Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr. 05_2011 (189), mai 2011Valeriu Pleşca
Şi-a încercat cu succes puterile în diferite domenii. A vegheat asupra respectării legislaţiei, şi-a testat aptitudinile de om de afaceri, ne-a reprezentat în Parlament, a creat o imagine bună Armatei Naţionale şi acum doreşte să participe la administrarea eficientă a municipiului Chişinău. Este vorba despre candidatul Blocului Electoral „Forţa a Treia” la funcţia de primar general al municipiului Chişinău, Valeriu Pleşca. Revista Profit vă invită să mergeţi imaginar pe drumul vieţii lui Valeriu Pleşca şi să cunoaşteţi persoanele şi factorii care i-au marcat viaţa, oportunităţile de afaceri pe care le-a avut în anii ’90, carenţele legislative cu care s-a ciocnit în deceniul trecut, precum şi cum a descoperit dragostea, ce visuri are, care sînt secretele unui mod sănătos de viaţă şi de ce nu vrea să se mute cu traiul în altă ţară.
1. Visam să devin aviator
Sînt născut în raionul Floreşti într-o familie de intelectuali: tata, după ce a fost director de şcoală, timp de 25 ani a deţinut funcţia de primar, iar mama toată viaţa a predat în şcoală limba maternă. Raionul Floreşti avea o infrastructură industrială destul de dezvoltată, un nod de cale ferată, o garnizoană mare de militari. Cred că există un fel de energie cerească la Floreşti, care ajută oamenii să reuşească în viaţă.
Baza militară aeriană de la Mărculeşti era la o distanţă de cîţiva kilometri de casa părintească, iar vuietul avioanelor mi-a marcat copilăria. Îmi doream nespus de mult să devin aviator. Cu acest scop m-am înrolat în armată. Serviciul militar l-am făcut la Volgograd, dupa care am depus actele la Şcoala politico-militară de la Simferopol. Mama s-a împotrivit deciziei mele, considerînd că „moldovenii nu sînt militari, ci oameni paşnici”. Totuşi am mers la şcoală, însă după cîteva luni m-am întors acasă. Aici, o rudă apropiată mi-a recomandat să merg la studii la Facultatea de Drept din Chişinău.
2. Dragostea m-a găsit la 14 februarie
La universitate mi-am cunoscut soţia, Angela Raischi. Ne-am întîlnit într-o zi de 14 februarie. Pe atunci nu se ştia că există Ziua Îndrăgostiţilor, însă, cu siguranţă, a fost dragoste la prima vedere. În acea zi, urmăream cum studenţii reveneau în capitală la începutul noului semestru, iar o fată care a coborît dintr-un taxi mi-a atras atenţia. Ştiam că este studentă eminenta la matematică, pentru că i-am văzut poza pe panoul de onoare, însă niciodată nu ne vorbiserăm. Avea nişte genţi mari. M-am oferit să o ajut să-şi ducă bagajele, iar seara am invitat-o la o cafenea. Peste cîteva luni am cerut-o de soţie.
Împreună avem doi copii. Ambii sînt de profesie economişti, cu studiile făcute peste hotare: Alexandru - în SUA, iar Ruxanda - în Marea Britanie. Cu toate acestea, au ales să revină acasă ca să-şi realizeze întregul potenţial aici, în Moldova.
3. Primii paşi în afaceri
Am activat în domeniul justiţiei peste 10 ani, majoritatea lor în Procuratură. Dar la începutul anilor 90 am decis sa fac o schimbare crucială. Nu puteam tolera faptul că nu aveam destui bani pentru întreţinerea familiei. Atunci am hotărît să fac afaceri. Mă descurcam destul de bine. Mergeam în Tyumen şi Kazakhstan, de unde aduceam produse petroliere. De asemenea, produceam şi exportam băuturi alcoolice, în special, vinuri. Pe atunci, era suficient să ai un plan de activitate, responsabilitate şi să depui puţin efort şi afacerea îţi reuşea. Mai tîrziu însă a apărut fenomenul grupărilor criminale.
Datorită backgroundulului meu juridic, niciodată nu am fost supus presiunilor şi nu am avut nevoie de pază de corp.
Fiind om de afaceri, am simţit necesitatea să fac cursuri de economie. De fapt, soţia a insistat să fac a doua facultate. În deceniul trecut, sectorul privat era în faza incipientă de dezvoltare, iar eu eram nevoit să îndeplinesc şi sarcinile directorului, şi pe cele ale contabilului. În primăvara anului 1998, am susţinut examenele de stat la Facultatea de Economie a Universităţii de Stat. Aveam emoţii mari, pentru că eram deja deputat în Parlament. Din aceste considerente, cred că m-am pregătit mai bine decît pentru examenele la Facultatea de Drept.
4. Politica – vocaţie pentru omul realizat
Politica este o meserie pentru oamenii care s-au realizat în plan profesional şi familial. Nu trebuie să vii în politică ca să-ţi rezolvi problemele sau să faci bani.
La sfîrşitul anilor ’90, făceam parte dintr-o generaţie de tineri care au atins succese în domeniul afacerilor. Pe atunci însă oamenii de afaceri erau trataţi ca nişte hoţi, iar clasa politică nu era suficient de deschisă pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Noi ne doream liberalizarea economiei, motiv pentru care am început o carieră politică prin fondarea Mişcării social-politice „Forţa Nouă”.
