Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr. 04_2011 (188), aprilie 2011Colţ de rai în casa şi grădina ta
Pietre de diferite culori şi dimensiuni aranjate cu o deosebită măiestrie şi naturaleţe sub forma unor cascade sau munţi, murmurul lin al apei cristaline şi lumini multicolore. Toate acestea sînt principalele elemente ale compoziţiilor din piatră, care pe parcursul ultimilor ani pot fi întîlnite tot mai des în casele şi în curţile moldovenilor. Aceştia îşi creează, astfel, propriul colţişor de rai.
Iurie Rîncheu, directorul companiei Natural-R, este unul dintre cei care pe parcursul celor 10 ani de activitate a dat formă la peste 115 astfel de compoziţii din piatră. Înarmat cu răbdare şi forţă de muncă, la care adaugă multă pasiune pentru ceea ce face, el a reuşit pe parcurs să transforme în afacere o pasiune mai veche pentru natură, pictură şi design.
Deşi are studii de tehnician-electrician, a abandonat demult acest domeniu, concentrîndu-şi toată atenţia asupra ceea ce îi place să facă cel mai mult – proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţie a havuzurilor, cascadelor şi iazurilor din piatră naturală, precum şi a altor lucrări exclusive din piatră. A învăţat singur această meserie, descoperind în fiecare zi tainele care stau la baza realizării unor astfel de minunăţii din piatră. Se mîndreşte cu toate lucrările realizate şi spune că fiecare dintre ele îşi găseşte un loc aparte în inima sa. Iurie Rîncheu este autorul compoziţiei din piatră de la Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileştii Mici”, pe care o consideră cartea sa de vizită. A mai realizat lucrări la restaurantul „Kavkazskaia plenniţa”, precum şi în incinta Primăriei Stăuceni şi a Centrului „Nissan” din Chişinău. Cea mai mare parte a lucrărilor realizate se află totuşi în casele şi curţile particulare.
Iurie RÎNCHEU: Cel mai important este să faci un lucru de calitate, de care în final să fiu mulţumit atît eu, cît şi clientul. Atunci cînd lucrez, îmi place să dau frîu liber imaginaţiei, iar clienţii cu care colaborez cunosc deja că trebuie să-mi dea mînă liberă să fac ceea ce consider de cuviinţă. Într-un final, toţi sînt mulţumiţi. 
Este suficient doar să vadă locul unde urmează să realizeze o lucrare că deja îşi imaginează cum stau pietrele, cum curge apa sau cum se aprinde lumina. Recunoaşte că cel mai greu este pînă aranjezi primele pietre şi faci conturul lucrării. Ulterior, fiecare piatră îşi găseşte cuminte locul în compoziţia gîndită şi schiţată iniţial pe hîrtie. Toată materia primă de bază - piatra naturală - este adusă de la carierele de piatră din Moldova. La aceasta se mai adaugă pietriş, nisip, armatură, pompe, în cazul havuzurilor, şi ciment.
În funcţie de dimensiuni şi complexitate, realizarea unei lucrări poate dura în medie o lună şi jumătate. Cel mai important însă este să fie respectate cu stricteţe toate procedurile de lucru pentru a nu avea mai devreme sau mai tîrziu surprize neplăcute. Doar procedura de hidroizolare în cazul havuzurilor durează o săptămînă. Clienţii care conştientizează că economisirea timpului în astfel de situaţii nu este cel mai potrivit lucru, au doar de cîştigat, spune Iurie. Costul mediu al unei astfel de lucrări este de circa 65-80 mii lei, dintre care jumătate reprezintă costul materialelor de construcţie. Cea mai mare parte a clienţilor sînt locuitori ai Chişinăului, dar şi ai localităţilor din împrejurimi, printre aceştia numărîndu-se atît oameni simpli, cît şi persoane publice.
Deşi la prima vedere s-ar părea că preţul pentru realizarea unei astfel de compoziţii din piatră este destul de mare, Iurie Rîncheu spune că preţurile sînt justificate, întrucît este vorba de executarea unor lucrări manuale, care necesită foarte multă concentrare şi muncă. Mai mult decît atît, nici o lucrare nu se aseamănă cu alta, fiecare în felul său reprezentînd o valoare de unicat. Dacă lucrarea este îngrijită, în special pe perioada iernii protejată de frig, Iurie este convins că poate să ţină şi toată viaţa.
