care se produc în Republica Moldova sunt promiţătoare în acest sens.
Profit: Doamnă Gheorghiu, fără îndoială, banca Vă va simţi lipsa. Ce mesaj aţi dori să transmiteţi cu această ocazie colegilor?
A.G.: Pentru toţi am un singur mesaj - cel de recunoştinţă profundă: acţionarilor - pentru votul de încredere acordat, colegilor - pentru faptul că m-au acceptat în echipă şi pentru că m-am simţit extraordinar de confortabil alături de ei, iar clienţilor - pentru fidelitate şi încredere ce ne-au ajutat reciproc în toţi aceşti ani. Le mulţumesc şi îi asigur că voi privi în urmă doar cu gânduri bune şi doar zâmbind!■
Далее...
Dezvoltarea economi ei – cheia succesului pieţei de asigurări
Inginer-electrician de profesie, Valeriu Tanasiev, manager general-adjunct al Companiei Internaţionale de Asigurări ASITO, şi-a început activitatea în domeniul asigurărilor în cadrul companiei ASITO în anul 1998. Deşi a fost pentru el un domeniu absolut nou, după ce mai mulţi ani a activat în cadrul Companiilor Moldenergo şi Moldelectrica, Valeriu Tanasiev a îndrăgit acest domeniu chiar de la bun început, rămânându-i fidel deja de 14 ani. Modest din fire, Valeriu Tanasiev, care în această lună a împlinit onorabila vârstă de 60 de ani, ne-a dezvăluit în cadrul unui interviu care este cheia succesului ASITO, care sunt planurile de viitor ale companiei şi care sunt impedimentele ce stau în calea dezvoltării calitative a pieţei de asigurări din Moldova.
Profit: Dle Tanasiev, ASITO este prima companie privată de asigurări din Moldova şi este una dintre companiile lider de pe piaţa locală de asigurări. În ce constă, în opinia Dvs., cheia succesului ASITO?
Valeriu Tanasiev: Cu siguranţă, cheia succesului companiei noastre rezidă în personalul acesteia, care este unul de mare valoare şi datorită căruia în fiecare zi înregistrăm performanţe. Pregătirea profesională a angajaţilor se află mereu la ordinea zilei pentru conducerea companiei. Considerăm că anume acestea sunt elementele de bază ale unei companii de succes, motiv pentru care încercăm să susţinem dezvoltarea profesională a celor circa 700 de angajaţi, inclusiv consultanţii de asigurări.
Profit: Care sunt cele mai importante realizări ale companiei de-a lungul activităţii acesteia în calitate de companie privată de asigurări?
V.T.: Cel mai mare succes al Companiei ASITO l-a constituit faptul că aceasta a fost prima companie privată nu doar de asigurări, dar şi prima societate pe acţiuni din Moldova după obţinerea independenţei. Prin urmare, ASITO a fost prima companie care a trecut la economia de piaţă în domeniul asigurărilor în 1991. Acest fapt a impulsionat dezvoltarea companiei, devenind unul dintre liderii pieţei de asigurări din Moldova.
Ulterior, a urmat o altă etapă extrem de importantă în dezvoltarea ASITO şi anume - cea legată de venirea în 1999 a acţionarului australian QBE. Grupul QBE a fost acţionarul majoritar al ASITO până în anul 2007. Investiţiile realizate de acest acţionar au fost primele investiţii străine nu doar pentru compania noastră, dar şi pentru întreg domeniul financiar din Moldova. Este greu de subestimat importanţa acestui pas în dezvoltarea companiei, deoarece la acel moment ASITO nu era familiarizată cu procesările, procedeele aplicate în lume în această ramură. Grupul QBE a implementat în Moldova noi tehnologii în domeniu, care au avut un efect benefic asupra dezvoltării în general a pieţei de asigurări, încercând să-şi împărtăşească experienţa sa în Moldova. Acest lucru a fost extrem de important nu doar pentru ASITO, dar şi pentru celelalte companii de asigurări, care au început să utilizeze noile practici în activitatea de asigurare.
Profit: Ce prevede strategia pe termen mediu şi cea pe termen lung a companiei?