În 1998 am devenit deputat pe lista Blocului Electoral „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă”. La început, politica era „terra incognita” pentru mine. Îmi amintesc şi acum ce emoţii am avut cînd pentru prima dată am intrat în sala de şedinţe a Parlamentului, unde am cunoscut personalităţi notorii precum Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Dumitru Diacov sau Iurie Roşca. Cu regret, noua generaţie de politicieni nu respectă istoria şi oamenii care au contribuit la scrierea ei.
Am fost vicepreşedinte al Comisiei parlamentare pentru economie, iar apoi - al celei juridice. Am profitat de experienţa de afaceri, cunoştinţele acumulate în procuratură şi am elaborat mai multe legi, inclusiv patru coduri importante pentru Moldova: civil, penal, de procedură civilă şi de procedură penală. Nu spun că legile la care am contribuit ca autor sînt perfecte, însă am făcut tot posibilul ca Moldova să aibă o legislaţie care să corespundă cerinţelor timpului. Imaginaţi-vă că timp de aproape 10 ani de independenţă, Moldova s-a condus de un cod civil din anii ’50-’60 ai secolului trecut.
5. Oameni care m-au influenţat în viaţă
Personalitatea lui Winston Churchill a jucat un rol aparte în formarea mea intelectuală. Pe lîngă faptul că a fost un mare politician pentru Marea Britanie a secolului XX, el a influenţat viaţa politică a lumii întregi. Deşi era dintr-o familie de aristocraţi şi conservator ca gîndire, el a participat la guvernare cu liberalii, odată ce alături de conservatori nu se putea realiza ca lider.
Şi eu timp de cîţiva ani am făcut parte din guvernul comunist, fiind în fruntea Ministerului Apărării, chiar dacă nu împărtăşesc doctrina comunistă. Bine că instituţia pe care am reprezentat-o era în afara politicului.
Un alt exemplu marcant pentru mine este mareşalul Gheorghi Jukov. El m-a inspirat prin faptul că avea un caracter puternic şi putea lua decizii în condiţii de stres. A avut o viaţă destul de dificilă. Fiind unul dintre marii conducători ai Armatei Sovietice, a fost retrogradat din funcţia de mareşal la cea de comandant al regiunii militare Odessa. Cu toate acestea, el nu s-a descurajat.
Astfel de exemple te motivează în viaţă, mai ales că şi eu am trecut prin multe încercări în 10 ani de activitate social-politică. Am făcut faţă presiunilor şi conştiinţa îmi este împăcată.
6. Activitatea guvernamentală
Am fost în funcţia de ministru al apărării timp de doi ani şi jumătate. Pe atunci, ministerul era una dintre cele mai prost administrate instituţii în stat. Am făcut o inventariere minuţioasă ca să identific surse pentru achitarea salariilor, renovarea cazărmilor şi alte activităţi. Am depus eforturi deosebite ca să restabilesc imaginea armatei. Am făcut-o cu dăruire totală, chiar şi în detrimentul vieţii personale. Eram independent în luarea deciziilor, fapt ce displăcea uneori preşedintelui de atunci Vladimir Voronin.
Acum pot să spun că sînt satisfăcut că am reuşit să conduc o instituţie căreia i se subordonează 10 mii de oameni, majoritatea militari. Totodată, mă bucur că am contribuit la relaţiile de apropiere ale Moldovei cu Vestul prin diferite activităţi de cooperare cu NATO, mai ales în 2005, cînd Europa s-a întors cu faţa spre noi.
7. Nu mă văd în altă ţară
Mă văd trăind doar în Moldova. Vreau ca ţara noastră să fie un stat independent şi prosper. Nu deţin cetăţenia altui stat şi nici nu mi-o doresc, este o chestie de principiu pentru mine. Este adevărat că mulţi oameni, în special tineri, pleacă peste hotare. Avem însă exemplul Estoniei şi al Letoniei, care au ştiut să treacă peste asemenea crize, motivîndu-şi cetăţenii să activeze acasă. Elita politică are datoria să-şi motiveze cetăţenii să contribuie la dezvoltarea statului.
8 Potenţialul nostru îl constituie oamenii
Îmi place foarte mult că moldovenii sînt descurcăreţi. Aici este potenţialul nostru pe care trebuie să-l dezvoltăm. Cunosc multe exemple de concetăţeni care au reuşit în viaţă, cu regret, mai mult peste hotare decît în ţară. Fiind ageri, moldovenii se acomodează cu uşurinţă la noi condiţii şi pot convieţui cu oricine de altă etnie sau religie.
Ceea ce nu-mi place la moldoveni este că sîntem prea indiferenţi şi cu capul plecat. Probabil, este o caracteristică a spaţiului mioritic. Noi ne identificăm cu ciobanul moldovean din balada „Mioriţa”. Depunem pasiune în tot ceea ce facem, însă nu luăm măsuri de apărare faţă de pericolele care ne pasc. Nu accept o astfel de abordare. Viaţa este aşa cum ne-o creăm noi prin gîndurile şi faptele noastre, pe alocuri e dură, deci trebuie să putem ţine piept tuturor greutăţilor.
