Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr. 05 (179), mai 2010Nucile - o mină de aur
Unei persoane neiniţiate ar putea să i se pară straniu faptul că Moldova – producător şi exportator tradiţional de nuci – importă acest produs din SUA, Irak şi Franţa. În realitate, nu este nimic straniu în acest fapt. Moldova continuă să rămînă un furnizor important de nuci pe piaţa internaţională. În acelaşi timp, importul nucilor reprezintă o parte însemnată a circuitului de producţie: în Moldova sînt importate nuci necurăţate, iar exportat este miezul de nucă.
Cea mai mare parte a companiilor moldoveneşti care activează pe piaţa nucilor din Moldova singure cresc şi importă nuci, le cumpără de pe piaţa internă, le prelucrează, după care le exportă. Condiţiile climaterice favorabile, forţa de muncă ieftină şi amplasarea geografică contribuie semnificativ la dezvoltarea acestui gen de afaceri în ţara noastră.
Valeriu COSARCIUC, ministrul agriculturii şi industriei alimentare: În procesul de prelucrare a nucilor, o importanţă deosebită o are forţa de muncă manuală. În Europa toate procesele sînt mecanizate, iar atunci cînd nucile sînt curăţate cu ajutorul aparatelor, miezul capătă un aspect mai puţin natural, decît dacă ar fi curăţat manual. Europenilor le este convenabil să aducă în Moldova nuci necurăţate - prelucrarea lor aici este mai ieftină, iar calitatea mai bună. Partenerii companiilor noastre trimit în Moldova nuci cu coajă, iar acestea exportă nucile curăţate şi ambalate, iar cojile în saci aparte. Această formulă de colaborare asigură transparenţă şi încredere reciprocă, deoarece volumul miezului de nucă şi cel al cojilor trebuie să corespundă volumului iniţial al mărfii.
O altă prioritate a Moldovei este amplasarea geografică. În ţările africane forţa de muncă este mai ieftină decît în Moldova, însă pînă a ajunge acolo este cale lungă, ceea ce înseamnă că cheltuielile, dar şi perioada pentru transportarea nucilor se majorează.
Compania J-B Com se ocupă deja de opt ani de cultivarea, exportul şi importul nucilor. Conducerea companiei susţine că nucile, fiind unul dintre cele mai importante produse agricole exportate de Moldova, aduc un venit important, în primul rînd, datorită costului înalt, dar şi volumelor mari de producţie în comparaţie cu alte tipuri de culturi agricole. Anume din acest considerent, mulţi au pus „ochiul” pe afacerile cu nuci, deşi nu toţi cei implicaţi în proces cunosc dedesubturile acestei afaceri. Nefiind la curent cu toate detaliile de producţie, aceştia de multe ori creează probleme întregii pieţe. În particular, în goana după profit într-un timp relativ scurt ei propun populaţiei care vinde nuci preţuri mai mari decît cele oferite de restul companiilor. Pentru o piaţă nu atît de mare cum este cea a Moldovei, astfel de ieşiri necontrolate şi neprofesioniste creează grave probleme.
Jamous BADIA, directorul general al companiei J-B Com: A majora preţurile este foarte uşor, dar a le micşora este, practic, imposibil. Cel mai grav este că jucătorii serioşi de pe piaţă, care activează în conformitate cu cerinţele legislaţiei şi respectînd mecanismul economiei de piaţă, nu pot întreprinde nimic împotriva acestor pseudo-businessmeni. Noi, pur şi simplu, aşteptăm pînă cînd aceste companii vor ceda locul companiilor serioase şi cu perspective de durată.
O altă problemă cu care se confruntă companiile care activează pe piaţa nucilor din Moldova ţine de pregătirea documentaţiei pentru export. Dificultatea constă în faptul că la export acestora li se solicită acte de procurare a mărfii din partea populaţiei, la care trebuie anexate şi certificate eliberate de primărie, care confirmă faptul că vînzătorii de nuci, într-adevăr, dispun de nucari în gospodăriile lor. Şi asta în condiţiile în care 80% din nucarii din Moldova nu cresc în curţile oamenilor, ci pe dealuri, pe marginea drumurilor sau în plantaţii forestiere. Mai mult decît atît, deseori aceste certificate sînt false, fiind completate pe numele unor terţe persoane sau al persoanelor inexistente. Totodată, furnizorii nu doresc să-şi asume povara achitării impozitelor din vînzarea nucilor. Şi atunci cînd persoanele terţe primesc de la Inspectoratul Fiscal înştiinţare că au datorii la plata impozitelor pentru nucile pe care, chipurile, le-au vîndut, apar probleme foarte mari, inclusiv pentru companiile exportatoate.
Compania J-B Com s-a adresat Guvernului cu rugămintea de a analiza această situaţie şi a găsi o soluţie optimă pentru a asigura condiţii normale de activitate pentru producătorii şi exportatorii de nuci. Argumentele prezentate de J-B Com sînt foarte solide: în prezent, procedura de export din Moldova este una dintre cele mai scumpe din lume, mai scumpă chiar decît în SUA sau Chile. În final, în urma reglementărilor clare ale condiţiilor pentru exportatori are de cîştigat statul în general, deoarece companiile achită 1,5% din costul facturii într-un fond de susţinere a nucilor. Şi după cum bine se cunoaşte, nucile sînt un produs nu dintre cele ieftine.
Jamous Badia susţine că Guvernul ar trebui să studieze experienţa ţărilor vecine, de exemplu, a Ucrainei, unde este stabilit un impozit unic pentru toate companiile din domeniu. Acest lucru uşurează activitatea companiilor şi o face mai transparentă şi mai funcţională. În caz contar, spune Badia, se creează impresia că o atare stare de lucruri este în interesul unor anumite cercuri.
Pentru a-şi confirma intenţiile sale serioase, cu cîţiva ani în urmă compania J-B Com a plantat 20 ha de nucari în raionul Călăraşi. Şi aşa cum nucul nu dă roade chiar din primii ani, proprietarii speră să strîngă prima roadă abia anul viitor. Să ai o plantaţie proprie este foarte important. În Orient se spune că după om rămîne pămîntul şi copacul – restul este trecător.