De mai multă vreme, Natural-R colaborează cu cîteva companii, care realizează lucrări de amenajare cu verdeaţă a terenului adiacent, în cazul lucrărilor de exterior, precum şi cu companii care realizează acvarii sau pictează pe perete, în cazul lucrărilor de interior, dar şi exterior.
Iurie RÎNCHEU: Cu timpul, ne-am îmbunătăţit cunoştinţele şi am ajuns la concluzia că cea mai reuşită lucrare este cea care combină mai multe elemente – compoziţie din piatră, acvariu şi pictură pe perete. De fapt, într-un astfel de domeniu nu există limită a perfecţiunii. De fiecare dată apar idei noi, care pot îmbunătăţi substanţial calitatea unei lucrări. Important este să nu te temi să experimentezi şi să traduci în viaţă orice idee. Sînt sigur că anume acest lucru reprezintă cheia succesului.
Cea care-l sprijină şi-i susţine toate iniţiativele lui Iurie Rîncheu este soţia Aliona, care, cu timpul, s-a specializat în executarea design-ului la calculator a viitoarelor lucrări. Astfel, împreună, soţii Rîncheu reuşesc să realizeze lucrări de-a dreptul impresionante, care uimesc prin design, frumuseţe şi acurateţe.
Iurie Rîncheu are foarte multe idei cărora încă urmează să le dea formă şi conţinut, fiind ferm convins că această nişă nu este, deocamdată, valorificată, avînd, în acelaşi timp, un mare potenţial de dezvoltare.
Soluţii de creditare de la Mobiasbancă - Groupe Société Générale
Cu siguranţă, creditarea ocupă un loc important în activitatea fiecărei bănci, în particular, dar şi în procesul de dezvoltare economică a ţării, în general. Din aceste considerente, fiecare bancă încearcă să elaboreze şi să promoveze o politică de creditare eficientă şi aliniată cerinţelor pieţei. Redactorul şef-adjunct al revistei Profit, Mariana Tabuncic, a discutat despre posibilităţile de creditare ale Mobiasbancă - Groupe Société Générale cu şeful Secţiei Piaţa Persoane Juridice, Departamentul Strategie şi Marketing, Alexandru Guţu.
Profit: Dle Guţu, care sînt criteriile pe care vă bazaţi atunci cînd elaboraţi politica de creditare a Mobiasbancă - Groupe Société Générale?
A.G.: Elaborarea politicii de creditare necesită o analiză complexă a mai multor factori, cum ar fi: actualul portofoliu de creditare al băncii, structura acestuia, tendinţele pe piaţa bancară sau cerinţele clienţilor. Totodată, se ţine cont de domeniul economic în care avem o experienţă mai mare de creditare sau domeniul economic de perspectivă. Nu în ultimul rînd, la baza politicii de creditare se află obiectivele clar formulate de conducerea şi acţionarii băncii. Prin urmare, sînt analizaţi mai mulţi factori, atît interni, cît şi externi, în baza cărora se stabileşte o politica de creditare pentru o perioadă anumită. Aceasta, la rîndul său, se află la temelia elaborării unei politici de preţuri în domeniul creditării, ţinîndu-se iarăşi cont de factori interni şi externi, de conjunctura macroeconomică, de accesul la resurse financiare etc. La momentul actual, Mobiasbancă promovează o politică de preţuri echilibrată în domeniul creditelor, iar datorită colaborării avantajoase cu organizaţiile financiare internaţionale, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Mondială etc., ne permitem să oferim unele dintre cele mai bune preţuri pe piaţa bancară din republică.
Profit: Care este numărul clienţilor pe care-i deserviţi şi în ce domenii activează aceştia ?