9. Într-un corp sănătos, o minte sănătoasă
Ca să te simţi fericit, trebuie să întruneşti trei condiţii: să ai o bună pregătire fizică, intelectuală şi spirituală. Toată viaţa am făcut sport. Am fost preşedintele Federaţiei Naţionale de Haltere, acum sînt vicepreşedinte al Federaţiei de Box. Am practicat şi luptele marţiale, am participat la mai multe competiţii la karate şi lupte libere. În prezent, practic yoga. Datorită exerciţiilor de yoga, pot face nişte figuri complicate pentru cei 53 de ani ai mei.
De asemenea, îmi place să fac diving şi schi montan. În acest context, îmi amintesc un caz din armată, cînd trebuia să parcurgem 10 km pe schiuri prin stepele din Volgograd. Odată ce acasă nu am mers niciodată pe schiuri, a trebuit să alerg traseul, iar zăpada îmi ajungea pînă la brîu, în plus mai aveam şi un echipament greu. Consider că sportul m-a întărit psihic şi spiritual şi îmi permite să acţionez în situaţii de stres, manifestînd sînge rece.
Cît despre odihnă, prefer să plec undeva cu familia. Îmi place odihna activă. Îmi pare bine că am avut posibilitatea să călătoresc în toată lumea. Am reuşit să vizitez mai toată Europa, SUA, Australia, Africa, m-am scăldat în apele a trei oceane şi am văzut multe locuri impresionante.
Cea mai bună hrană pentru creier este cititul cărţilor. Îmi place să o fac, mai ales că am deprinderea de a citi cărţi din copilărie. Totuşi cele mai multe lucruri le-am învăţat din viaţa de zi cu zi, fiind mai întîi jurist, om de afaceri şi apoi politician.
Orice om trebuie să se conducă în viaţă de nişte valori spirituale. Eu sînt creştin şi ţin la normele morale creştineşti şi mă străduiesc să fiu un exemplu pentru copiii mei. În acest sens, am construit împreună cu fiul un Paraclis în curtea bisericii Ciuflea. Am adus şi o icoană din Grecia, chiar de pe Sfîntul Munte Athos. Mă bucur mult cînd văd că oamenii păşesc pragul locaşului construit de mine ca să se roage la icoana sfîntă. Consider că prin credinţă putem valorifica potenţialul ascuns din noi.
10. Gînduri de viitor
Mă consider un om împlinit. Nu am regrete. Dacă aş putea să-mi trăiesc viaţa de la început, atunci aş merge pe aceeaşi cale. Poate aş evita unele greşeli, însă şi acestea sînt importante căci te mobilizează şi te fac se înţelegi viaţa din alt unghi de vedere. Eu privesc greutăţile vieţii ca pe o experienţă utilă pentru provocările ce mă aşteaptă. În prezent, am destulă putere şi voinţă că să lucrez încă minimum 10 ani pentru binele ţării noastre.■
PLDM a demonstrat că este responsabil
După circa două săptămîni de campanie electorală pentru alegerile locale, pe 6 mai, PLDM a decis să-l retragă pe Victor Bodiu, candidat la funcţia de primar al municipiului Chişinău, în favoarea contracandidatului liberal, Dorin Chirtoacă. Pentru mulţi decizia a fost una surprinzătoare, dacă ţinem seama de faptul că în ultimul timp disensiunile dintre candidatul PLDM şi cel al PL la primăria capitalei au atins cote maxime. Victor Bodiu, secretarul general al Guvernului R.Moldova, a explicat într-un interviu acordat revistei Profit motivele care au determinat formaţiunea pe care o reprezintă să renunţe la cursa pentru fotoliul de primar general şi dacă acest lucru va contribui sau nu la resuscitarea Alianţei pentru Integrare Europeană, confruntată în ultima perioadă cu serioase probleme de imagine.
Profit: Dle Bodiu, ce s-a aflat la baza deciziei de retragere a Dvs. din cursa electorală pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău?
V.B.: A fost o decizie strategică, nu una politică, care a avut la bază o evaluare corectă a situaţiei de moment, dar şi a perspectivelor ce vizează atît forţele democratice, cît şi viitorul Republicii Moldova. Iar această evaluare a arătat că există pericolul real al unei revanşe comuniste în capitală. Pentru a evita acest pericol, trebuie să ne concentrăm eforturile pentru ca cel mai bine plasat candidat din partea formaţiunilor democratice să cîştige funcţia de primar din primul tur. Dorin Chirtoacă s-a dovedit a fi candidatul cu cele mai mari şanse, de aceea noi am decis să retragem candidatura mea în favoarea lui Dorin Chirtoacă.
Profit: A fost o decizie uşoară?
V.B.: Mai degrabă, aş spune că a fost o decizie necesară. Politica este o artă a compromisului, iar responsabilitatea cu care abordăm actul politic trebuie să fie una maximă. Din acest punct de vedere, PLDM a demonstrat că este o formaţiune responsabilă, care pune în prim-plan interesul cetăţeanului. În general, convingerea mea fermă este că au viitor doar partidele care-şi axează acţiunile pe cetăţean şi pe interesele societăţii.
Profit: În ce măsură pasul făcut de PLDM poate resuscita AIE?