Opinia specialistului
Alexandru Jolondcovschii, preşedintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor de Culturi Nucifere: În prezent, plantaţiile de nuci ocupă o suprafaţă de peste 80 ha, iar potrivit Programului naţional de dezvoltare a culturilor nucifere această suprafaţă este destul de mare. Cu toate acestea, ramura are nevoie şi în continuare de reabilitare. Şi asta pentru că Moldova nu poate la moment satisface cererea a 54 de ţări, interesate de procurarea nucilor noastre. În sezonul trecut s-a reuşit majorarea exportului pînă la 11 mii tone, faţă de perioadele anterioare cînd această cifră varia între 7-8 mii tone. Sperăm că în acest sezon vom reuşi să exportăm în jur de 10 mii tone. În R.Moldova o bună parte din nuci cresc pe marginea drumului, iar productivitatea acestora scade pe an ce trece. Abia acum începe să se dezvolte şi în ţara noastră cultura plantării nucilor în grădini sau plantaţii, cu atît mai mult că pentru aceasta există toate premisele necesare. Nucul iubeşte soarele, pămîntul roditor, fiind totodată rezistent la secetă. Cercetările de laborator au demonstrat că nucile moldoveneşti au o calitate foarte bună, reuşind să acumuleze toate elementele necesare. Mai mult decît atît, el nu necesită o îngrijire specială, iar pămîntul poate fi utilizat şi pentru creşterea altor culturi agricole.
Reformele, mai întîi de toate
La fel ca şi majoritatea ţărilor din regiune, Moldova a fost grav afectată de criza economică globală. Prin urmare, previziunile economice pentru anul 2010, făcute atît de Guvern, cît şi de Fondul Monetar Internaţional (FMI), au fost destul de pesimiste. Cu toate acestea, rezultatele obţinute în primul trimestru al anului curent lasă loc pentru optimism că economia îşi va reveni mai repede decît se aşteaptă. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, reprezentantul permanent al FMI în Moldova, Tokhir Mirzoev, şi-a exprimat încrederea că obiectivele macroeconomice pentru anul 2010 vor fi îndeplinite, iar deficitul bugetar ar putea fi chiar mai mic decît cel planificat de 7% din PIB.
Profit: Domnule Mirzoev, a trecut o jumătate de an de cînd Guvernul R.Moldova a semnat un nou Memorandum cu FMI. Ce pot spune “ochii şi urechile” FMI la Chişinău (misiunea FMI) despre această perioadă? Guvernul respectă principalii parametri macroeconomici stipulaţi în acest document?
T.M.: Am sosit în Moldova în decembrie 2009, la mijlocul unei ierni dificile pentru republică. Dar, în pofida stării de spirit destul de sumbre ce domnea în societate, angajamentul ferm al autorităţilor în ceea ce priveşte programul asumat de reforme ambiţioase a fost impresionant. La finele lunii martie, toţi parametrii programului Moldovei cu FMI au fost respectaţi, fiind realizate mai multe măsuri extrem de necesare. Printre acestea s-au numărat adoptarea unui buget credibil pentru anul 2010, progresul clar în extinderea sistemului de asistenţă socială direcţionată, eforturile de a depolitiza procesul de stabilire a tarifelor în sectorul energetic şi de a asigura o mai mare durabilitate a sistemului, îmbunătăţirea reglementării activităţii sectorului financiar, precum şi un şir de măsuri de ordin regulatoriu, în special în ceea ce priveşte liberalizarea comerţului.
Între timp, situaţia macroeconomică s-a îmbunătăţit considerabil. În prezent, există semne clare că economia a început să-şi revină: volumul exporturilor şi producţiei industriale creşte în mod constant, ca şi cel al comerţului cu amănuntul, fapt care ne vorbeşte despte sporirea încrederii consumatorilor. Sîntem optimişti cu privire la capacitatea Guvernului de a menţine acest impuls pozitiv în economia naţională prin reforme continue.
Profit: Judecînd după rezultatele obţinute în primul trimestru al anului 2010, care este, în mod tradiţional, cel mai dificil pentru economia Moldovei, poate FMI vorbi cu optimism despre perspectivele respectării unor astfel de indicatori, cum ar fi deficitul bugetar de 7% din PIB, creşterea PIB-ului cu 1,5%, o inflaţie de 4-6% şi un curs de schimb valutar stabil?
T.M.: În baza evoluţiilor economice din primul trimestru al anului curent, cred că majoritatea obiectivelor macroeconomice vor fi atinse în 2010 destul de uşor. Acum prognozăm pentru 2010 o creştere reală a PIB-ului de 2,5%, mai mare decît s-a anticipat iniţial. Pe lîngă aceasta, considerăm că executarea bugetului a fost bună. Au fost respectate restricţiile pe cheltuielile curente, a fost evitată acumularea de noi arierate, iar restanţele vechi sînt rambursate treptat. Avînd în vedere prognoza mai mare a creşterii economice şi factorul continuării reformelor, credem că deficitul bugetar ar putea fi chiar mai mic decît cel planificat de 7% din PIB. Totuşi, impactul asupra inflaţiei a majorării recente a preţurilor la resursele energetice va persista pînă la mijlocul verii, probabil, după care se va atenua treptat.
Profit: Este evident că în timpul crizei R.Moldova nu poate spori în mod semnificativ şi rapid consumul intern. Prin urmare, pentru ţara noastră este foarte importantă o situaţie stabilă pe pieţele tradiţionale de desfacere pentru Moldova - România, Rusia, Ucraina şi Polonia. Care sînt şansele ca economiile acestor state să depăşească recesiunea în viitorul apropiat, ceea ce ar avea un impact pozitiv asupra economiei R.Moldova?
T.M.: Restabilirea economiilor partenerilor comerciali ai Moldovei va juca, într-adevăr, un rol critic pentru exporturile moldoveneşti. Viziunea FMI asupra perspectivelor de dezvoltare în aceste şi alte economii a fost recent făcută publică în ediţia periodică World Economic Outlook (Perspectivele economiei mondiale). Se prognozează că în 2010 PIB-ul real va creşte cu 1% în zona euro, 2,8% în Europa Centrală şi de Est şi 4% în CSI. De asemenea, se aşteaptă o redresare treptată a economiei majorităţii partenerilor comerciali ai Moldovei: pentru 2010 se prognozează o creştere a PIB-ului real cu 0,8% în România, 4% în Rusia şi 3,7% în Ucraina.