A.G.: La moment, este vorba de circa 13 500 de clienţi persoane juridice, circa 90% reprezintă întreprinderile micro-, mici şi mijlocii. Sîntem o bancă universală şi clienţii noştri provin din diverse sectoare ale economiei naţionale - vinificaţie, construcţii, agricultură, comerţ, transporturi, industrie prelucrătoare etc. Cu alte cuvinte, nu avem restricţii la capitolul domeniilor finanţate. Intrăm pe orice piaţă şi pe orice segment de clienţi, în funcţie de necesităţile acestora - de finanţare, susţinere sau consiliere. La acordarea creditelor către persoane juridice rata dobînzii depinde de mai mulţi factori şi anume, în funcţie de scopul creditului - pentru mijloace circulante sau pentru investiţii, în funcţie de resurse de finanţare – proprii ale băncii sau din cele atrase de la organizaţiile financiare internaţionale. Totodată, rata dobînzii depinde şi de situaţia financiară a clientului şi posibilităţilor acestuia de rambursare a creditului. La moment, Mobiasbancă oferă unele dintre cele mai bune preţuri la credite, astfel rata dobînzii pentru credite în lei este de pînă la 14-15% anual, iar în valută, luînd în calcul şi resursele financiare internaţionale, rata dobînzii variază între 6 şi 9%.
Profit: Care este valoarea maximă a creditelor acordate şi termenele în care acestea pot fi oferite?
A.G.: Depinde de proiectul finanţat şi de resursele financiare din care este finanţat acest proiect – din sursele proprii sau din surse externe. Din resursele Băncii Mondiale în cadrul Proiectului de Ameliorare a Competitivităţii, de exemplu, suma maximă poate ajunge la 800 mii euro pentru un termen de pînă la 7 ani. Din resursele Băncii Europene de Investiţii pot fi acordate credite de pînă la 12,5 mil. euro, pe un termen de pînă la 10 ani, reprezentînd o ofertă unică de finanţare în Moldova.
Profit: Care este termenul de examinare a cererii de acordare a creditului?
A.G.: Evident că fiecare bancă îşi are specificul său şi cerinţele sale proprii, dictate de principiile de gestiune eficientă a riscurilor. Pentru acordarea unui credit banca solicită unele documente justificatoare, care să demonstreze capacitatea clientului de a rambursa creditul, cu atît mai mult cînd este vorba de credite foarte mari. Unii clienţi solicită credite doar în baza gajului, ceea ce reprezintă o viziune eronată a clienţilor asupra procesului de creditare a băncilor. Gajul reprezintă o sursă secundară de garantare. În primul rînd, banca este interesată de posibilităţile clientului de a valorifica eficient creditul şi de a-l rambursa în termenele stabilite, respectiv analiza activităţii economico-financiare a clientului reprezintă un moment foarte important în luarea deciziei. Banca examinează posibilele riscuri ale clientului, pe care acesta poate nici nu le-a prevăzut pentru moment, pentru ca să vină cu suport pentru ameliorarea acestora.
Profit: R.Moldova are o economie bazată pe consum, iar schimbarea paradigmei dezvoltării economice reprezintă unul din scopurile de bază ale autorităţilor. La moment, această tendinţă de trecere de la o economie bazată pe consum la una bazată pe investiţii se observă în structura de acordare a creditelor?
A.G.: În prezent, cea mai mare parte a creditelor, desigur, sînt acordate întreprinderilor care activează în domeniul comerţului, fiind vorba de circa 75% din totalul creditelor acordate. Sîntem de acord şi tindem spre majorarea numărului de companii producătoare şi exportatoare din numărul total de companii creditate. În acest sens, venim cu soluţii concrete: credite din resursele Băncii Mondiale în cadrul Proiectului de Ameliorare a Competitivităţii, care este destinat doar clienţilor care desfăşoară activitatea de export. Creditele sînt acordate în condiţii foarte avantajoase de circa 5-6% anual în valută şi de circa 13-14% anual în lei, fiind unele dintre cele mai bune preţuri pe piaţa locală. De asemenea, din resursele Băncii Europene de Investiţii venim cu o ofertă unică pe piaţa Moldovei pentru companii care îşi doresc o investiţie de durată în producţie. Aceste credite sînt acordate pe un termen de pînă la 10 ani, cu o rată de circa 6-7% anual în valută. Prin toate acţiunile noastre, cu suportul partenerilor noştri din străinătate, încercăm să motivăm clienţii să investească în activităţi de producţie şi export.
Profit: După un an de criză şi unul în care a fost înregistrată o uşoară relansare economică, simţiţi o înviorare a procesului de creditare?
