Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr. 04_2012 (198), aprilie 2012Un automobil cu personalitate
Noul BMW Seria 3, care a beneficiat deja de multiple aprecieri din partea presei de specialitate din întreaga lume, a ajuns şi în Moldova. Autoturismul a fost lansat oficial în cadrul unui eveniment organizat de AutoSpace SRL, dealer autorizat BMW, pe 17 martie şi a adunat aproximativ 400 de posesori şi iubitori ai mărcii BMW. Reprezentanţii companiei AutoSpace speră că acest automobil, pe care îl descriu drept unul cu personalitate, va fi unul de referinţă în segmentul automobilelor premium de clasă medie.
Nota distinctivă a evenimentului s-a regăsit în prezentarea celor trei linii de design dedicate noului BMW Seria 3: Luxury, Modern, Sport, dar şi în detaliile organizatorice care au scos în evidenţă personalitatea noului model.
Dorian HARGHEL, director comercial AutoSpace SRL: Lansarea a fost extrem de aşteptată la nivel naţional, iar interesul deosebit pe care clienţii noştri l-au manifestat faţă de noul model îndreptăţeşte estimările pozitive în ceea ce priveşte vânzările în perioada următoare. Atât eu, cât şi colegii mei am avut deja ocazia să conducem acest model câteva sute de kilometri în cadrul unui training, iar aşteptările noastre au fost îndreptăţite. Credem că noul BMW Seria 3 va fi o referinţă în segmentul automobilelor premium de clasă medie.
Cel mai bine vândut model BMW din istorie stabileşte noi standarde în privinţa calităţilor sportive, a eleganţei şi a confortului. Noua generaţie BMW Seria 3 aduce în premieră BMW Lines: Sport, Modern, Luxury, care oferă variante de personalizare în funcţie de preferinţele clienţilor.
“O apariţie elegantă, modernă şi sportivă, dublată de flexibilitate şi caracter practic: noul BMW Seria 3 este ideal pentru orice ocazie. În clasa din care face parte, este automobilul cu cea mai inovatoare tehnologie. Noul BMW Seria 3 a primit deja două premii importante, fiind distins de prestigioasa revistă britanică „What Car?” cu titlul „Executive car of the year” şi s-a impus în sondajul internaţional „Most Beautiful Car of The Year”. Sunt rezultate care ne dau încredere în acest autoturism şi speranţe că vom reuşi să ne atingem obiectivele la capitolul vânzări. Noul BMW Seria 3 reprezintă pentru noi un model de referinţă şi ne vom concentra pe promovarea sa către iubitorii mărcii BMW”, a declarat Dorian Harghel.
Noul model păstrează toate elementele clasice de design ale mărcii, însă aduce inovaţii în ceea ce priveşte opţiunile de motorizare şi tehnologie, disponibile în premieră pentru segmentul său. În special, BMW Seria 3 vine cu motoare puternice, dar cu un consum redus de carburanţi.■
Далее...
Emma Tăbârţă
Finanţele şi băncile au captivat-o încă din şcoală, cu toate că economia de piaţă şi relaţiile bancare erau pe atunci fenomene neexplorate în ţara noastră. Cu perseverenţă şi muncă asiduă, a reuşit să avanseze în sistemul bancar de la front-office până la funcţia de vicepreşedinte de bancă. Emma Tăbârţă însă nu s-a oprit aici, ajungând în 2008 în funcţia de viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Revista Profit vă invită să cunoaşteţi cum a câştigat viceguvernatorul BNM, Emma Tăbârţă, primii săi bani, cum preferă să se relaxeze în timpul liber, ce ar face cu un milion de dolari, precum şi de ce în bănci activează mai mult femei decât bărbaţi.
1. Mama dorea să devin profesoară
Sunt originară din Soroca, satul Regina Maria. Mama şi-a dorit dintotdeauna ca eu să fiu profesoară. Ea deja planificase că voi merge la Şcoala Pedagogică din Soroca să fac pedagogie. Însă visul ei a rămas nerealizat, deoarece nu coincidea cu dorinţele mele. Eu eram pasionată de finanţe şi bănci. Tata m-a susţinut şi a convins-o pe mama să-mi dea libertatea să fac ceea ce doresc. Astfel, după ce am absolvit opt clase la şcoala din sat, am mers la Chişinău să studiez la Colegiul Financiar-Bancar, specialitatea activitatea bancară. Pe acele vremuri, erau în vogă specialităţi de genul evidenţa contabilă, iar despre activitatea bancară, specialitatea pe care am ales-o eu, se cunoştea mai puţin. După colegiu, mi-am continuat studiile la Academia de Studii Economice, specialitatea evidenţă contabilă şi informatica de gestiune. Ulterior, am susţinut doctoratul, tot în domeniul bancar.
2. Despre treptele carierei
Mi-am început cariera în cadrul Băncii de Economii de la deservirea clientelei la ghişeu. Îmi amintesc că pe atunci nu existau computere, iar pentru calcule utilizam bilele. Ce vremuri! La Banca de Economii am lucrat timp de 15 ani în diferite funcţii. Am fost şef-adjunct de filială, am înlocuit directorii de filiale, asta pentru că eram foarte flexibilă şi îmi plăceau provocările. De asemenea, am activat în calitate de şef în domeniul acordării creditelor persoanelor fizice, apoi agenţilor economici. Ulterior, am fost invitată să lucrez în aparatul central, unde am deţinut funcţia de şef al Secţiei analiză şi metrologie a Direcţiei credite. Activitatea mea în secţia nominalizată presupunea colaborarea la nivel de republică, fapt pentru care am făcut cunoştinţă cu toate problemele din ţară. După 15 ani de carieră la Banca de Economii mi s-a propus funcţia de vicepreşedinte la Business Bank, unde, printre altele, am fost responsabilă de domeniul creditare. Ulterior, în baza deciziei acţionarilor, banca a fost lichidată. Eu m-am ocupat de procesul de lichidare a băncii, transformând-o într-o companie de microfinanţare. Eu însă râvneam la o activitate mai sofisticată, decât una destul de îngustă într-o companie mică, fapt pentru care am decis să mă întorc în sistemul bancar. În 2008, mi s-a propus funcţia de viceguvernator al Băncii Naţionale, deoarece expirase mandatul predecesorului meu. Am trecut mai multe etape de testare, fiind, în final, numită de Parlament în postul menţionat.