V.B.: Nu este un secret că, în ultima perioadă, lucrurile în Alianţa pentru Integrare Europeană nu au mers tocmai bine. Ba mai mult chiar, uneori tensiunile depăşeau limita admisibilului. Şi nu trebuie să căutăm vinovaţi de acest lucru – fiecare a greşit undeva şi cu ceva. Campania electorală şi-a spus şi ea cuvîntul, în special campania pentru alegerile primarului general al municipiului Chişinău. De aceea, pasul făcut de către PLDM constituie şi o pistă pentru relansarea AIE, pentru revenirea lucrurilor la normalitate. Desigur, noi în Alianţă putem avea diferite puncte de vedere într-o problemă sau alta. Este şi normal, căci reprezentăm diferite formaţiuni. Dar, în final, contează soluţiile cu care venim în faţa societăţii. Important este să evaluăm obiectiv situaţia şi, dacă este cazul, să mergem inclusiv la sacrificii, de dragul interesului comun şi în beneficiul societăţii.
De asemenea, nu trebuie să uităm că ne aşteaptă o perioadă specifică după alegerile din iunie. Mă refer la perioada postelectorală, cînd va trebui să purcedem la constituirea alianţelor la nivel de teritoriu. Convingerea noastră fermă este că AIE trebuie să-şi găsească expresie practică şi la nivel de teritorii. Trebuie să creăm condiţiile necesare pentru a asigura o guvernare democratică la toate nivelurile, în întreaga ţară. Iar pasul făcut de PLDM va facilita serios aceste procese.
Să nu uităm, de altfel, că AIE va trebui să guverneze şi în continuare ţara, după ce scrutinul local va lua sfîrşit. Există multe provocări cărora trebuie să le facem faţă în comun şi, din acest punct de vedere, capacitatea de a accepta compromisuri rezonabile va fi una decisivă. Iar bazele unei bune guvernări, unei colaborări fructuoase în cadrul guvernării, trebuie asigurate în fiecare zi, chiar dacă sîntem în plină campanie electorală. Toate aceste considerente le-am luat în calcul, atunci cînd am decis să retragem candidatul PLDM din cursa pentru primăria capitalei.
Profit: Ce veţi face în perioada care a rămas pînă la alegeri?
V.B.: Eu rămîn în continuare candidat, sînt primul pe lista de candidaţi înaintaţi de PLDM la Consiliul Municipal Chişinău. Am spus că nu pot fi indiferent faţă de problemele cu care se confruntă capitala şi că avem soluţii pentru ele. Eu sînt chişinăuian în a treia generaţie şi, credeţi-mă, iubesc cu adevărat acest oraş. Este unicul loc de pe pămînt unde-mi doresc să-mi trăiesc întreaga viaţă. Vreau ca şi copiii mei să trăiască aici – într-un oraş modern, frumos, european, verde, cu infrastructură europeană etc. Faptul că m-am retras din cursa pentru primărie, nicidecum nu înseamnă că renunţ la angajamentul pe care mi l-am asumat în faţa locuitorilor capitalei. Vom accede în Consiliu şi, împreună cu echipa PLDM, dar şi cu alţi colegi, vom soluţiona problemele municipiului, astfel încît Chişinăul să ajungă, într-adevăr, o capitală europeană.
Profit: În contextul celor declarate mai sus, nu pot să nu vă întreb: care sînt principalele probleme ale capitalei, în opinia Dvs., şi cum le veţi soluţiona?
V.B.: Din păcate, avem mult prea multe probleme, dar echipa cu care merg în CMC vine şi cu soluţii pentru fiecare dintre ele. În aceste alegeri mergem cu priorităţi clare, printre care aş menţiona:
Locuri de muncă noi şi salarii decente. În acest sens, vom crea trei mari zone industriale noi şi vom atrage investiţii străine pentru deschiderea a 15 întreprinderi industriale în oraş şi suburbii. Vom facilita accesul privilegiat la peste 1 mil. m2 de spaţii neutilizate din proprietatea municipală pentru, cel puţin, 2 mii de întreprinderi mici şi mijlocii. Vom simplifica la maximum procedurile de eliberare a tuturor autorizaţiilor şi permiselor. Ca rezultat, vor fi create 25 mii de locuri noi de muncă bine plătite.
Confort termic şi aprovizionare cu apă potabilă, la preţuri decente. Vom instala apometre în fiecare apartament şi vom asigura trecerea la contracte individuale pentru serviciile comunale, fiind rezolvată problema diferenţelor dintre contoare. Ne asumăm instalarea punctelor termice individuale în fiecare bloc, astfel încît fiecare chişinăuian va plăti cu 20% mai puţin pentru căldură şi apă caldă. Vom restructura activitatea societăţilor „Apă-Canal” şi „Termocom”, vom asigura transparenţa financiară a activităţii acestora. Pentru a proteja categoriile vulnerabile, vom diversifica şi extinde sistemul de compensaţii oferite de municipalitate.
Siguranţa cetăţeanului. Vom asigura în patru ani iluminarea integrală a străzilor şi dotarea cu semafoare a tuturor intersecţiilor cu risc sporit de accidente, vom instala camere video la intersecţii şi treceri de pietoni, vom asigura patrularea în regim permanent a tuturor cartierelor problematice. Construcţia azilului pentru animalele fără stăpîn va fi deblocată şi finalizată în maximum 18 luni.