V.T.: Pe termen mediu, ne propunem să redobândim cota de piaţă pe care ASITO o avea anterior - de 25-30%. Acum această cotă este în jur de 20%. Pe termen lung, dorim să devenim prima companie şi la capitolul prima subscrisă. La moment, ne aflăm pe locul doi în acest top. De asemenea, analizăm oportunitatea de a reveni la asigurările de viaţă. Anterior, am practicat acest tip de asigurări, la care am renunţat însă în 2003, din cauza faptului că Grupul QBE este un grup de asigurări nonviaţă.
Profit: În opinia Dvs., care sunt principlalele trei impedimente care stau în calea dezvoltării calitative a pieţei de asigurări?
V.T.: Principalul impediment este, cu siguranţă, cultura joasă a populaţiei la capitolul asigurări, domeniu care, pur şi simplu, nu este cunoscut în Moldova. Al doilea moment ţine de lipsa unui cadru juridic adecvat domeniului asigurărilor şi tehnologiilor moderne. Deşi Moldova a avut experienţa QBE, totuşi ea rămâne cu mult în urma altor state la capitolul implementării noilor tehnologii în domeniul asigurărilor. Şi în al treilea rând, este vorba despre nivelul scăzut al dezvoltării economiei naţionale. Evident, într-o economie puternică lucrurile stau altfel la capitolul asigurări. Dar dacă economia este slab dezvoltată, iar plus la aceasta mai există şi instabilitate politică, atunci piaţa de asigurări nu are cum se dezvolta.
Profit: Cine şi ce ar trebui să întreprindă pentru a a susţine dezvoltarea pieţei de asigurări în Moldova?
V.T.: În primul rând, cred că este vorba despre Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF), care, în calitate de supraveghetor al pieţei financiare nebancare, ar trebui să se ocupe mai intens de promovarea importanţei asigurărilor în rândul populaţiei. De asemenea, aceasta ar trebui să elaboreze un şir de normative de asigurare, care, fiind imperative pentru pieţele din alte ţări, la noi lipsesc cu desăvârşire. Cred că CNPF are mari restanţe la acest capitol.
Profit: Unii asigurători consideră că lucrurile se vor schimba radical atunci când pe piaţa de asigurări vor veni jucători străini, care vor da tonul pieţei de asigurări şi vor introduce noi reguli de activitate. Dvs. împărtăşiţi acelaşi punct de vedere?
V.T.: Evident, venirea unor jucători internaţionali cunoscuţi ar constitui un imbold pentru ceilalţi asigurători locali, iar concurenţa ar fi cu totul alta. La moment însă nu cred că există perspective pentru ca companiile străine de asigurări să vină în Moldova, pentru că piaţa de aici este foarte mică şi nematurizată, iar economia - nedezvoltată. Aceste companii vor veni în Moldova atunci când situaţia economică se va schimba, aşa cum a fost, de exemplu, în cazul Sloveniei, care acum, având o populaţie mai mică decât cea a Moldovei, a atins volumul primei de asigurare de 2 mlrd. de euro. La noi acest indice abia de ajunge la 1 mlrd. de lei. Cu alte cuvinte, dezvoltarea economiei ar crea condiţiile necesare pentru ca companiile străine de asigurări să vină în Moldova.
Profit: Faptul că în ţara noastră statul nu asigură instituţiile de stat, cele de menire socială şi culturală, creează impresia că autoritatile susţin sectorul asigurărilor doar în vorbe, nu şi prin fapte. Cum credeţi, de ce se întâmplă acest lucru şi ce fac companiile de asigurări pentru a convinge statul să asigure aceste instituţii?