3. Fiul îmi calcă pe urme
Am un băiat de 19 ani, Oleg, care este student în anul întâi la Academia de Studii Economice, Facultatea finanţe şi bănci. Este foarte stăruitor şi mă bucur că îmi păşeşte pe urme în ceea ce ţine de vocaţie. La rândul meu, îmi dau străduinţa să-i transmit cunoştinţele şi experienţa pe care le-am acumulat pe parcursul carierei mele.
4. Nu mă văd în afara sistemului bancar
Nu cred că aş putea lucra în alt domeniu decât în sistemul bancar. Îmi place ceea ce fac şi mă bucur când aduc ceva nou şi util în sistem. Am contribuit alături de alţi colegi la elaborarea şi implementarea mai multor inovaţii aferente activităţii bancare, cum ar fi modele noi de rapoarte conforme Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, proiectul de lege privind moneda electronică. Este evident că, odată cu dezvoltarea pieţei bancare şi tehnologiilor, avem nevoie şi de noi reguli de joc pe piaţă. Criza financiar-economică globală ne-a învăţat că este nevoie de schimbări rapide, astfel încât să ne revizuim opiniile şi să ne adaptăm la noua situaţie. Vreau să contribui la dezvoltarea unui sistem bancar puternic în Moldova, pentru a putea evita orice criză ce va apărea în viitor. Sistemul bancar, având rolul de intermediere financiară, este locomotiva economiei. Astfel, deficienţele sistemului bancar se răsfrâng în mod direct asupra activităţii şi relaţiilor agenţilor economici, inclusiv le poate bloca. Pentru a evita astfel de situaţii, trebuie să minimalizăm riscurile rezultate din activitatea desfăşurată de către bănci. Anume sistemul bancar trebuie să vină cu produse atractive pentru clienţi, trebuie să fie întotdeauna cu un pas înaintea tuturor, astfel încât să stimuleze economia. R.Moldova are nevoie de investiţii, iar investitorii strategici doresc să li se aplice aceleaşi reguli de joc ca şi în alte ţări. Ca urmare, sistemul bancar urmează să fie într-o dezvoltare continuă. Banca Naţională preconizează optimizarea mai multor aspecte ale activităţii bancare prin implementarea standardelor internaţionale de domeniu, astfel încât băncile autohtone să devină competitive la nivel internaţional.
5. Primul câştig
Primii banii i-am câştigat în brigada şcolărească prin clasa a şaptea. Într-o vară, am crescut viermi de mătase împreună cu un grup de elevi, fiind ghidaţi de un profesor. Viermii de mătase sunt foarte mici, ca nişte fire de mac, iar noi îi asiguram cu mâncare - frunze de agud. Îmi amintesc că viermii deja crescuseră şi mâncau tot mai mult, iar eu cu greu mai adunam frunze de dud, aveam şi mâinile rănite. În schimb, am câştigat 300 sau 350 de ruble, o adevărată avere pe atunci, cred că era anul 1984.
6. Un milion de dolari la loto
Părerea mea este că banii câştigaţi uşor, se cheltuiesc tot uşor. Se mai spune că ceea ce vine pe vânt, pe vânt se duce. Totuşi, dacă ipotetic aş câştiga un milion de dolari la loto, atunci l-aş investi într-o afacere în R.Moldova. Poate ceva legat de producţie sau industrie, ce ar aduce profit şi locuri de muncă. Un milion poate fi cheltuit simplu şi nechibzuit într-o singură zi, dacă însă îl investeşti, atunci tragi foloase şi tu, şi ţara în care l-ai investit. Profitul obţinut din acea afacere ipotetică l-aş utiliza pentru activităţi de caritate. Eu cred că avem multe persoane în ţară care fac multe acţiuni de caritate, ar trebui să le preluăm exemplul, căci astfel sunt sigură că lumea ar deveni mai bună. Mulţi oameni de afaceri întreprind acţiuni caritabile din dorinţa de a face un bine persoanelor defavorizate, pentru a ajuta o altă afacere sau pentru a consolida un proiect.
7. Despre timpul liber
În general, nu prea am timp liber. Eu însă sunt obişnuită cu acest regim şi îmi place să fiu tot timpul ocupată. Deja de duminică îmi fac planurile pentru ziua de luni şi pentru toată săptămâna care urmează. Începând cu după-amiaza zilei de duminică, nu-mi găsesc locul. Tot timpul sunt în mişcare. Am foarte multă energie şi mă străduiesc să o folosesc util. Ca şi orice om, obişnuiesc să-mi petrec sărbătorile sau weekend-urile cu familia şi prietenii, fie la un film, fie la un meci de bowling, fie acasă în sânul celor dragi.
Când fac rost de puţin timp liber, îmi place să ies din oraş şi să călătoresc prin Moldova. Avem atâtea locuri pitoreşti şi foarte frumoase fiecare în felul său în orice anotimp. Codrii Moldovei sunt destinaţia mea preferată, merg într-acolo ori de câte ori pot. Şi ochii se bucură şi este un plus de sănătate şi energie, datorită aerului curat.
8. Despre preferinţele muzicale
Îmi plac toate genurile de muzică, inclusiv estrada moldovenească, muzica populară şi cea clasică. Totul ţine de dispoziţie. Nu sunt pretenţioasă la acest capitol, important este să fie muzică de calitate. În ceea ce priveşte cărţile, în principal citesc tot ce este legat de economie, pentru că trebuie să fiu la curent cu tot ce este nou în domeniu. Pentru literatura artistică am mai puţin timp, însă când plec în concediu, de regulă, iau cu mine un vraf de romane pentru a mă relaxa.
9. Despre femei şi bănci
Potrivit statisticilor, peste 80% din angajaţii băncilor din RM sunt femei şi doar 20% - bărbaţi. Să ştiţi că nu există niciun fel de interdicţii în acest sens. Bărbaţii se regăsesc şi în dezvoltarea proceselor informaţionale, şi marketing, şi creditare şi contabilitate, însă puţini la număr. Explicaţia ar fi că bărbaţii sunt mai mobili, mai pretenţioşi, ei nu se pot menţine prea mult timp la un loc stabil. Ei vor să fie în permanentă avansare, iar atunci când nu mai există loc pentru avansare, pleacă din sistemul bancar în favoarea businessului. De regulă, femeile sunt mai stabile – ele îşi doresc un loc de muncă sigur ca să se întoarcă împlinite în fiecare seară la familiile lor. Sigur, mult depinde de caracterul fiecărei persoane în parte. Din experienţa personală, pot spune că mulţi dintre colegii mei bărbaţi de la Banca de Economii au dorit să se realizeze în afaceri, motiv pentru care au şi lăsat banca, iar acum sunt directori de fabrici de vinuri, de companii leasing, de asigurări etc.