Imaginea capitalei. Gheretele şi clădirile istorice distruse nu mai pot fi cartea de vizită a capitalei. Procedurile urbanistice vor fi aplicate fără excepţii. Vom stopa imediat planul construcţiei bulevardului Cantemir, menit să distrugă 1/3 din centrul istoric. Strada Varlaam va deveni zonă pietonală, un spaţiu cu locuri de agrement, restaurante, instituţii culturale pentru locuitorii şi oaspeţii capitalei.
Municipiul Chişinău are probleme foarte serioase, dar acestea pot fi rezolvate. Venim cu o viziune clară şi realistă de relansare a Chişinăului, o viziune adaptată nevoilor şi doleanţelor cetăţenilor şi sînt sigur că, împreună cu cetăţenii, vom reuşi să ne atingem scopurile propuse.
Profit: Nu mai este un secret pentru nimeni că în cadrul organelor administraţiei publice locale există corupţie. Cum veţi lupta cu acest flagel?
V.B.: Eficienţa luptei cu corupţia depinde, în mare parte, de modul în care abordezi această problemă. Dacă o abordezi tangenţial sau prin prisma unor interese de moment, atunci, desigur, şi rezultatele vor fi pe măsură. Mai bine zis, nu vor fi. Lupta cu corupţia necesită un efort comun al funcţionarilor, cetăţenilor, organelor abilitate. Avem mai multe posibile mecanisme în acest sens – pornind de la o implicare activă a întregii societăţi în combaterea flagelului, prin campanii de informare, sensibilizare etc. şi terminînd cu măsuri administrative şi penale. Combaterea corupţiei trebuie să devină o prioritate a întregii societăţi, iar datoria celor care reprezintă puterea (în cazul de faţă, puterea locală) este să mobilizeze cetăţenii şi să-i convingă de necesitatea unei astfel de abordări. ■
Далее...
Alinierea la „Basel III ”!
Comitetul Basel pentru supravegherea bancară a aprobat standardul Basel III, care impune cerinţe noi, mult mai dure, faţă de capitalul social şi indicii de lichiditate ai băncilor. Redacţia publică un comunicat al Băncii Naţionale a Moldovei la solicitarea corespondentului Profit Tatiana Ciobanu de a comenta cu ce dificultăţi se vor confrunta băncile din Moldova în procesul de îndeplinire a noilor reglementări.
Noile reglementări contraciclice şi cu privire la riscul de lichiditate din cadrul Acordului Basel III au ca scop consolidarea şi asigurarea stabilităţii financiare atît la nivel naţional, cît şi la cel internaţional.
Astfel, implementarea Acordului Basel III implică necesitatea de a acţiona pe două direcţii principale şi anume: revizuirea cerinţelor faţă de capital sub aspect calitativ şi cantitativ, de asemenea, elaborarea cerinţelor pe termen scurt şi lung faţă de lichiditate.
Revizuirea aspectului calitativ al capitalului constă în eliminarea capitalului de gradul III. O altă cerinţă privind aspectul calitativ al capitalului reprezintă restricţionarea mărimii capitalului de gradul II. Astfel, cerinţele de suficienţă faţă de capitalul social vor constitui 4.5%, iar faţă de capitalul de gradul I – 6%.
Revizuirea cerinţelor faţă de capital sub aspect cantitativ prevede impunerea a trei tipuri de supraprovizionări (bufer) pentru indicatorul suficienţei capitalului ponderat la risc. Acestea sînt supraprovizionarea pentru acoperirea riscului prociclic (+2,5%), supraprovizionarea pentru menţinerea capitalului (+2,5%) şi supraprovizionarea adiţională la instituţiile financiare importante din punct de vedere sistemic (+2,5%).
Noile cerinţe faţă de lichiditatea băncilor pe termen scurt se referă la menţinerea resurselor lichide necesare pentru onorarea tuturor obligaţiunilor în decurs de o lună, iar cele pe termen lung – la menţinerea resurselor necesare pentru onorarea obligaţiunilor pe parcursul unui an.
Deşi implementarea reglementărilor Basel III este preconizată pentru următorii 5-7 ani, conformarea băncilor cerinţelor calitative faţă de capital şi cerinţelor faţă de lichiditate nu va fi una dificilă din anumite considerente. În primul rînd, băncile, în conformitate cu reglementările actuale privind capitalul bancar, nu dispun de capital de gradul III. În al doilea rînd, indicatorii suficienţei capitalului băncilor aferent celui social, precum şi celui de gradul I, sînt la un nivel care permit respectarea de către acestea a eventualelor cerinţe în sensul respectiv. În al treilea rînd, respectarea de către bănci a indicatorilor lichidităţii relevă existenţa surselor adecvate de finanţare pentru acoperirea necesităţilor potenţiale atît pe termen scurt, cît şi pe termen lung.
La ora actuală nu poate fi expusă o afirmaţie în ceea ce priveşte conformarea băncilor cerinţelor cantitative faţă de capital, deoarece posibilitatea formării supraprovizionărilor necesare sînt dependente în mod direct de obţinerea ulterioară a profitului de către bănci.■
Далее...