V.T.: Evident, lucrăm la acest capitol încercând să convingem autorităţile că ele sunt primele care ar trebui să dea exemplu la capitolul asigurării bunurilor. La moment, în portofoliul nostru de asigurări, instituţiile de stat asigurate constituie doar 5%. În majoritatea cazurilor, statul asigură doar unităţile de transport şi asta pentru că acest tip de asigurare este obligatoriu. În acelaşi timp, este interesant faptul că autorităţile organizează licitaţii pentru procurarea serviciilor de asigurare a transportului, în condiţiile în care prima de asigurare obligatorie este unică pentru toate companiile de asigurări şi este stabilită de CNPF. Mai mult decât atât, instituţiile de stat scriu că anume costul minim al primei de asigurare va fi criteriul de bază pentru selectarea companiei de asigurări câştigătoare. Prin urmare, toate companiile fac înlesniri până la 50% pentru a reuşi să asigure autoturismele instituţiilor de stat. Noi acceptăm faptul că statul trebuie să organizeze licitaţii pentru procurarea oricăror bunuri şi servicii, însă în acest caz criteriile de selectare ar trebui să fie nu costul minim al primei de asigurare, ci siguranţa companiei, activele, rezervele etc.■
Далее...
Estonienii interesaţi de produsele moldoveneşti
Republica Moldova şi Estonia au un trecut comun, aproape jumătate de secol ambele au fost parte a fostei URSS. Prezentul lor este însă foarte diferit: Estonia este stat membru al UE, iar Moldova – una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Chiar dacă Moldova şi produsele moldoveneşti au un nume bun în Estonia, cu regret, relaţiile comerciale dintre ţările noastre sunt slab dezvoltate, asta în pofida puterii de cumpărare ridicate a estonienilor. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Excelenţa Sa, Ambasadorul Republicii Moldova în Estonia, Victor Guzun, explică în ce constă formula de succes a estonienilor şi îndeamnă producătorii moldoveni să-şi promoveze mai insistent mărfurile în Estonia.
Profit: Dle Guzun, ce lecţie are de învăţat Moldova de la Estonia în scopul realizării obiectivului nostru de integrare europeană?
Victor Guzun: Republica Moldova a ales integrarea europeană drept obiectiv prioritar pentru politica sa internă şi externă, însă pentru a realiza acest obiectiv este necesară coeziunea întregii societăţi, participarea fiecărui cetăţean moldovean la acest proces. Integrarea europeană nu se rezumă doar la semnarea unor acorduri, ci la procese profunde de reformă, schimbări de viziune şi atitudine a fiecăruia dintre noi, asumându-ne responsabilităţi personale pentru domeniul pe care îl administrăm. Estonia şi R.Moldova au împărţit acelaşi destin istoric. Estonia ne poate oferi experienţa sa în calea noastră spre democraţie, reformă şi integrare europeană.
Profit: Estonia oferă ajutor ţărilor în dezvoltare, inclusiv Moldovei. Puteţi să ne oferiţi careva detalii în acest sens?
V.G.: Estonia a plasat Moldova în lista statelor prioritare pentru asistenţă externă, oferind prin intermediul Ministerului de Externe posibilităţi de lansare a unor proiecte cu impact direct pentru ţara noastră în diverse domenii: educaţie, buna guvernare, mediu, securitate, schimburi de experienţă, stabilirea de contacte între comunitatea de afaceri, ocrotirea sănătăţii, combaterea consecinţelor calamităţilor naturale, tehnologii informaţionale, soluţii electronice etc. Totodată, este în creştere numărul studenţilor moldoveni care îşi fac studiile în Estonia, iar la Tallinn activează unicul Centru pentru Parteneriatul Estic.
Profit: Balanţa comercială cu Estonia este negativă în defavoarea Moldovei. Cum credeţi, prin ce se explică acest lucru şi ce ar trebui să facem pentru a schimba lucrurile?
V.G.: Produsele moldoveneşti sunt înalt apreciate pe piaţa estoniană, însă luând în considerare concurenţa acerbă şi gama variată de produse, este necesară întreprinderea unor acţiuni de promovare mult mai dinamice. Am propus în repetate rânduri argumentele noastre, însă, din nefericire, suntem rar auziţi. Uneori, ni se spune direct că nu există interes pentru a exporta pe piaţa estoniană. Este necesară o colaborare mai strânsă între Ambasadă, instituţiile statului şi mediul de afaceri, un efort concentrat aducând întotdeauna rezultate mai bune. Pe această cale, îndemnăm agenţii economici interesaţi să nu ezite să ne contacteze în vederea lansării unor proiecte economice sau a exportului de mărfuri pe piaţa estoniană.
Profit: Dvs. aţi creat o pagină pe Facebook dedicată produselor moldoveneşti, unde şi la ce preţ pot fi găsite. Ce v-a inspirat să creaţi această pagină?