10. Despre Moldova
Ţin foarte mult la Moldova, căci aici îmi este familia, prietenii, casa. Sunt mulţi moldoveni, fie că este vorba despre politicieni sau oameni de afaceri, care s-au afirmat peste hotare. Dacă am crea condiţii ca aceste persoane să se întoarcă în ţară, atunci, cu siguranţă, ei ar contribui la dezvoltarea ţării, căci potenţial avem. Atât timp cât toţi avem aici copii şi părinţi, trebuie să facem ceva pentru ţară ca să trăim aşa cum ne place la noi acasă. Eu merg la odihnă peste hotare, pentru că nu avem munţi sau mare la noi în ţară. Însă dacă stau departe mai mult de o săptămână, atunci simt nevoia de a mă întoarce acasă. Îmi este dor. Cred că avem multe de făcut în ţară, pentru dezvoltarea economică şi realizarea obiectivelor, în special, în ceea ce ţine de integrarea în UE.■
Далее...
FARMAPRIM - o istorie de succes
Pentru a transforma Moldova într-o „poveste de succes”, este nevoie, printre multe altele, de investiţii serioase, care în cea mai mare parte sunt aşteptate să vină din exterior. Există însă şi excepţii fericite, care demonstrează că în Moldova pot fi făcute investiţii serioase şi de investitorii locali, nu doar de cei din străinătate. Una dintre aceste excepţii este fabrica de medicamente FARMAPRIM, care concurează de la egal la egal cu cei mai mari producători de medicamente din CSI, exportă cantităţi semnificative de produse farmaceutice în ţările CSI, Vietnam, iar în viitorul apropiat intenţionează să penetreze piaţa Indoneziei şi cea a UE.
Atunci când păşeşti pe teritoriul fabricii FARMAPRIM, amplasată la marginea satului Porumbeni, raionul Criuleni, la doar 14 km de capitală, reuşeşti să faci abstracţie de faptul că locuieşti în Moldova. Situată într-o zonă ecologic curată şi creată după cele mai moderne standarde în domeniu, fabrica reuşeşte să te impresioneze din start atât prin dimensiunile sale, cât şi prin atmosfera sută la sută europeană.
Istoria FARMAPRIM însă nu începe cu construcţia acestei noi fabrici, care funcţionează de doar un an şi ceva. Temelia companiei a fost pusă acum 13 ani, de către Ion Borziac, care a creat FARMAPRIM la scurt timp după absolvirea Facultăţii Farmacie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Iniţial, Ion Borziac cu partenerii au încercat să dezvolte o companie de distribuţie a medicamentelor, după care însă au decis să meargă mai departe şi să creeze o unitate de producere a medicamentelor, al cărei sediu se afla iniţial într-o clădire închiriată din Chişinău. Ulterior, odată cu decizia de construcţie a noii fabrici, s-a hotărât ca aceasta să fie amplasată într-o zonă ecologic curată, care are acces la sistemele de apă şi canalizare, gaz, energie etc. Astfel, zona de la marginea satului Porumbeni s-a dovedit a fi locul potrivit pentru aceasta.
Necesitatea construcţiei unei noi unităţi moderne de producere a medicamentelor a fost dictată de conştientizarea faptului că viitorul Republicii Moldova este în UE, unde asigurarea calităţii medicamentelor la toate etapele de fabricaţie este un element obligatoriu. „Desigur, nu am uitat nici pentru o clipă că cetăţenii noştri merită să aibă acces la medicamente calitative, eficiente şi inofensive de origine autohtonă”, spune Ion Borziac. În acelaşi timp, construcţia unei fabrici reprezenta şi o provocare pentru întreaga echipă managerială a companiei în faţa căreia, pur şi simplu, nu s-a putut ceda. 
Înainte de a pune temelia noului edificiu, a vizitat mai multe fabrici farmaceutice de peste hotare pentru a face cunoştinţă cu standardele de calitate care le presupune o asemenea investiţie de anvergură. „Este o decizie mult prea importantă şi prea scumpă pentru a încerca să faci experimente pe tine însuţi”, spune Ion Borziac, cu precizarea că decizia de a construi o fabrică nouă a fost una extrem de dificilă.
Pentru realizarea proiectului tehnic al fabricii, dar şi al proiectului de construcţie, au fost contractate companii de proiectare din străinătate. Mai mult decât atât, la construcţia fabricii au participat şi ingineri de peste hotare. Sarcina de bază era ca fabrica să fie construită conform normelor internaţionale GMP (Buna practică de fabricaţie), ceea ce presupune că şi medicamentele sunt produse, respectându-se standardele internaţionale de management şi calitate.
Astăzi, fabrica reprezintă o investiţie locală de peste 14 mln. euro, având o suprafaţă de producţie de 6000 m.p., un portofoliu de peste 125 de tipuri medicamente din 25 de grupe farmacoterapeutice şi 140 de angajaţi, dintre care circa 40% sunt din satul Porumbeni. Noua fabrică are capacitatea de a produce anual peste 55 mil. de ambalaje, înregistrând în anul 2011 o cifră de afaceri de circa 150 mln. lei.
Ion Borziac susţine că investiţia de 14 mln. euro a fost făcută din mijloacele proprii ale companiei, acumulate pe parcursul anilor de activitate. În acelaşi timp, o bună parte din această sumă o reprezintă creditele bancare. Întrebat dacă nu a fost tentat să recurgă la ajutorul unui investitor străin, directorul companiei este de acord că „într-o afacere întotdeauna este bine să verifici mai multe oportunităţi şi scenarii posibile”, însă el spune că „mizează mai mult pe forţele proprii”.