Profit: Exportatorii din Moldova au înregistrat pierderi destul de mari din cauza aprecierii monedei naţionale în 2008-2009. Între timp, multe bunuri din Rusia, Ucraina şi România au devenit competitive pe pieţele lor interne, precum şi în Moldova după deprecierea monedei naţionale a statelor respective cu 20-30-40%. Avînd în vedere această situaţie, nu crede oare FMI că Banca Naţională a Moldovei (BNM) ar trebui să întreprindă, de asemenea, o serie de măsuri pentru deprecierea leului şi stimularea exporturilor?
T.M.: Protejarea excesivă a cursului de schimb al leului în anii 2008-2009 a fost echivalentă unei subvenţionări latente a importurilor. Aceasta s-a întîmplat în momentul în care economia avea nevoie de o reorientare de la import spre export. Ca urmare, preţul plătit a fost înalt - aproximativ o treime din rezervele valutare ale ţării în prima jumătate a anului 2009. La sfîrşitul anului 2009, BNM a luat măsuri de redresare a situaţiei şi a recuperat o parte semnificativă a rezervelor pierdute, sporind în acelaşi timp competitivitatea economiei naţionale.
Dar deprecierea leului nu ar trebui să fie privită ca instrument principal pentru stimularea exporturilor, deoarece deprecierea nominală ca atare nu poate impulsiona de sine stătător exporturile pe termen nelimitat. În cele din urmă, asemenea măsuri ar conduce la inflaţie excesivă şi instabilitate macroeconomică.
De aceea, competitivitatea ţării ar trebui să fie privită mai larg. Capacitatea exportatorilor din Moldova de a produce şi de a concura cu succes pe pieţele internaţionale pe termen lung va depinde de o serie de alte domenii, unde sînt necesare reforme profunde. Printre acestea ar fi: cadrul de reglementare a mediului de afaceri, flexibilitatea pieţei muncii şi costurile rezonabile ale muncii, prestarea eficientă a serviciilor publice, infrastructura adecvată, accesul la finanţare. Prin urmare, pentru a asigura o creştere durabilă a exporturilor pe termen mediu, eforturile de reformare ar trebui să se concentreze, în primul rînd, pe aceste domenii.
Profit: Ce ar trebui să întreprindă Guvernul unei ţări sărace pentru a investi în economia naţională, în condiţiile în care investitorii străini nu se grăbesc să investească în ea? Ar trebui să vîndă/privatizeze active de stat şi să investească veniturile obţinute în economie?
T.M.: Angajamentul ferm şi continuu de a realiza reforme structurale, după cum am menţionat mai sus, va juca un rol esenţial în sporirea competitivităţii ţării. Acest factor, combinat cu soluţionarea incertitudinilor de pe arena politică, ar trebui să constituie un stimulent major pentru investiţiile străine.
Pentru a asigura realizarea multor dintre aceste reforme, este necesară o schimbare fundamentală a strategiei fiscal-bugetare. Mai precis, Guvernul trebuie să ţină în frîu în continuare cheltuielile curente – inclusiv prin optimizarea sectorului public şi prin abţinerea de la majorări ale salariilor care nu sînt justificate prin creşterea productivităţii în economie – şi să consolideze administraţia fiscală. Aceste eforturi vor crea resursele necesare pentru majorarea cheltuielilor aferente investiţiilor extrem de necesare în infrastructură şi pentru reducerea sărăciei. Aceasta este piatra de temelie a programului autorităţilor cu FMI.
Pe lîngă aceasta, privatizarea activelor statului trebuie să înceapă după ce se îmbunătăţesc condiţiile pe piaţă. Companiile de stat care generează pierderi, epuizează resursele statului necesare altor domenii prioritare şi ar trebui să fie privatizate sau restructurate, sau - dacă alte măsuri nu s-au soldat cu succes - lichidate. Cele mai multe întreprinderi care nu generează pierderi, de asemenea, ar trebui să fie privatizate, deoarece aceasta ar permite Guvernului să se concentreze asupra domeniilor prioritare şi pentru a furniza resurse pentru investiţii majore în infrastructură.
Profit: BNM le-a permis recent băncilor să acorde credite în valută străină nu doar importatorilor, ci şi exportatorilor. În acelaşi timp, unii analişti afirmă că decizia dată este discriminatorie, atunci cînd vine vorba de companii care nu exportă. Care este opinia FMI referitor la această temă? Poate decizia BNM să fie privită ca un impuls pentru toate companiile de a încerca să producă bunuri pentru export, ceea ce este foarte important pentru economia R.Moldova?
T.M.: Practica din trecut de a permite importatorilor din Moldova să contracteze credite în valută străină, în timp ce exportatorilor le era interzis să facă acest lucru, a condus la acumularea de riscuri valutare, precum şi la dezvoltarea preponderentă a sectoarelor mărfurilor neorientate spre export şi dependente de import, cum ar fi comerţul cu amănuntul şi construcţiile. De asemenea, această situaţie a condus la creşterea dependenţei de rata de schimb şi a contribuit la inflexibilitatea economiei de a se adapta la şocurile externe. Deficienţele acestei politici, care au fost mascate de fluxul mare de remitenţe, au fost scoase la iveală de criza actuală.
În acest context, schimbările recente care le-au permis şi exportatorilor să contracteze credite în valută străină reprezintă un pas în direcţia cea bună şi ar trebui să vină în sprijinul reechilibrării curente a economiei. În perspectivă, responsabilii de reglementarea sectorului financiar ar trebui să fie vigilenţi în prevenirea reacumulării de riscuri valutare în sectoarele ce nu generează venituri în valută.
Profit: Decizia de a le permite numai exportatorilor şi importatorilor să contracteze credite în valută străină este considerată discriminatorie din cauza diferenţei mari în ceea ce priveşte ratele dobînzii la creditele în lei moldoveneşti (18%) şi în valută (11%). În opinia FMI, cît timp va continua să existe acest decalaj?