Etica şi morala în afaceri
Exact acum trei ani, am fost contactat de prietenii şi partenerii mei de afaceri din SUA pentru a mi se propune, cu mult entuziasm, “afacerea vieţii” - să investim într-un fond cu randament mai mare decît media pieţei. Accesul în acest fond îl aveau doar persoane (companii, bănci) foarte bine selectate. Tentant, doar că nu prea am înţeles care sînt soluţiile investiţionale, adăugătoare de profituri miraculoase. Avînd o regulă generală – nu investesc în ceea ce nu înţeleg, am ezitat. Mare mi-a fost mirarea să aflu că prietenii mei americani, absolvenţi la Harvard, au pierdut zeci de milioane de dolari, investind în fondul de tip “ponzi” al lui Madoff. De fapt, aşa cum au făcut-o şi alte mii de investitori cu renume, printre care bănci ca HSBC, Nomura, Santander, fonduri de caritate, fonduri de pensii etc.
A face afaceri cu Madoff se consideră un mare privilegiu şi noroc. Doar persoane renumite aveau acces la “guru”. În final, s-a constatat ca “guru” a fost doar un escroc şi constructorul celei mai mari piramide financiare din istoria omenirii. Pierderile au fost de peste $60 mlrd. Această “afacere” a ridicat mai multe întrebări cu privire la profesionalism, transparenţă, analiza riscurilor etc., dar si unele ce ţin de calităţile umane – morala şi etica afacerilor.
Aparent, Moldova a fost ferită de fenomene de genul MMM sau Caritas. Dar, cu ce este mai etică activitatea aşa-numitelor “fonduri de privatizare”, care i-au dus de nas pe sute de mii de deţinători de bonuri, iar fondatorii şi managerii s-au ales cu averi fabuloase, vînzînd activele bune. Sau, “business”-ul unor bănci care utilizează banii clienţilor sau ale acţionarilor pentru a finanţa tot felul de căpuşe proprii?! Cu cît mai morale sînt afacerile cu statul, de la care, cel puţin, 10%, practic, fără de excepţii, merg către buzunarele funcţionarilor corupţi?! Afacerile de tip “rider”, tot mai frecvente la Chişinău, organizate de grupuri semicriminale, alcătuite din controversaţi oameni de afaceri, politicieni, funcţionari corupţi, judecători?!
A avut oare dreptate clasicul cînd a spus că “pentru profitul de sută la sută, capitalistul este gata de crima?” Se pare ca da.
Criza financiară a scos la iveală multe vicii morale ale sistemului capitalist. Ca rezultat, lumea a început să reflecteze nu doar asupra părţii profesionale a afacerii, dar şi a celei etice. Tot mai mult se vorbeşte despre codul etic şi responsabilităţile sociale ale afaceristului. Deşi, în continuare, mulţi consideră că au doar o singură responsabilitate - cea de a plăti impozite, şi lasă statul să se descurce.
Ce înseamnă responsabilitatea sociala a business-ului? În primul rînd, grija faţă de angajaţi şi comunităţile locale, implicarea în susţinerea proiectelor de dezvoltare umană. Alte aspecte sînt legate de produsele şi serviciile acordate de business. Marea majoritate a consumatorilor nu are nevoie de produse scumpe, pline de opţiuni inutile. Un exemplu ar fi telefoanele mobile sau notebook-urile. 90% din utilizatori se limitează doar la 2-3 opţiuni ale telefonului mobil. Preţul ar trebui să fie de $20-30. Acelaşi lucru se referă şi la notebook-uri. Elevii şi studenţii au nevoie de calculator personal care ar costa maximum $100, cu excepţia amatorilor de “fiţe”, bineînţeles.
Exemplu de produs social, dar şi profitabil, sînt companiile aeriene low cost. Preţurile la zborurile lor, în comparaţie cu cele tradiţionale, sînt de 2 - 10 ori mai mici. Evident, ca însoţitoarea de zbor nu este la fel de drăguţă, lipseşte sandwich-ul, dar cînd este vorba de cîteva sute de euro, opţiunea este firească. Tot mai mulţi oameni bogaţi în Occident conştientizează acest lucru, transferînd parţial sau integral beneficiile activităţilor de business în favoarea acţiunilor caritabile. Cele mai cunoscute exemple sînt Bill Gates şi Warren Buffett. Miliardele lor sînt plasate, astăzi, în fonduri specializate care susţin ştiinţa, medicina, educaţia.
Nu este doar o simplă sponsorizare de dragul imaginii, aşa cum se mai întîmplă pe la noi din cînd în cînd. Este o alegere conştientă, profund morală şi etică.
Îmi doresc mult ca şi în Moldova familiile înstărite să creeze fundaţii de caritate, din banii proprii şi pe cont propriu. Dacă cineva a reuşit prin muncă, perseverenţă, cunoştinţe şi, de ce nu, noroc, să facă afaceri profitabile, moral şi etic ar fi să contribuie la o viaţă mai bună a celor din jur. ■
Далее...