Despre afaceri în Moldova
Chiar dacă a construit o fabrică şi a transformat producerea medicamentelor în Moldova într-o istorie de succes, Ion Borziac are rezerve atunci când vine vorba despre posibilitatea de a face afaceri de succes în industria farmaceutică în Moldova.
Ion BORZIAC: Adevărul este că pe piaţa farmaceutică din Moldova este destul de dificil să dezvolţi afaceri de succes, îndeosebi ţinând cont de piaţa destul de mică în raport cu suma investiţiilor necesare. Noi am reuşit pentru că chiar de la bun început ne-am orientat spre export. În ultimii doi ani, de exemplu, circa 80% din volumul de medicamente produs a fost exportat. De fapt, acum vorbim despre o întreprindere care este rezident în Moldova şi activează aici, dar vinde mai mult peste hotare. Dacă ne-am limita doar la vânzările din Moldova, atunci am fi sortiţi eşecului. Există costuri şi cheltuieli pe care nu le poţi evita, indiferent că produci 1000 de ambalaje sau 100 mil. de ambalaje. La acestea se mai adaugă costurile de personal, energie, întreţinere etc. Prin urmare, în asemenea condiţii, poţi obţine rentabilitate doar atunci când ai un volum mare de producţie şi vânzări.
În prezent, fabrica dispune de şase linii de producţie, unde sunt fabricate supozitoare, creme, geluri, medicamente în capsule gelatinoase tari. La moment, FARMAPRIM este cel mai mare exportator de medicamente din Moldova, produsele sale fiind comercializate în toate statele CSI, inclusiv Rusia, precum şi în Vietnam, ţări unde fabrica are peste 30 de reprezentanţi. De asemenea, în prezent se poartă tratative pentru extinderea şi pe piaţa din Indonezia. Însă provocarea cea mare o constituie accesul pe piaţa UE, iar primele ţări unde FARMAPRIM intenţionează să-şi comercializeze produsele sunt România şi Bulgaria. Directorul companiei susţine că în nici una dintre aceste ţări nimeni nu te aşteaptă cu braţele deschise. „Peste tot este o competiţie acerbă unde intri şi încerci să-ţi faci loc”, spune Ion Borziac.
Planuri de viitor
În planurile de dezvoltare pentru următorii trei ani ai fabricii intră majorarea portofoliului de medicamente de la 125 până la 200 de produse, care să acopere mai multe grupe farmacoterapeutice. De asemenea, pentru următoarea perioadă este planificată şi lansarea unei linii de producere a suspensiilor. Conducerea fabricii ţinteşte, de asemenea, atât spre dezvoltarea portofoliului de export, cât şi spre majorarea vânzărilor pe piaţa locală. În Moldova medicamentele FARMAPRIM sunt comercializate în tot sistemul medicosanitar din ţară, inclusiv în farmacii.
Colaborarea cu statul
Directorul companiei susţine că interacţiunea cu statul, prin organele sale regulatorii, este foarte importantă pentru o companie, în special pentru una care activează în domeniul producerii medicamentelor, domeniu care este strict reglementat de stat. „Pentru noi este important ca statul să aibă politici de lungă durată şi reguli de joc foarte bine determinate, pentru a fi clar pentru toţi vectorul unde se va mişca această piaţă”, spune directorul FARMAPRIM, Ion Borziac.■
Далее...
În ce să investim?
Atât cei care au 100 de lei economisiţi, cât şi cei care au 100 de milioane, sunt preocupaţi, permanent, în ce să investească. Banii sunt o valoare tangibilă, în sine, şi ei trebuie puşi să muncească. Răspunsul este simplu: în oportunităţi.
Dacă este să lăsăm la o parte procurarea de bunuri personale, case, autoturisme, obiecte de lux, care sunt cele mai proaste decizii investiţionale, prima opţiune ar fi instrumentele financiare. Fonduri mutuale, monetare, fonduri hedge, acţiuni, obligaţiuni, bonduri, Forex, depozite bancare etc. Sunt instrumente bine cunoscute şi utilizate de mi-lioane de investitori din toată lumea. Mai puţin în Republica Moldova, unde piaţa de capital a rămas la nivel rudimentar, ca să nu spunem primitiv. Dar, asta este o altă poveste.
Astăzi, în epoca internetului şi a banking-ului on-line, este relativ uşor de accesat (cumpărat) instrumente financiare. Numai că nu aş risca să vi le recomand. Piaţa financiară rămâne extrem de volatilă. De ce nu te-ai atinge, pierzi garantat. Aceasta se referă, în primul rând, la operaţiunile Forex (valutare), intensiv promovate, astăzi, în Moldova. Micii investitori (până la 1 milion de dolari) sunt o victimă sigură, care pierd banii în timp record.
Condiţiile minime pe care trebuie să le întrunească un investitor sunt, în primul rând, legate de educaţia economică. Pentru a-ţi asuma riscurile investiţionale, trebuie să înţelegi în ce investeşti. Problema este că, deşi cunoşti modelele matematice, citeşti diverse analize şi recomandări: Bloomberg, Reuters, nu eşti asigurat de la dezastre. În realitate, nimic din aceste “modele” nu funcţionează. Dar, mă gândesc la faptul că o strategie corectă ar fi să le citeşti şi să procedezi invers.
Al doilea aspect ţine de transparenţa pieţei. Deseori, vânzătorii de instrumente financiare, băncile, fondurile, trişează şi ascund informaţii importante, jucând la două capete.
Al treilea aspect este capacitatea regulatorului de a organiza şi proteja piaţa.
Anume aceste aspecte, instrumentele sofisticate care deseori nu le înţelegeau chiar şi autorii, lipsa de transparenţă şi, în final, de reglementări, au condus la cea mai gravă criza financiară din ultima perioadă.
Şi totuşi, banii micului investitor trebuie să lucreze. Intuitiv, el, investitorul, consideră că cel mai sigur mod este depozitul bancar. Corect, doar dacă banca, în sine, este sigură. Aşa s-a ajuns ca în Republica Moldova suma depozitelor în ”cele mai sigure bănci din lume” a devenit mai mare decât suma creditelor. Spre bucuria Băncii Naţionale. Mai bine ar plânge. Lichiditatea excesivă dăunează grav economiei şi sistemului bancar. Ceva nu este în regulă în interacţiunea sistemului financiar şi a economiei reale.