V.G.: Folosim orice modalitate de promovare a imaginii pozitive a Republicii Moldova şi a produselor noastre în Estonia. Scopul principal al paginii menţionate este ca fiecare cumpărător estonian să cunoască ce produse moldoveneşti există pe piaţă, în care reţea de magazine şi la ce preţ pot fi găsite. Un alt scop este ca producătorii din Moldova să cunoască unde sunt comercializate produsele lor. În acelaşi timp, ne propunem să identificăm posibilele produse contrafăcute şi să întreprindem acţiunile ce se impun. Şi, desigur, ne dorim ca prin exemplul propriu să demonstrăm că putem exporta mai mult.
Profit: Ce fel de produse moldoveneşti consumă estonienii? Cum ar trebui să-i facem mai interesaţi de produsele noastre?
V.G.: Estonienii consumă cu plăcere fructele şi legumele proaspete, vinurile şi divinurile fabricate în Moldova. Trebuie să-i interesăm prin calitatea foarte bună a produselor, prin faptul că sunt ecologic pure, prin sustenabilitatea livrărilor şi prin preţurile competitive.
Profit: Într-un interviu aţi declarat că estonienii vor să importe fructe şi legume din Moldova, precum şi că sunt interesaţi de afaceri cu vinurile moldoveneşti. Spuneaţi atunci că vor fi efectuate nişte vizite de documentare în acest sens. Puteţi să desfăşuraţi subiectul?
V.G.: Ambasada organizează mai multe vizite ale oamenilor de afaceri estonieni în Moldova, atât la nivel oficial, cât şi la nivel de grupuri ad-hoc. În 2011, am organizat două foruri de afaceri moldo-estoniene la Chişinău şi Tallinn, precum şi mai multe vizite de delegaţii mai mici. La 5-10 mai curent câţiva oameni de afaceri estonieni au efectuat o vizită în Moldova în căutarea partenerilor pentru ramura vinicolă în Moldova, iar la 10-14 mai, o altă delegaţie a fost în Moldova în căutarea partenerilor economici în domeniul energetic, construcţii, învăţământ, sfera de servicii şi exportul de produse agricole.
Profit: Ce alte domenii ale economiei moldoveneşti ar fi atractive pentru investitorii din Estonia?
V.G.: În special, este vorba despre transport, infrastructură, tehnologii informaţionale, construcţii, energetică regenerabilă, industria uşoară, exportul de produse agricole ecologic pure, sfera serviciilor hoteliere şi a ecoturismului, servicii bancare etc.
Profit: Pe cât de numeroasă este diaspora moldovenilor în Estonia?
V.G.: Conform ultimelor date de care dispunem, diaspora moldovenească în Estonia numără circa 110 persoane. O cifră mai exactă o vom cunoaşte după procesarea datelor recensământului general al populaţiei care s-a desfăşurat în acest an.
Profit: Cum s-au încadrat moldovenii în societatea estoniană şi ce atitudine au estonienii faţă de moldoveni?
V.G.: Diaspora moldovenească în Estonia este una perfect integrată, participă activ la toate evenimentele culturale majore ale comunităţilor naţionale din acest stat şi la activităţile organizate de Ambasadă, este una foarte bine organizată şi are o reputaţie foarte bună. Vreau, prin intermediul Dvs., să-mi exprim recunoştinţa noastră pentru faptul că ei sunt adevăraţi mesageri ai Republicii Moldova departe de casă.
Profit: Ceva timp în urmă aţi făcut o postare de Facebook, precum că o regiune din Estonia foloseşte contoare electrice produse de o companie moldovenească. Mai cunoaşteţi astfel de cazuri de colaborare?
V.G.: Este vorba despre un proiect naţional de modernizare a sistemului estonian de distribuţie a energiei electrice, în cadrul căruia unele companii energetice vor folosi contoare electrice digitale performante produse în Moldova. Totodată, cea mai mare companie chimică estoniană, VKG, foloseşte pompe hidraulice moldoveneşti. Ne dorim ca această listă să fie una mult mai lungă şi lucrăm intens şi în acest sens.■
Далее...