A.G.: Deşi destul de slab, dar se simte o înviorare a procesului de creditare. La moment, condiţiile de creditare sînt foarte bune. Cu toate acestea, clienţii sînt încă destul de reticenţi să ia credite. Parcă ar mai aştepta ceva. Dar, comparativ cu anii 2008-2009, situaţia este una mai bună. Cred că la moment, piaţa creditară în Moldova este în dezvoltare şi nu a ajuns la maturitatea sa. Maturitatea pieţei creditare depinde nu doar de bănci, dar şi de situaţia macroeconomică din ţară. Resursele financiare internaţionale sînt încă scumpe, datorită riscului de ţară. Dar de la an la an se simte o îmbunătăţire în acest sens, ceea ce va conduce inevitabil la îmbunătăţirea situaţiei macroeconomice şi la ieftinirea resurselor financiare internaţionale, ca urmare şi ratele la credite vor scădea. Toate sînt interdependente. Mai mult decît atît, maturitatea pieţei bancare de creditare depinde şi de educaţia clienţilor. Am trecut deja de perioada de tranziţie cînd afacerile se făceau haotic. În urma venirii pe piaţa locală a băncilor de talie internaţională, cum este Groupe Société Générale, sînt implementate standarde europene de gestiune a riscului, la care clienţii noştri au început deja să se acomodeze.
Profit: Care sînt avantajele Mobiasbancă - Groupe Société Générale în comparaţie cu alte bănci?
A.G.: Cel mai mare avantaj al băncii este faptul că facem parte dintr-un grup financiar internaţional, cum este Groupe Société Générale. Astfel, avem posibilitatea de a accesa mai uşor resurse cu mult mai ieftine decît alte bănci. Am primit şi susţinere în domeniul implementării standardelor europene de gestiune a riscului care au permis băncii să se plaseze în fruntea pieţei cu cele mai bune rezultate la capitolul Indicatorul costului net al creditelor neperformante. Am atins acest rezultat datorită performanţei şi prudenţei cu care activăm pe piaţa bancară. Totodată, avem acces la cele mai bune practici ale băncilor din cadrul Groupe Société Générale, pe care le putem implementa şi pe piaţa locală. Sîntem o echipă de profesionişti şi doar împreună cu clienţii noştri putem realiza lucruri măreţe.
Далее...
Recuperare anevoioasă
La mai mai bine de un an şi jumătate de cînd Banca Naţională a Moldovei a retras licenţa BC Investprivatbank SA şi a iniţiat procesul de lichidare a băncii, acesta mai continuă. Pînă la moment, banca, aflată în proces de insolvabilitate, a reuşit să recupereze doar 12,6% din suma creditelor în valoare totală de 940 mil. lei acordate pînă la iniţierea procesului de lichidare.
Noul lichidator al Investprivatbank, Grigore Olaru, explică procesul dificil de recuperare a datoriilor prin faptul că, din cauza crizei economice, persoanele fizice şi juridice creditate nu au suficiente resurse pentru rambursarea creditelor.
Grigore OLARU: Deşi am trimis în instanţa de judecată peste 200 de dosare, iar alte circa 30 de dosare sînt investigate de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, datornicii nu se grăbesc să ramburseze creditele. Dacă majoritatea persoanelor fizice care au luat sume cuprinse între 10 şi 30 mii lei încearcă totuşi să-şi achite datoriile faţă de bancă, atunci agenţii economici care au luat sume de pînă la 50 mil. lei pur şi simplu se eschivează prin toate metodele posibile de la rambursarea creditelor.
Totodată, lichidatorul susţine că dosarele aflate pe rol nu pot fi soluţionate pe motiv că cei care au luat credite refuză să se prezinte în faţa judecătorilor. De cele mai multe ori, aceştia invocă faptul că companiile pe care le conduc sînt afectate de criză sau se află în proces de lichidare, din care motiv nu-şi pot onora obligaţiunile faţă de bancă. Pe de altă parte, lichidatorul susţine că „multe companii creditate cu sume fabuloase de Investprivatbank nici nu pot fi acţionate în judecată, din considerentul că acestea au fost companii off-shore”.