Evident, că investiţiile mici nu înseamnă doar forme pasive. Sunt convins că era speculaţiilor financiare excesive, Wall Street-ului, băncilor investiţionale şi fondurilor hedge apune (se transformă), inevitabil.
Lucrurile revin, treptat, la valori fundamentale – active fizice, care, cuplate cu forţa de muncă şi capitalul, aduc valoare adăugată tangibilă.
Domeniile de viitor pentru investiţii sunt resursele minerale, mineritul (în special, metalele neferoase), energia convenţională (a nu se confunda cu moftul energiilor regenerabile), comodităţile (în primul rând, agricultura), infrastructura (prioritar, aprovizionarea cu apă), facilităţi industriale, economia digitală şi inovaţională. Şi toate astea, complimentate de investiţii în resursele umane – educaţie, medicină, sport etc.
Evident, nu totul este plauzibil în Moldova, care nu are resurse naturale importante. În rest, totul este posibil – industrie, agricultură, medicină şi multe altele.
Mai este şi opţiunea expansiunii globale. Astăzi, lumea este extrem de receptivă de a vă “găzdui” banii. Doar că nu mulţi oameni de afaceri locali au viziuni globale. Preferă să fie “fruntaşi la sat” decât “codaşi la oraş”. Este mai comod.
Adevărul este că banii nu se fac, aşa ca de obicei, din poziţii comode. Trebuie, cel puţin, să te apleci către coarnele plugului.■
Далее...
Soluţii există oricând
Funcţia de ministru al finanţelor este deţinută de Veaceslav Negruţa de aproape trei ani de zile. El nu a venit străin în acest domeniu, ba, dimpotrivă, întreaga sa carieră profesională de 18 ani s-a axat anume pe domeniul gestionării banilor publici. Prin urmare, atunci când a ajuns în funcţia de ministru, ştia din interior problemele cu care se confruntă sistemul financiar al ţării, fapt care îl ajută să gestioneze eficient activitatea unuia dintre cele mai importante ministere din ţară. Ministrul finanţelor este un optimist incurabil, tocmai de aceea deviza lui în viaţă este: „Nu am dreptul la disperare. Soluţii există oricând”.
1. Dle ministru, funcţia pe care o deţineţi este una dintre cele mai importante şi responsabile în stat, deoarece este vorba despre gestionarea banului public. Cum Vă simţiţi în această funcţie deja de aproape trei ani?
De fapt, toate funcţiile sunt responsabile, indiferent dacă este vorba de o funcţie în administraţie sau într-o afacere. Important este să ştii că eşti la locul tău şi că poţi face faţă obligaţiunilor pe care le ai.
2. Funcţia de ministru a fost o provocare pentru Dvs.?
Nu, cred că mai degrabă a fost un element într-un lanţ logic care a culminat cu funcţia de ministru al finanţelor. Mi-am început activitatea în domeniul finanţelor publice şi economie, iar tot ce am făcut pe parcursul anilor a fost doar să-mi clădesc cariera anume în această sferă de activitate.
3. De ce calităţi trebuie să dispună în ministru al finanţelor pentru a face faţă situaţiei?
De o bună pregătire profesională, principialitate, corectitudine în relaţiile cu oamenii şi respectul faţă de lege. Legea trebuie să fie mereu în capul mesei.
4. Pe cât de uşor, dar, cel mai important, sigur din punct de vedere financiar se simte ministrul Veaceslav Negruţa când în subordonarea sa directă se află Inspectoratul Fiscal şi Serviciul Vamal?
De fapt, în subordinea ministrului finanţelor se află 4500 de oameni din sistemul finanţelor publice. Serviciul Fiscal şi cel Vamal sunt două elemente ale unui tot întreg care se cheamă administrarea fiscală şi vamală. Anume acestea sunt instrumentele necesare pentru a pune în aplicare politica fiscală a oricărui stat. Este adevărat, sunt sectoare sensibile din punctul de vedere al contactului permanent cu oamenii şi mediul de afaceri. Dar tot ceea ce fac aceste instituţii urmăresc un singur scop - să-i ajute pe contribuabili să se conformeze legislaţiei fiscale şi vamale pentru onorarea, în cele din urmă, a obligaţiunilor faţă de buget, faţă de societate.
5. Cum apreciaţi actuala administrare fiscală?
Este evident că până a vorbi de o administrare fiscală eficientă mai avem multe de făcut. Este necesar de a schimba mentalitatea veche care macină acest sistem şi creează multiple probleme. În special, se lucrează la schimbarea imaginii controlorului fiscal în cea de auditor fiscal. Acesta din urmă ar trebui să fie un prieten al contribuabilului, care să-l ajute să respecte legea şi nu doar să-l penalizeze.
6. Ce au arătat primele trei luni ale anului 2012, care, tradiţional, sunt considerate cele mai dificile pentru bugetul de stat?
Cele circa trei săptămâni din ianuarie-februarie, când a căzut un strat semnificativ de zăpadă, iar serviciile de transport nu au fost în stare să practice activităţile specifice perioadei de după sărbătorile de iarnă şi-a lăsat o amprentă grea asupra economiei din acest an şi asupra acumulărilor la buget. Dar am depăşit şi această situaţie, iar luna martie a fost una foarte activă. Încasările nu sunt satisfăcătoare, dar suficiente pentru a efectua plăţile prevăzute la buget.
7. Care sunt tendinţele vizavi de acumulările la buget reieşind din rezultatele primului trimestru al anului 2012?
Tendinţele sunt în creştere la unele poziţii, inclusiv la TVA pe intern. În acelaşi timp, se prefigurează deja anumite riscuri, cum ar fi colectările accizelor la băuturile tari. Vom interveni pentru a corecta situaţia.
8. În anul 2012 expiră Memorandumul de colaborare de trei ani cu FMI. În opinia Dvs., ar trebui să urmeze un nou program?
Deocamdată, nu am avut careva discuţii serioase cu colegii de la FMI în ceea ce priveşte perspectiva unui nou program. Însă în cadrul următoarei misiuni care se va afla în Moldova în perioada 3-17 mai vom purta discuţii cu privire la necesitatea unui nou program cu Fondul. Din punctul meu de vedere, Moldova are nevoie de un astfel de program, deoarece acesta reprezintă o foaie de parcurs pe care noi ne-o asumăm pentru a promova reforme, economia fiind încă una fragilă, expusă destul de mult influenţelor externe. Totodată, având o foaie de parcurs cu FMI, avem o deschidere mai mare din partea altor parteneri străini.