Vom susţine cu succes testul alegerilor locale
La începutul anului 2011, mandatul membrilor Comisiei Electorale Centrale (CEC) a expirat, Parlamentul aprobînd o nouă componenţă a acesteia. Noul preşedinte al CEC este o persoană cunoscută care ştie activitatea Comisiei din interior. Iurie Ciocan, care anterior a deţinut funcţia de secretar al CEC timp de 5 ani, susţine că, deşi membrii Comisiei au fost nominalizaţi de către partidele parlamentare, aceştia nu reprezintă interesele forţelor politice, fiind ghidaţi în activitate doar de buchea legii. Iurie Ciocan este ferm convins că noua componenţă a CEC va susţine cu succes primul test – alegerile locale din 5 iunie.
Profit: Dle Ciocan, cum apreciaţi noua componenţa a CEC şi care este atmosfera de colaborare în cadrul Comisiei, ţinînd cont de faptul că membrii acesteia reprezintă formaţiuni politice diferite?
Iurie Ciocan: Pentru început, aş vrea să precizez că, deşi membrii CEC au fost nominalizaţi pentru aceste funcţii de partidele parlamentare diferite, aceasta nu înseamnă că ei au fost delegaţi pentru a reprezenta interesele acestor partide.
Nominalizarea este prevăzută în lege, prin urmare partidele parlamentare au dreptul să facă acest lucru. Şi atît. Eu sper că toţi colegii mei au înţeles la fel de bine acest lucru. Tot ce am făcut pînă acum, am făcut bazîndu-ne pe lege şi nu pe interesul politic. În ceea ce priveşte componenţa Comisiei, aceasta este formată din persoane competente, cu experienţă în domeniul electoral şi pregătite să facă faţă tuturor provocărilor.
Profit: Totuşi factorul politic se simte sau nu în cadrul CEC?
I.C.: Nu, şi credeţi-mă că nu aş admite acest lucru. Noi acţionăm în strictă conformitate cu spiritul legii, fără careva imixtiuni din exterior, inclusiv de ordin politic. Eu am refuzat orice contacte cu partidele politice şi am rugat şi colegii mei să facă acelaşi lucru.
Profit: Alegerile locale din 5 iunie reprezintă primul test pentru noua componenţă a CEC. Este aceasta pregătită să facă faţă situaţiei?
I.C.: În activitatea Comisiei sîntem ghidaţi strict de lege, prin urmare în aplicarea legii nu avem prea mare spaţiu de manevră. Reieşind din faptul că fiecare procedură are anumite termene de executare şi că toate procedurile sînt descrise în lege, noi nu avem decît să executăm toate aceste prevederi. În cadrul discuţiilor putem doar constata anumite momente care ni se par corecte sau incorecte. Acestea sînt însă doar percepţiile noastre individuale pe care nu le facem publice, ci le notăm pentru recomandări ulterioare la ajustarea legislaţiei.
Profit: În baza căror principii vor fi create organele electorale teritoriale?
I.C.: Codul electoral descrie clar cum sînt constituite organele electorale în teritorii. Dreptul de a nominaliza candidaturi la nivel de raion şi municipiu îi revine administraţiei publice locale, judecătoriilor de sector şi partidelor politice. În cazul în care numărul acestor persoane este insuficient, diferenţa se completează din registrul funcţionarilor electorali deţinut de Comisia Electorală. La capitolul partidelor politice, Codul menţionează expres că este vorba doar de partidele politice prezente în Parlament. Prin urmare, la moment, patru partide sînt în drept să delege doar cîte o persoană în fiecare birou electoral, indiferent de mărimea fracţiunii parlamentate. Potrivit Codului electoral, cu 25 de zile înainte de alegeri birourile electorale trebuie să fie deja constituite, ceea ce în cazul alegerilor din 5 iunie va însemna data de 10 mai.
Profit: În opinia Dvs., care sînt cele mai mari probleme cu care ar putea să se confrunte CEC în cadrul actualelor alegeri locale?
I.C.: În primul rînd, este vorba de un număr destul de mare de persoane care şi-au înaintat candidaturile pentru funcţiile de primar, consilieri locali, raionali sau municipali. În linii generale, avem circa 12 mii de funcţii vacante de consilieri locali, 1100 funcţii de consilieri raionali şi municipali şi 898 de funcţii de primari. Ţinînd cont de faptul că pentru unele funcţii candidează şi cîte 10-15 persoane, iar partidele politice înaintează liste de candidaţi pentru consilieri, numărul total al candidaţilor depăşeşte cifra de 100 mii de persoane. În spatele fiecărei persoane stă şi un anumit interes, pe care aceasta încearcă să-l promoveze. Aici este, de fapt, cea mai mare provocare pentru noi – să încercăm să încadrăm toate aceste interese în limita legii şi să creăm condiţii legale şi egale pentru toţi cei care participă la alegeri.
Plus la aceasta, vom asigura activitatea electorală prin intermediul a 21 400 de persoane, care sînt funcţionari electorali. Toţi aceşti funcţionari sînt instruiţi, în acest scop fiind editate manuale pentru fiecare nivel al structurii organelor electorale. Prin urmare, şi instruirea acestor persoane constituie, de asemenea, o provocare pentru noi.
Profit: Cîte secţii de votare vor fi deschise pe teritoriul R.Moldova?