T.M.: Agenţii economici fără venituri în valută străină care contractează credite în valută îşi asumă, de asemenea, riscuri valutare aferente. Acumularea excesivă a unor astfel de riscuri ameninţă atît stabilitatea economică, cît şi financiară a ţării. Iar gestionarea unor astfel de riscuri de către autorităţile de reglementare a activităţii în sectorul financiar este crucială pentru evitarea unor cicluri neplăcute de creştere rapidă a volumului creditării într-o economie mică şi deschisă cum este cea a Republicii Moldova. În acest context, diferenţa dintre dobînda la credite în lei şi în valută cuantifică riscul valutar asociat cu creditele în valută străină. Decalajul major se datorează, de asemenea, capacităţii slabe de export a economiei moldoveneşti, subliniind necesitatea unor reforme structurale urgente.
Profit: La 29 ianuarie 2010, FMI a semnat un Memorandum de trei ani cu noul Guvern proeuropean al R.Moldova. Acum este clar că nu toate condiţiile incluse în Memorandum vor fi îndeplinite, avînd în vedere faptul că noile alegeri parlamentare anticipate în 2010 sau 2011 par inevitabile. Aceasta înseamnă că va avea loc o nouă rundă de negocieri cu noul guvern al R.Moldova?
T.M.: Asistenţa FMI în R.Moldova este condiţionată de realizarea reformelor economice. Nerealizarea măsurilor convenite ar conduce, într-adevăr, la discutarea unor posibile măsuri corective. Dar eu personal sînt convins că autorităţile îşi vor onora angajamentul de a realiza programul de reformă asumat, indiferent de factorii politici.
Argumentele forte ale BCR Chişinău
Sorin Andrei a fost numit în funcţia de Preşedinte Executiv al Băncii Comerciale Române Chişinău (BCR Chişinău) acum un an, avînd la acel moment o experienţă de aproape 15 ani de activitate în sectorul bancar. A dat dovadă de fidelitate faţă de BCR, pornind chiar de la cel mai dificil segment într-o perioadă complicată – din 1995 a fost responsabil în BCR România de creditarea sectorului privat, în special, a întreprinderilor mici şi mijlocii. A urmat o perioadă lungă în cadrul sucursalei Botoşani a BCR, în care Sorin Andrei a activat în managementul superior pînă în anul 2007. Ulterior, a venit rîndul unei noi provocări – a fost numit în postul de director regional pe partea de Sud-Est a României, cu sediul la Constanţa.
Atunci cînd urma să plece din Botoşani la Constanţa, ziarul regional „Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi” scria: „Pentru judeţul nostru directorul Sorin Andrei a fost şi rămîne un simbol al generaţiei tinere de după 1990, care a tratat cu seriozitate realizarea profesională în condiţiile economiei private, a studiat pentru a fi la curent cu noutăţile din domeniu, s-a perfecţionat prin cursuri interne şi externe. Sorin Andrei este deja regretat de către mulţi patroni locali care s-au bucurat de sprijinul său în dezvoltarea afacerilor”.
Venirea sa în R.Moldova a marcat o nouă etapă în însăşi dezvoltarea BCR Chişinău. Centrala băncii s-a mutat într-un nou sediu, dotat tehnic şi logistic în conformitate cu cele mai înalte standarde. Obiectul mîndriei Preşedintelui Executiv al băncii îl constituie sistemul informaţional performant care asigură excelenta funcţionare a organismului numit bancă comercială modernă. Are sprijinul echipei profesioniste pe care o conduce, fapt care serveşte drept premisă sigură pentru realizarea celor mai ambiţioase planuri ale instituţiei, stipulate în Strategia BCR-Chişinău pentru 2009-2011: 1. Alinierea la standardele grupului financiar Erste. 2. Extinderea reţelei de unităţi bancare. 3. Consolidarea segmentului retail prin intermediul următoarelor acţiuni: elaborarea şi implementarea de noi produse retail; dezvoltarea şi diversificarea produselor cu carduri, inclusiv aderarea la VISA International; extinderea spectrului serviciilor de transferuri internaţionale.
Mai multe detalii privind performanţele şi obiectivele de dezvoltare a BCR Chişinău aflaţi din interviul acordat de către Sorin ANDREI în premieră şi în exclusivitate pentru revista Profit.
Profit: Stimate Domnule Preşedinte Executiv, singurul acţionar al băncii pe care o conduceţi este BCR care face parte din Erste Group, unul dintre principalii furnizori de servicii financiare din Europa Centrală şi de Est. Care este specificul modelului de activitate a grupului şi cum este aplicat acesta în cadrul BCR pe piaţa din R.Moldova?
S.A.: Erste Group, cu sediul în Austria, deserveşte peste 17,5 mil. clienţi în opt ţări din Europa Centrală şi de Est, fiind cel mai important grup financiar central-european. Succesul nostru este datorat, în principal, atenţiei deosebite acordate clienţilor, existenţei unei oferte complete de servicii financiar-bancare şi competenţei profesionale a celor peste 51 mii de angajaţi Erste Group. Accesibilitatea, simplitatea, independenţa şi dinamismul sînt principiile de bază ale Erste Group. BCR, cea mai importantă bancă din România, este membru al Erste Group din 2006, fiind singurul acţionar al BCR Chişinău. În activitatea noastră în Moldova tindem să utilizăm cele mai bune practici din activitatea grupului. Pe parcursul anului 2009 am implementat un plan riguros de optimizare a activităţilor pentru a putea oferi clienţilor şi partenerilor noştri cele mai potrivite soluţii pentru prosperitatea afacerii lor, la cele mai înalte standarde de calitate.
Profit: Erste Group a obţinut în 2009 un profit operaţional record de peste 3,77 mlrd. de euro. În condiţiile recesiunii financiare globale este un indicator mai mult decît optimist. Care este rentabilitatea şi cum se explică acest fapt?