9. Cum apreciaţi situaţia oamenilor de afaceri din Moldova?
Dacă ar fi s-o comparăm cu situaţia de până la 2009, atunci cred că este una relativ bună. În prezent, oamenii de afaceri au o mai mare siguranţă că statul nu va interveni şi nu-i va lipsi de propriile afaceri. Este un semnal destul de bun. Oamenii de afaceri au simţit că pot să-şi apere drepturile, inclusiv prin intermediul sistemului judecătoresc. Oricum, trebuie încă multe de făcut pentru a avea un mediu de afaceri dezvoltat şi atractiv. Pe de altă parte, oamenii de afaceri trebuie să înţeleagă că prosperitatea nu poate fi vecină cu sărăcia. Este nevoie de o responsabilitate socială, inclusiv din partea businessmenilor.
10. Consideraţi să statul întreprinde suficiente măsuri pentru a îmbunătăţi climatul investiţional?
Cred că explicaţiile ar fi mai multe, iar ele poartă un caracter multidimensional. Pe de o parte, o amprentă puternică asupra mediului de afaceri şi-a lăsat-o criza din 2008-2009, în rezultatul căreia oamenii de afaceri, locali şi străini, au devenit mult mai prudenţi atunci când este vorba de iniţierea unei afaceri. Incertitudinea care a planat mult timp asupra alegerii preşedintelui ţării, de asemenea, a diminuat încrederea investitorilor străini faţă de economia Moldovei.
11. Care sunt scopurile pe care şi le propune să le realizeze în 2012 Ministerul Finanţelor?
Pentru noi este important ca în 2012 să avem o nouă lege cu privire la finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fiscală. Este nevoie ca la fiecare nivel să se poarte responsabilitate pentru orice bănuţ public cheltuit. Al doilea aspect ţine de reformarea administrării fiscale. Elementele principale au fost deja incluse în Codul Fiscal şi aici mă refer, în special, la metodele indirecte de estimare a veniturilor. În prezent impozite plătesc doar săracii, pe când o parte dintre cei care au venituri mari se eschivează de la plata impozitelor. Prin urmare, metodele indirecte vor impune ca impozitele să fie plătite şi de cei care au venituri mari. Apropo, aceştia folosesc cel mai mult infrastructura creată pe banii celor săraci.
12. Ce lucruri aţi reuşit deja să faceţi în funcţia de ministru şi de care nu Vă va fi ruşine niciodată?
Mie nu-mi este ruşine de nimic din ceea ce am făcut. Ar putea să-mi pară rău de ceea ce nu mi-a reuşit.
13. Ce nu-i reuşeşte ministrului finanţelor şi care sunt motivele?
Încerc să le reuşesc pe toate☺.
14. Persoanele apropiate Dvs. s-au deprins cu faptul că sunteţi ministru?
Pe de o parte, îmi duc dorul, dar, pe de altă parte, se mândresc. Cred că anume asta ne creează confortul necesar tuturor.
15. Cum suportă ei faptul că sunteţi mereu ocupat?
Ei se bucură că eu sunt mereu ocupat cu lucruri importante şi necesare.
16. Ţinând cont de situaţia bugetului de stat, Vă este uşor sau dificil să refuzaţi multora în acordarea resurselor financiare spunând „Nu!”
Este adevărat că în această perioadă de aproape trei ani am învăţat să spun „Nu!”, ceea ce poate îmi lipsea până acum. Dar am învăţat să spun asta având argumentele necesare. De aceea nu-mi este ruşine să mă uit liber în ochii oamenilor cărora le-am spus „Nu!”
17. Ce studii aveţi?
Economice. Am absolvit Academia de Studii Economice din Moldova, Facultatea Management.
18. Cariera Dvs. profesională a început în ..?
Anul 1994, în cadrul Ministerului Finanţelor.
19. La ce vârstă aţi câştigat primii bani?
Cred că pe la vârsta de 10 ani în brigada şcolărească.
20. Mai ţineţi minte pe ce i-aţi cheltuit?
Pe nişte lucruri pe care părinţii nu şi-au permis să mi le cumpere. În special, era vorba de o minge de fotbal.
21. Ce profesie are soţia Dvs.?
Soţia mea, Eugenia, este economist-contabil.
22. Există loc în familie pentru doi economişti?
Da. Mai există loc şi pentru doi copii.
23. Cum V-aţi cunoscut?
A fost romantic. În anul 1991 în Bulgaria. Eram plecaţi ambii în brigada studenţească la cules levănţică.
24. Cum aţi caracteriza-o în câteva cuvinte?
Este o fiinţă foarte apropiată sufletului meu, cu care ne înţelegem din jumătate de cuvânt. De asemenea, este şi principalul meu critic, deoarece, având studiile necesare în domeniu, poate să-mi spună unde greşesc sau să-mi sugereze anumite idei. Ea, fiind contabil în sectorul real al economiei, sigur că vede şi unele lucruri care, poate, nouă, celor de la minister, ne scapă.
25. Ce înseamnă a Vă înţelege din jumătate de cuvânt?
Nu trebuie să ne convingem prea mult unul pe altul.
26. Îi faceţi des cadouri?
Fac, dar nu atât de des poate pe cât ne-am dori.
27. Obişnuiţi să discutaţi acasă problemele de la serviciu?
Doar ceea ce ţine de specialitatea pe care o avem. Subiecte economice. Nu şi problemele de la serviciu.
28. Dar să vă împărtăşiţi succesele şi realizările?
Împreună împărţim atât bucuria succesului, cât şi povara insuccesului.
29. Să înţelegem că ambii contribuiţi la formarea bugetului familiei?
Evident.
30. Dar cine îl cheltuieşte?
Tot împreună. Chiar dacă eu sunt manager de specialitate, iar soţia contabil, acasă ne mai schimbăm cu rolurile. Oricum, cumpărăturile importante le facem împreună.
31. Ce pasiuni, preferinţe au copiii Dvs.?
Avem doi copii. Fiica, Valeria, împlineşte curând 18 ani, iar fiul Adrian - 12 ani. Valeria îşi face studiile la colegiu şi este pasionată de fotografie, desen, muzică. Adrian, ca majoritatea băieţilor, este pasionat de fotbal.