I.C.: Aproximativ 2000 de secţii de votare. Specificul alegerilor locale constă în faptul că de această dată nu vor fi deschise birouri electorale în afara ţării. Sub aspect organizatoric, între alegerile parlamentare şi cele locale este o diferenţă considerabilă. Dacă alegerile parlamentare se organizează în baza unei singure circumscripţii - R.Moldova şi există un singur punct unde se înregistrează candidaţii – Comisia Electorală, atunci în cazul localelor avem 898 de primării, ceea ce înseamnă că avem şi 898 de puncte unde se înregistrează candidaţii pentru funcţia de primar, consilieri locali, raionali sau municipali.
O latură caracteristică a alegerilor locale este că în fiecare localitate există buletinul său, care nu se repetă cu cel din satul vecin. Din aceste considerente alegerile locale sînt şi mai scumpe. De exemplu, dacă la ultimele alegeri parlamentare am planificat 42 mil. lei şi am folosit doar 35 mil., pentru alegerile din 5 iunie am planificat 58 mil. lei. Faţă de alegerile din anul 2007, actualele alegeri sînt cu peste 20 mil. lei mai scumpe din cauza majorării costurilor din ultimii patru ani.
Profit: Ţinînd cont de experienţa anterioară, în satul Corjova, din stînga Nistrului, va fi deschisă o secţie de votare?
I.C.: La Corjova a fost deja constituit Consiliul de circumscripţie şi organul electoral, iar procedura de depunere a actelor a demarat la fel ca şi în celelalte localităţi. În rest, urmează să vedem dacă va fi sau nu posibil să organizăm acolo alegeri pe 5 iunie. Cu cît mai mult ne vom apropia de ziua alegerilor, cu atît mai clară va fi situaţia în acest sens. Evident că, în primul rînd, se va ţine cont de securitatea cetăţenilor.
Profit: Cum decurg lucrurile la capitolul implementării Registrului electronic?
I.C.: În presă s-a vehiculat nu o singură dată că noi am fi împotriva implementării Registrului electronic, ceea ce reprezintă o abordare diletantistă şi departe de realitate. Noi deţinem deja acest registru electronic, însă modificarea pe care am solicitat-o în faţa Parlamentului ţine de amînarea implementării acestuia în practică. Subiectul acestei modificări este responsabilitatea pentru listele electorale. Atît timp cît listele sînt întocmite de primării, urmează ca şi responsabilitatea să le revină celor care întocmesc listele. Modificările aprobate anul trecut în Codul electoral pentru alegerile din 2011 transferau această responsabilitate de la primării, care compilează listele electorale, către CEC, ceea ce ni se pare total incorect şi nejustificat. Noi nu sîntem în stare să ne asumăm responsabilitatea pentru calitatea acestor liste. Este normal ca cei care compilează listele să-şi asume şi responsabilitatea pentru calitatea lor.
Prin urmare, evidenţa electronică a alegătorilor noi deja o avem. Urmează cea de-a doua fază de implementare a proiectului „Sistemul informaţional automatizat de stat alegeri”, care constă în asigurarea accesului on-line la cele 2000 de birouri electorale către această bază de date. Ceea ce înseamnă că trebuie să avem, cel puţin, patru mii de calculatoare, cîte două pentru fiecare birou electoral şi, respectiv, unul sau doi operatori. Cea de-a doua fază a proiectului o vom testa din nou pe 5 iunie în sectorul Centru al capitalei, unde în mod electronic vom ţine evidenţa participării la vot. Atunci cînd vom avea cele 2000 de secţii de votare conectate la această bază de date, vom putea spune că am implementat şi cea de-a doua etapă a proiectului. Cheltuielile pentru aceasta sînt însă considerabile, deşi, deocamdată, nu au fost calculate. Este vorba nu doar de achiziţionarea calculatoarelor, care în linii generale este o chestiune destul de simplă, dar şi de crearea infrastructurii. În prezent, avem o mulţime de localităţi unde nu există conexiune la internet. Parlamentul a stabilit că mai avem încă un ciclu electoral la dispoziţie pentru a implementa cea de-a doua fază a proiectului.
Profit: Unii concurenţi electorali vorbesc deja despre faptul că alegerile vor fi falsificate. Ce întreprinde CEC pentru a evita astfel de situaţii?
I.C.: Comisia electorală face un singur lucru – lucrează cît mai transparent şi în strictă conformitate cu legislaţia. Doar aceste două lucruri ne pot salva. Orice învinuire pică atunci cînd sîntem deschişi faţă de orice control. Cei care lansează asemenea teme în discuţie cred că au la bază două scopuri: fie că încearcă să dezinformeze şi să deruteze alegătorii, creîndu-şi, astfel, un climat propice pentru a-şi justifica viitoarea înfrîngere în alegeri, fie că nu-şi dau seama ce zic. Activitatea CEC este cît se poate de transparentă, iar deciziile acesteia oricînd pot fi verificate pe pagina web a Comisiei.
Profit: Cînd vor fi făcute publice primele rezultate ale alegerilor?
I.C.: Pe parcursul zilei vom oferi informaţii cu privire la rata de participare la vot, iar către ora 23.00, tradiţional, vom începe prezentarea primelor rezultate pentru fiecare circumscripţie în parte. Spre deosebire de alegerile parlamentare, informaţia va fi mult mai complexă şi diversificată şi va putea fi urmărită în regim on-line pe pagina noastră web.■