S.A.: Orice afacere trebuie să fie profitabilă, iar acest fapt este posibil numai dacă gestionezi eficient resursele disponibile, stabileşti relaţii de lungă durată cu partenerii şi clienţii - persoane fizice şi juridice - şi le oferi acestora ceea ce li se potriveşte pentru ca ei să prospere. Eficienţa financiară înaltă a grupului Erste se datorează acestor adevăruri simple de care ne conducem, precum şi prudenţei specifice activităţii bancare.
Profit: Ce impact a avut criza asupra BCR Chişinău? În decembrie 2009 aţi introdus limite zilnice de retragere a numerarului de la bancomate. A făcut parte acest lucru din măsurile anticriză? În prezent, limitarea mai este în vigoare?
S.A.: Băncile se dezvoltă în măsura în care mediul economic şi clienţii lor se dezvoltă - deci criza a influenţat şi activitatea bancară, însă modelul nostru de afaceri, adresat atît firmelor, cît şi persoanelor fizice, şi-a confirmat valoarea într-o perioadă dificilă şi ne ajută să trecem cu bine prin furtună. Introducerea limitei de retragere a numerarului de la bancomate este însă o practică internaţională pe care am implementat-o la BCR Chişinău pentru a spori siguranţa banilor clienţilor, pentru a preveni fraudele pe carduri. Pentru retragerea de numerar peste limitele stabilite clienţii se pot adresa la orice filială sau reprezentanţă BCR Chişinău unde pot efectua orice operaţiune solicitată. Astfel, măsura respectivă nu are nimic cu măsurile anticriză implementate de toate instituţiile bancare pentru a asigura o gestiune mai eficientă în condiţiile actuale ale pieţei din R.Moldova.
Profit: Aţi putea să Vă referiţi la principalii indicatori ai BCR Chişinău în anul 2009?
S.A.: Pe parcursul anului 2009, am majorat capitalul social pînă la 342 mil. lei, realizînd o consolidare a poziţiei noastre financiare. De asemenea, am reuşit să păstrăm parametrii adecvaţi la capitolul lichiditate şi capitalizare, ceea ce ne permite să privim cu optimism spre viitor. Anul 2009 a reprezentat un an al eforturilor susţinute pentru a optimiza activitatea BCR Chişinău, a consolida echipa prin atragerea unor specialişti cu experienţă notorie pe piaţa bancară din Moldova şi să formăm un nucleu solid pentru a oferi clienţilor cele mai bune condiţii de cooperare.
Profit: Cum apreciaţi cadrul normativ-legislativ de activitate a băncilor comerciale în R.Moldova?
S.A.: Acesta este unul riguros, Banca Naţională a Moldovei (BNM) urmărind permanent consolidarea sistemului bancar şi asigurarea functionalităţii adecvate a cadrului respectiv în contextul economic. Apreciem în mod deosebit preocuparea Băncii Centrale de asigurare a unui management bun al riscurilor. În condiţiile extrem de dificile din anul trecut BNM a dat dovadă de prudenţă şi clarviziune în ceea ce priveşte reglementarea gestionării riscurilor.
Profit: Care este opinia Dvs. privind recentele decizii vizînd majorarea capitatului statutar şi a celui de gradul I al băncilor?
S.A.: Măsurile de majorare a capitalului vin să consolideze sistemul bancar şi să apropie băncile locale de standardele internaţionale. Prin aceste acţiuni BNM ajută băncile din Moldova să fie mai competitive şi să ofere clienţilor mai multă siguranţă şi stabilitate.
Profit: Cum apreciaţi potenţialul BCR Chişinău, avînd în vedere că aceasta are în calitate de acţionar BCR – parte componentă a unui grup cu renume şi cu resurse considerabile? Acest statut i-ar permite atragerea unui număr mai impunător de clienţi...
S.A.: BCR Chişinău dispune de un potenţial de dezvoltare foarte sporit pe care urmează să-l fructificăm împreună cu clienţii noştri. Vom continua să susţinem clienţii autohtoni în consolidarea afacerii lor şi vom continua să extindem reţeaua de filiale şi reprezentanţe. Dispunem de avantaje competitive în atragerea clienţilor din Europa Centrală interesaţi de extinderea afacerilor în R.Moldova, fapt susţinut de eforturile noastre de operare în condiţiile unei concurenţe sănătoase, loiale. Calitatea şi eficienţa serviciilor sînt argumentele noastre în faţa clienţilor, beneficiind de experienţa şi forţa băncii-mamă şi a Erste Group.
Profit: În opinia Dvs., care sînt diferenţele dintre pieţele bancare din România şi R.Moldova, cele două ţări avînd niveluri de dezvoltare diferite?
S.A.: Piaţa bancară din România face parte deja din piaţa UE, astfel că numărul de instituţii bancare şi concurenţa din partea băncilor internaţionale este mai strînsă. Pe de altă parte, pe piaţa R.Moldova prezenţa grupurilor bancare internaţionale este mai restrînsă, dar băncile locale sînt foarte dinamice şi calitatea produselor oferite este adecvată. Desigur că în următorii ani se va observa o creştere a interesului instituţiilor bancare internaţionale pentru piaţa din Moldova, astfel că diferenţele dintre cele două pieţe se vor reduce semnificativ. Venirea mai masivă a capitalurilor străine pe piaţa bancară din România, odată cu aderarea la UE, a constituit un factor stimulent care a motivat o dezvoltare mai rapidă a concurenţei loiale, respectiv, sporirea calităţii serviciilor şi oferirea unor preţuri mai avantajoase.
Profit: A fost anunţată lansarea programului de facilitare a accesului la creditarea ipotecară pentru municipiul Chişinău „Prima Locuinţă”, prin oferirea de credite pe o perioadă de 20-25 de ani cu o dobîndă de 10%. Ne puteţi oferi anumite detalii?
S.A.: Programul „Prima Locuinţă” este o iniţiativă bine venită lansată de primăria municipiului Chişinău. După cum a menţionat şi primarul general, Dorin Chirtoacă, BCR Chişinău şi-a anunţat disponibilitatea de a susţine acest proiect şi de a se implica alături de colegii de la alte bănci. Detaliile de implementare a proiectului urmează a fi definitivate împreună cu alte instituţii implicate. Sperăm că vor fi create condiţiile de reglementare necesare pentru ca proiectul să se soldeze cu succes. Vom utiliza toată experienţa de care dispunem, ţinînd cont de faptul că BCR este liderul băncilor din România într-un proiect asemănător dezvoltat la scara naţională.