32. Învăţaţi copiii cum să cheltuiască raţional banii?
Da, dar în acelaşi timp, încercăm să le spunem că banul, înainte de a fi cheltuit, trebuie muncit şi el nu se câştigă uşor.
33. Obişnuiţi să le daţi bani de buzunar?
Sigur. Ei sunt suficient de pregătiţi pentru a avea un ban în buzunar şi a-l cheltui raţional.
34. Consideraţi că educaţia financiară a copiilor trebuie făcută de la vârste mici sau atunci când aceştia sunt mai mari?
Evident că încă de la vârste mici. Tot ce avem noi, maturii, în viaţa de zi cu zi este important să le transmitem copiilor într-o manieră accesibilă vârstei lor.
35. Sunteţi de acord cu faptul că părinţii trebuie să le ofere şansa copiilor să vadă cum se fac banii?
Cred că da. Dar asta se face prin muncă împreună. Copilul poate fi antrenat în activităţile pe care le desfăşoară părinţii. Anume atunci el vede şi înţelege că doar printr-un efort poţi obţine ceva.
36. Cum aţi caracteriza situaţia actuală a economiei moldoveneşti?
Stabilă, dar expusă încă anumitor riscuri.
37. Dvs., în calitate de ministru, sunteţi îngrijorat de faptul că Moldova se îndatorează tot mai mult?
Nu, pentru că Moldova nu se îndatorează tot mai mult, chiar dacă ia credite şi împrumuturi de peste hotare. Ba, dimpotrivă, datoria este în descreştere, raportată la produsul intern brut. Dacă în anul 2010 datoria de stat externă raportată la PIB constituia 26%, atunci în 2011 ea este de 24%.
38. De ce în toţi aceşti ani economia moldovenească nu poate scăpa măcar puţin de influenţa factorilor externi?
Pentru că noi suntem parte a economiei şi a proceselor economice externe. Suntem o ţară mică, înconjurată de pieţe mari de desfacere a mărfurilor. În acelaşi timp, suntem aproape fără resurse naturale.
39. Nu consideraţi că băncile trăiesc cu un anumit presentiment, că situaţia nu va fi la fel de optimistă cum o prognozează Ministerul Economiei şi Banca Naţională?
Desigur, băncile pot avea calculele lor vizavi de un fenomen sau altul, inclusiv creşterea economică, dar dacă ne uităm foarte clar la dobânzile care se practică atât la depozite, cât şi la credite eu cred că băncile înţeleg tendinţa de reducere a inflaţiei, reacţionând prin reducerea dobânzilor. Mai multe resurse creditare ieftine pentru economie creează o temelie pentru creşterea economică ulterioară.
40. Cum credeţi, de ce mediul de afaceri nu prea ia în serios prognoza inflaţiei BNM pentru anul 2012 care este de 4,9%?
Iniţial, inflaţia pentru 2012 a fost prognozată de 7,1%. Acum BNM a revizuit prognoza în sensul diminuării acesteia. Avem toată certitudinea să spunem că nivelul inflaţiei va fi relativ mic. Dar sunt factori care contribuie la majorarea inflaţiei, cum ar fi evoluţia preţurilor la energie şi produsele petroliere. De asemenea, inflaţia depinde şi de condiţiile climaterice. Cred că o inflaţie de 6-7% ar fi una rezonabilă în actualele condiţii.
41. Pe cât de mult în activitatea Dvs. de ministru Vă ajută experienţa acumulată în cadrul BNM, a Ministerului Finanţelor şi în sectorul real al economiei?
Cred că este un avantaj pentru mine, deoarece cunosc bucătăria BNM şi politica monetar-valutară din interior. Faptul că ai muncit în Ministerul Finanţelor pe segmentul politică bugetar-fiscală evident că te ajută să iei corect unele decizii la nivel macroeconomic, deja în funcţie de ministru.
42. Ministerul Finanţelor intenţionează să emită obligaţiuni de stat cu termen de circulaţie de 3-5 ani şi cu o dobândă la nivel de 10-12%?
Important este să fie cerere. Ministerul Finanţelor este gata să emită astfel de obligaţiuni, dar, deocamdată, vedem că pentru cele emise pentru doi ani este o cerere relativ mică. La moment, există valori mobiliare emise pe jumătate de an care sunt destul de atractive. Cel care vrea să investească în astfel de obligaţiuni, ia în calcul mai mulţi factori. În primul rând, incertitudinea economică la nivel mondial îi face pe investitori să investească mijloacele libere în instrumente de scurtă durată. De asemenea, procesul de contopire a ciclului economic cu cel politic, care se atestă în Moldova, îi face pe investitori să-şi raţionalizeze decizia investiţională. Cu siguranţă însă, atunci când va fi momentul, noi vom lua în calcul şi posibilitatea de a emite obligaţiuni cu termen mai mare de circulaţie.
43. În cazul în care nivelul de lichiditate al băncilor depăşeşte limita admisă se poate presupune că băncile ar fi dispuse să investească o parte din fondurile lor în astfel de obligaţiuni, nu doar populaţia?
Băncile oricum sunt active, pentru că ele sunt marii cumpărători ai valorilor mobiliare şi, evident, orice exces de lichiditate în sistemul bancar determină băncile să caute posibilitatea de a investi. În condiţiile în care economia nu solicită excesul acesta de lichidităţi, înseamnă că valorile mobiliare ar putea fi o opţiune. Totul depinde de bancă.
44. În prezent, dobânda la depozite în sectorul bancar este în medie de 10-11%. Nu consideraţi că însăşi situaţia de pe piaţă cere emiterea de către stat a obligaţiunilor cu o dobândă mai atractivă decât depozitele bancare?
Nu, pentru că astăzi valorile mobiliare sunt comercializate cu o dobândă adecvată de 6-7% în funcţie de maturitate. Pe de altă parte, statul ar fi dispus să achite o dobândă mai mare pentru valorile mobiliare, în condiţiile în care are insuficienţă de mijloace pentru a-şi finanţa deficitul bugetar. Dar în prezent noi suntem securizaţi cu pachetul financiar necesar pentru următorii câţiva ani şi nu vedem necesitatea de a face risipă de bani publici plătind dobânzi mai mari unor investitori.