Profit: Acum doi ani, se anunţase despe intenţia băncii de a intensifica susţinerea businessului mic şi mediu, a retail-ului. Sînt deja anumite planuri concrete în acest sens?
S.A.: Depunem eforturi susţinute pentru a dezvolta relaţii de lungă durată cu toţi clienţii şi de a susţine în particular reprezentanţii businessului mic şi mijlociu. Avem în plan elaborarea de soluţii speciale pentru reprezentanţii micului business şi vom susţine orice proiect viabil, bine gîndit şi fundamentat din punct de vedere economic şi financiar. Sîntem deschişi pentru cooperare, mai ales că în România BCR este principalul susţinător bancar al întreprinderilor mici şi medii, precum şi al micilor întreprinzători.
Profit: Tot atunci, administraţia băncii Dvs. făcea prognoze precum că piaţa moldovenească va creşte în următorii ani, ţara avînd un potenţial mare de dezvoltare?
S.A.: Piaţa R.Moldova, într-adevar, dispune de un potenţial considerabil care urmează a fi valorificat. Continuu să cred în capacitatea economiei din Moldova de a creşte valoric şi calitativ. Astfel, vom susţine în continuare dezvoltarea industriei, comerţului şi investiţiile în infrastructură.
Profit: În R.Moldova activează 15 bănci. Nu Vi se pare un număr exagerat pentru o piaţă atît de îngustă sau credeţi că, în cazul în care acestea există şi sînt viabile, atunci situaţia este justificată?
S.A.: În cazul în care băncile care activează pe piaţă sînt viabile, se bucură de încrederea clienţilor şi corespund exigenţelor stabilite de legislaţie, numărul acestora mai puţin contează. Important este ca activitatea pe piaţa bancară să se desfăşoare în continuare conform unor reguli de joc clare, respectate de toţi, precum şi în condiţiile de concurenţă loială.
Profit: Aţi fost numit în funcţia de manager al filialei relativ recent. Care sînt impresiile şi aşteptările?
S.A.: Conduc activitatea BCR Chişinău de un an şi mă simt în R.Moldova ca acasă. Mă bucur de susţinerea colegilor şi partenerilor, care se dovedesc a fi, în marea majoritate, buni profesionişti. Sînt originar din Botoşani, judeţ vecin cu R.Moldova, astfel că am întîlnit aici aceleaşi tradiţii şi obiceiuri ca şi peste Prut. Aşteptările mele sînt legate în continuare de consolidarea echipei BCR Chişinău. Mă bucur să activez alături de persoane competente, motivate şi dinamice. Vreau să fim banca celor mai buni angajaţi, mîndri de faptul că fac parte din echipa BCR, şi a celor mai mulţumiţi clienţi care recomandă banca noastră altora.
Cum a fost luna pentru...
Vladimir Filat, Prim-Ministru al Republicii Moldova
Cu siguranţă, luna care a trecut a fost cea mai dificilă nu doar pentru premierul Vladimir Filat, dar şi pentru toţi liderii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), care au fost supuşi unei grele încercări – de a onora sau nu invitaţia Federaţiei Ruse de a participa la parada militară de pe 9 mai de la Moscova. Discuţiile aprinse şi contradictorii pe marginea acestui subiect au demonstrat că AIE nu este chiar atît de trainică după cum afirmă liderii acesteia. Cu siguranţă, decizia personală a preşedintelui interimar Mihai Ghimpu de a nu trimite militari moldoveni la parada de la Moscova, pe motiv că “Guvernul nu are bani pentru acest eveniment”, a rănit orgoliul premierului Vladimir Filat, fapt care l-a determinat să aducă mai multe acuzaţii în adresa colegilor de coaliţie. Într-o conferinţă de presă susţinută în calitate de lider al PLDM, Filat a lăsat să se înţeleagă că Ghimpu “a abandonat lupta cu comuniştii” şi “luptă cu propriul Guvern”.
Vladimir Filat, Prim-Ministru al Republicii Moldova
Cu siguranţă, luna care a trecut a fost cea mai dificilă nu doar pentru premierul Vladimir Filat, dar şi pentru toţi liderii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), care au fost supuşi unei grele încercări – de a onora sau nu invitaţia Federaţiei Ruse de a participa la parada militară de pe 9 mai de la Moscova. Discuţiile aprinse şi contradictorii pe marginea acestui subiect au demonstrat că AIE nu este chiar atît de trainică după cum afirmă liderii acesteia. Cu siguranţă, decizia personală a preşedintelui interimar Mihai Ghimpu de a nu trimite militari moldoveni la parada de la Moscova, pe motiv că “Guvernul nu are bani pentru acest eveniment”, a rănit orgoliul premierului Vladimir Filat, fapt care l-a determinat să aducă mai multe acuzaţii în adresa colegilor de coaliţie. Într-o conferinţă de presă susţinută în calitate de lider al PLDM, Filat a lăsat să se înţeleagă că Ghimpu “a abandonat lupta cu comuniştii” şi “luptă cu propriul Guvern”.
Mihai Ghimpu, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova
În luna aprilie, prin decizia sa de a nu trimite militarii moldoveni la Moscova, Mihai Ghimpu a provocat reacţii aprinse în sînul AIE, care a trebuit să depună eforturi considerabile pentru a-şi demonstra în continuare viabilitatea. Decizia lui Ghimpu de a nu consulta opinia Alianţei în această chestiune extrem de sensibilă a făcut un mare deserviciu coaliţiei de guvernare, care, o dată în plus, a fost percepută de către opinia publică drept un organism, membrii căruia nu comunică între ei. “Pus la perete” de către ceilalţi membri ai AIE, Ghimpu s-a văzut nevoit să se conformeze deciziei majorităţii de a permite “mărşăluirea” militarilor moldoveni în Piaţa Roşie. Aici însă - altă surpriză. Preşedintele interimar a refuzat categoric în aceste condiţii să fie prezent la paradă, chiar dacă iniţial a confirmat prezenţa la eveniment. Prin această schimbare de atitudine, Mihai Ghimpu a dat dovadă de instabilitate în luarea deciziilor, fapt care nu face faţă unui preşedinte, fie el şi interimar. În plus, această decizie este o dovadă în plus că electorala a început deja, iar liderul Partidului Liberal pune interesele de partid mai presus decît cele naţionale.
Marian Lupu, lider al Partidului Democrat
Pentru Marian Lupu luna a fost la fel de agitată, ca şi pentru ceilalţi lideri ai AIE. Lupu, de asemenea, a luat atitudine faţă de iniţiativa “personală” a lui Mihai Ghimpu în ce priveşte participarea militarilor moldoveni la parada de la Moscova. Mai mult decît atît, el susţine că divergenţele pe marginea acestui subiect au depăşit orice limite admise, iar membrii Alianţei trebuie să întreprindă măsuri urgente pentru a redresa situaţia. De altfel, lipsa de comunicare între membrii AIE a demonstrat că aceasta este, de fapt, cel mai mare duşman al Alianţei, care după mai bine de jumătate de an de guvernare nu a înţeles că succesul ei depinde, în mare măsură, de luarea deciziilor coordonate, cu atît mai mult în chestiuni sensibile. Discuţiile pe marginea trimiterii militarilor la Moscova au reprezentat, de fapt, testul de verificare a trăiniciei AIE, la care liderii acesteia au făcut faţă cu foarte mare dificultate.
Vladimir Voronin, lider al Partidului Comuniştilor
Proverbul “cînd doi se ceartă, al treilea cîştigă”, a fost mai actual ca oricînd luna trecută. Vladimir Voronin a declarat ferm că în cazul în care Guvernul nu va găsi bani pentru a trimite contingentul de militari la Moscova, PCRM este dispus să suporte toate cheltuielile doar ca Moldova să participe la paradă. Evident că în cazul în care se ajungea pînă la un astfel de scenariu, Alianţa, care nici aşa nu se află într-o situaţie prea bună, ar fi primit o lovitură greu de suportat. Chiar dacă în final s-a luat decizia ca militarii să participe la paradă, comuniştii au profitat din plin de controversele şi divergenţele din cadrul AEI pe marginea acestei chestiuni, pentru a acumula capital politic şi a discredita coaliţia de guvernămînt.
Avantajele vs dezavantajele UE
Relaţiile moldo-române au cunoscut o răcire semnificativă în ultimii ani, punctul culminant constituindu-l expulzarea din ţară, în aprilie 2009, a ambasadorului României la Chişinău, Filip Teodorescu, şi declararea lui persona non grata. Ca urmare, aproape un an de zile România nu a avut un ambasador la Chişinău. Impasul diplomatic a fost depăşit însă de autorităţile moldovene, fiind asistate cu succes de noul Şef al Misiunii diplomatice române la Chişinău, Marius Lazurca. Deşi şi-a început activitatea de doar o lună, acesta a reuşit să organizeze două întruniri la nivel înalt: vizita premierului român Emil Boc la Chişinău, la 31 martie, şi vizita Preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu, la Bucureşti, la 27-28 aprilie. Despre accelerarea relaţiilor moldo-române şi şansele integrării europene a R.Moldova, Excelenţa Sa, Marius Lazurca, i-a relatat corespondentului Profit, Natalia Ciubarov.
Profit: Stimate dle ambasador, cum apreciaţi relaţiile de colaborare dintre ţările noastre şi care sunt obiectivele misiunii Dvs. diplomatice în Moldova?
M.L.: Sunt foarte mulţumit să constat şi să afirm cu toată răspunderea că, în momentul de faţă, relaţiile dintre Moldova şi România se găsesc la o cotă neobişnuit de intensă, dinamica acestor raporturi a crescut foarte mult începând cu vara anului trecut şi ele sunt pe pantă ascendentă. Mandatul meu poate fi rezumat foarte simplu: a susţine toate eforturile Chişinăului îndreptate spre integrarea europeană.
Profit: Dvs. aţi optat pentru înfiinţarea unei bănci de investiţii româno-moldovene. La ce etapă sunteţi în realizarea acestei idei?
M.L.: Este o idee pe care am anunţat-o în cursul audierii mele de către Comisiile reunite ale Parlamentului României înainte de a veni la Chişinău. Prin această iniţiativă semnalam nevoia creării unui instrument de stimulare a investiţiilor româneşti în Moldova, dar şi a investiţiilor din Moldova în România. Un prim pas spre realizarea acestei iniţiative este deschiderea recentă a noului sediu al sucursalei Băncii Comerciale Române la Chişinău (BCR). Tehnologia înglobată în această sucursală este superioară tehnologiilor din sediile băncilor din România. Este o investiţie extrem de serioasă, ceea ce dovedeşte interesul pentru R.Moldova a unei bănci importante şi demonstrează încrederea că această investiţie va aduce profit. Or, o bancă este motorul climatului economic, fiind în miezul activităţii economice din orice ţară. Vocaţia BCR Chişinău este de a fi o punte investiţională dintre ţările noastre.
Profit: Câte întreprinderi mixte moldo-române există la moment şi care sunt şansele ca numărul acestora să crească?
M.L.: Este vorba de câteva sute de întreprinderi cu capital mixt. România este principalul partener comercial al R.Moldova dintre statele Uniunii Europene, fiindcă piaţa românească este tânără în UE şi seamănă mai mult cu piaţa din Moldova, fiind mai adaptată produselor moldoveneşti decât pieţele mai vechi ale UE. Acest fapt ne asigură un avantaj competitiv în raport cu alte state, iar România îşi propune să profite de acest avantaj.
Profit: Care sunt şansele Moldovei de a obţine dreptul la liberă circulaţie în UE până la sfârşitul anului 2012, aşa după cum şi-a propus guvernarea de la Chişinău?