45. Ce sume acumulează Ministerul Finanţelor din emiterea valorilor mobiliare pe parcursul unui an?
Depinde de la an la an. Potrivit datelor din ultimii ani, este vorba de circa 150-200 mil. lei anual pe care îi folosim pentru finanţarea deficitului bugetar.
46. Micşorarea dobânzii la valorile mobiliare de stat până la nivelul de 5,5-6,5% poate fi considerată meritul ministrului finanţelor şi al guvernatorului BNM?
Eu cred că mai degrabă este reacţia pieţei, adică rezultatul dintre cerere şi ofertă. Cererea şi oferta sunt noţiuni economice şi nu trebuie sa fie personificate. Pe de o parte, este Ministerul Finanţelor care emite aceste valori mobiliare, iar pe de altă parte, sunt băncile comerciale, care le iau în portofoliul lor.
47. Sunteţi de acord cu faptul că banilor le place liniştea?
Poate că da, dar în acest caz ei nu s-ar înmulţi☺.
48. Dar că inspiraţia vine doar muncind?
Inspiraţie poate fi şi în afara muncii.
49. Familia pentru Dvs. este …
Totul.
50. Ce nu aţi face nici pentru un milion de dolari?
Este greu de spus. Eu niciodată nu am pus banul în capul mesei şi nu m-am ghidat de atractivitatea unei sume de bani. De aceea, pur şi simplu, sunt lucruri pe care le-aş face şi sunt lucruri pe care nu le-aş face, indiferent de suma de bani.
51. Dar ce aţi face cu un milion de dolari?
L-aş face pe cel de al doilea milion.
52. Aveţi mulţi prieteni?
Eu nu am atât de mulţi, dar am prieteni adevăraţi.
53. Sunteţi o persoană autocritică?
Da, eu accept critica şi am cerinţe foarte mari faţă de mine. Doar după aceasta pot cere şi de la ceilalţi.
54. Ce vă face să vă pierdeţi calmul?
Nimeni şi nimic n-a reuşit să mă facă să-mi pierd calmul.
55. Ce vă place la Chişinău?
Îmi place totul în acest oraş, pentru că aici mi-am petrecut cea mai mare parte a vieţii. La 17 ani am plecat de acasă şi de atunci sunt chişinăuian. Dar de la 1 martie am plecat de la Chişinău şi locuiesc la ţară, la Truşeni.
56. Dar ce vă deranjează?
Chişinăul este un oraş frumos şi verde. Sigur, poate un pic obositor şi uneori ai vrea mai puţină aglomeraţie. Dar este în puterile noastre să schimbăm lucrurile.
57. În timpul liber preferaţi să …
Citesc sau mă uit la un film alături de cei dragi.
58. Preferaţi vânătoarea sau pescuitul?
Nici una, nici alta. Ador peştele şi carnea, dar sunt un pacifist înrăit.
59. Marea sau muntele?
Ambele, pe rând.
60. Vinul roşu sau vinul alb?
Roşu.
61. Care este emisiunea TV preferată?
Toate din cele din care poţi să înveţi şi să afle ceva nou. Nu-mi plac emisiunile cu care pierzi timpul. Astfel de emisiuni atrofiază societatea şi nu-i permit să se dezvolte.
62. Filmul preferat?
Sunt mai multe – „Codul lui Da Vinci”, „Titanicul”, „Pe aripi de vânturi”, filme vechi sovietice cu care am crescut. Sunt filme pe care le vizionez în funcţie de starea sufletească pe care o am.
63. Cartea preferată?
La fel am mai multe cărţi pe care le citesc şi recitesc cu plăcere. Am citit, practic, toate lucrările lui Dan Brown pentru că sunt interesante şi captivante. De asemenea, am citit multe cărţi din domeniul psihologiei şi al relaţiilor interpersonale.
64. Sunteţi necruţător faţă de propria persoană?
Cred că da.
65. Copiii se interesează de ceea ce faceţi Dvs.?
Sigur.
66. Dacă nu aţi fi fost economist, atunci ce profesie aţi fi îmbrăţişat?
Probabil, medic. Pentru că fratele tatălui meu era chirurg şi mă direcţiona spre această meserie. Însă atunci când am plecat de acasă la Chişinău, nici eu şi nici părinţii nu ştiam că voi fi economist. M-am dus acolo unde concursul era cel mai mare şi, evident, acesta era la economie. Trebuia să-mi demonstrez mie că ştiu şi pot.
67. Care este orarul de lucru al unui ministru?
Non-stop. Chiar şi când dormi, tot cifre ţi se învârt în cap.
68. Este adevărat că foştii prieteni sunt mai răi decât oamenii străini?
Eu nu am foşti prieteni. Prietenii mei sunt prieteni adevăraţi. Ei nu sunt prieteni noi sau vechi.
69. Care este cea mai mare realizare a Dvs. în plan personal?
Familia şi cei doi copii.
70. Dar profesional?
Eu sper să pot vorbi despre asta mai pe la apus de soare.
71. Vă consideraţi o persoană norocoasă?
Da. Pentru că multe lucruri care mi le-am propus le-am realizat.
72. Deseori vă spuneţi „Dacă vreau, pot”?
Cu asta încep ziua.
73. Este adevărat că omul fără vise este ca şi păsarea fără aripi?
Da. Fiecare om trebuie să fie ghidat de un vis. Realizându-l, trebuie să-şi creeze un nou vis.
74. Care este cel mai mare vis al Dvs.?
Să văd sfârşitul perioadei de tranziţie pentru R.Moldova. Perioada aceasta este prea lungă şi chinuieşte prea multe familii. Sper să ajung în ziua în care vom constata că nu mai suntem în tranziţie, ci în normalitate.
75. În psihologie se spune că „nu pot” nu există, există doar „nu vreau”? Sunteţi de acord cu acest lucru?
Da, sunt de acord.
76. Vi s-a întâmplat în viaţă să jucaţi după reguli străine?
Am ştiut şi am studiat mai întâi regulile. Dacă nu ştii regulile şi nu le respecţi – rişti să joci la limita fault-lui şi poţi să fii eliminat din joc. Legea pentru mine reprezintă regula de joc. Nu m-am aventurat în jocuri fără reguli.
77. Care este deviza Dvs.?
Nu am dreptul la disperare. Soluţii există oricând.■
Далее...