M.L.: Sunt un simplu diplomat şi nu un profet, deci nu m-aş aventura să fixez o dată. Ceea ce pot spune cu toată răspunderea este că sunt foarte optimist şi optimismul meu se întemeiază pe capacităţile extraordinare ale guvernanţilor de astăzi. Aveţi un guvern profesionist. După părerea mea, este cel mai bun guvern pe care R.Moldova l-a avut din momentul independenţei. Totodată, reacţiile pe care le-au obţinut la Bruxelles premierul Vladimir Filat şi ministrul de externe Iurie Leancă sunt extrem de încurajatoare. Cred că într-un timp relativ scurt vor fi obţinute efectele pe care cetăţenii moldoveni şi le doresc. Sigur că statele prietene ale Moldovei vor susţine eforturile acestui guvern. Acest guvern se ajută atât de bine pe sine şi are performanţe atât de convingătoare, încât ajutorul nostru este eficient tocmai datorită rezultatelor şi seriozităţii sale.
Profit: În condiţiile în care intrăm din nou în campanie electorală pe un timp nedefinit, oare nu vom face un pas în urmă în procesul de integrare?
M.L.: Nu pot să mă pronunţ pentru că este o chestiune de politică internă a R.Moldova. Aş avea doar o reacţie de om care trăieşte de câteva săptămâni în Chişinău şi ca pieton care are acces la pulsul străzii. Simt o energie pozitivă puternică în Chişinău şi în întreaga ţară, care nu poate să nu fie durabilă şi nu poate fi întreruptă de ciclul electoral sau de rezultatul viitoarelor alegeri. Această energie fixează nişte standarde de performanţă pentru Guvernul actual, dar şi pentru orice guvernare care va veni, pentru oricare configuraţie a viitorului Parlament. Toţi vor resimţi dorinţa moldovenilor de a deveni nu numai de facto, dar şi de jure europeni. În situaţia în care strada spune acest lucru, nu cred că o clasă politică responsabilă nu aude acest mesaj şi că nu-şi va forma programul politic ţinând cont de el.
Profit: Din perspectiva unui cetăţean european, care vor fi dezavantajele obţinerii statutului de membru al zonei libere de comerţ, precum şi dreptul de a circula liber în UE?
M.L.: Avantajele apartenenţei la UE depăşesc cu mult greutăţile din procesul de preaderare. Talerul pe care se aşază avantajele este incomparabil cu talerul pe care stau dezavantajele. În rest, odată ce se vor deschide graniţele şi pieţele UE, industria şi agricultura R.Moldova vor intra în competiţie directă cu economia altor state comunitare. Acest regim obligă populaţia, investitorii, fermierii la performanţe mult mai mari.
Profit: Cum vedeţi integrarea europeană a R.Moldova cu un conflict îngheţat pe Nistru? Vom fi nevoiţi să renunţăm la Transnistria în condiţiile în care UE nu importă conflicte în interior?
M.L.: Instituţiile UE privesc cu atenţie şi angajament din ce în ce mai mare negocierile pe marginea soluţionării conflictului transnistrean, plecând de la nişte parametri: respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a R.Moldova. UE este stimulată şi de pledoariile României şi este din ce în ce mai dornică să se implice în negocierile în formatul „5+2”. După părerea mea, negocierile pentru soluţionarea conflictului transnistrean şi integrarea europeană a Moldovei sunt chemate să evolueze în paralel. Astfel, progresele înregistrate pe calea integrării se vor traduce în progrese în privinţa aplanării diferendului transnistrean. Este limpede că în măsură ce Moldova devine o ţară prosperă, cu instituţii democratice funcţionale, ea devine atractivă pentru populaţia din stînga Nistrului.
Profit: Cum convingem cetăţenii moldoveni plecaţi la muncă peste hotare să se întoarcă în ţară? Care este experienţa României la acest capitol?
M.L.: Este o chestiune dificilă pe care România nu a rezolvat-o deocamdată. Prin integrarea în UE, România a intrat în procesul de globalizare, care presupune nu doar libera circulaţie a capitalurilor, dar şi a forţei de muncă. Au fost organizate târguri de proiecte investiţionale destinate diasporei noastre, prin care se încearcă atragerea lor ca mici investitori în ţară. Totuşi, efectul acestei iniţiative este pentru moment limitat. Există însă un fenomen natural, care favorizează reîntoarcerea cetăţenilor noştri, şi anume, egalizarea progresivă a veniturilor în România în raport cu ţările în care diaspora noastră este numeroasă: Italia, Spania, Portugalia, Franţa etc. În ziua în care veniturile unui cetăţean din România vor deveni comparabile cu veniturile pe care le obţine în ţările enumerate, atunci va fi încurajat să se întoarcă acasă. În România nu sântem departe de a acea zi şi pot să spun că şi Moldova îşi va reîntoarce forţa sa de muncă în măsura ce va avansa pe calea prosperităţii economice.
Profit: Care este semnificaţia Declaraţiei comune privind instituirea unui parteneriat strategic pentru integrare europeană, semnate de Preşedintele interimar Mihai Ghimpu şi Preşedintele Traian Băsescu? Substituie această Declaraţie Tratatul politic de bază?
M.L.: Declaraţia politică are o valoare în sine şi nu trebuie judecată în comparaţie cu proiectele anterioare. Această declaraţie politică, semnată la cel mai înalt nivel, este documentul cu cea mai mare anvergură politică şi simbolică pe care îl puteau semna cei doi preşedinţi. Obiectivul esenţial al documentului este unul practic şi concret. El trebuie gândit ca o copertă a unui pachet întreg de documente care urmează să fie semnate între România şi Moldova în sensul extinderii şi consolidării parteneriatelor noastre. Declaraţia va fi urmată de semnarea unei serii întregi de documente, unul dintre care este documentul referitor la regimul de frontieră, negocierea căruia a ajuns la o fază avansată la nivelul experţilor celor două ministere de externe. Aş atrage atenţia asupra termenului parteneriat, care îşi propune să semnaleze că România are raporturi întemeiate pe egalitate cu Moldova, şi nu pe superioritate. Iar explicaţia este simplă: România este stat membru al UE, dar nu a încheiat procesul de integrare. Ca un stat cu mai multă experienţă în integrarea europeană, întindem o mână de partener Moldovei în speranţa că ea va fi acceptată şi pe viitor aşa cum este acceptată astăzi.