Chiar dacă prin instanţa de judecată unii au fost deposedaţi de imobile, maşini, terenuri, mobilă şi alte bunuri pe care le-au gajat în schimbul creditelor, acestea nu reuşesc să fie comercializate în cadrul licitaţiilor. În anul 2010, din cele 264 de licitaţii organizate, doar 20 s-au soldat cu succes, suma bunurilor vîndute fiind de circa 9 mil. lei. De la începutul anului 2011 banca a reuşit să vîndă doar un singur imobil la Bălţi.
Grigore Olaru susţine că procesul de comercializare a activelor băncii decurge foarte lent pentru că gajul a fost evaluat la sume mult mai mari decît valoarea lui de piaţă. Toţi banii acumulaţi din comercializarea activelor sînt direcţionaţi pentru achitarea creditului în valoare de aproape 580 mil. lei oferit de Banca de Economii pentru onorarea obligaţiunilor faţă de deponenţi. Pînă în prezent, doar 102 mil. lei din acest credit au fost restituiţi Băncii de Economii.
După restituirea integrală a acestor datorii, urmează lichidarea datoriilor faţă de persoanele juridice, care au depus la Investprivatbank peste 300 mil. lei. În condiţiile în care însă procesul de comercializare a activelor şi de recuperare a creditelor se desfăşoară extrem de dificil, se pare că lichidarea băncii va dura ceva timp.
Casa noastră cea de toate zilele
Dacă se poate vorbi de tragedii umane în afaceri, aceasta se referă, în primul rînd, la afacerile imobiliare. În realitate, puţini se uită la imobile ca la afaceri şi, în consecinţă, pierd.
De regulă, în acest domeniu predomină două abordări – ambele nocive. Prima – speculativă. În perioada de creştere, euforie, mulţi devin frenetici în dorinţa de a cumpăra şi revinde terenuri, case, birouri. Al doilea tip – tipul statutar. Dorim neapărat să avem o casă mare, fastuoasă, iar la scara să stea, cel puţin, un Mercedes. Ambele abordări sînt periculoase, daca nu şi inocente. Piaţa imobiliară este cea mai expusă ciclurilor. Scăderile vin inevitabil şi sînt mai profunde decît creşterile ca amplitudine. Aşa este de cînd lumea. Numai că fiinţa umană de fiecare dată încearcă marea cu …
Funcţionează doar dacă eşti la începutul ciclului de creştere, ciclu care durează, cel mult, 5-7 ani. Dacă intri la mijloc sau în partea a doua, la sigur pierzi banii.
Ultimul ciclu imobiliar în regiunea noastră a început în 2002 şi a durat pînă la mijlocul anului 2008. Preţurile au crescut vertiginos de 3-5 ori (!) fără nici o justificare economică. Însă căderea a fost mult mai rapidă şi extrem de dureroasă. Daca este să excludem fanteziile unor vînzători, terenurile se tranzacţionează, astăzi, la nivelul de 20% faţă de anul 2008, metrul pătrat construit – la 50%. Aici încep tragediile umane. Majoritatea investiţiilor au fost făcute din bani împrumutaţi, iar drept garanţie au fost utilizate casele proprii de locuit, alte afaceri etc.
Totul s-a transformat în praf. Zilnic mă întîlnesc cu pătimiţii. Un exemplu: antreprenorii din domeniul X au investit într-un teren din centrul Bucureştiului toţi banii cîştigaţi, $6 mil., plus un împrumut de $2 mil. de la bancă. A venit criza, iar proiectul nu s-a mai realizat. Ar fi vrut să vîndă terenul cu $2 mil. şi să achite creditul. Nu se vinde însă, iar banca le-a sechestrat alte averi şi bunuri.
Şi mai grav este cu casele proprii de locuit. Cultura şi mentalitatea noastră presupun că fiecare trebuie să aibă o locuinţă în proprietate. Aşa este mai sigur. Numai că locuinţa, pentru unii, nu este doar un loc de trai, dar şi un simbol al statutului social. Cu cît este mai mare, cu atît mai mult este satisfăcut egoul personal. Problema este că investiţia într-o casă proprie este cea mai proastă investiţie. De fapt, este o imobilizare de fonduri mai puţin dureroasă atunci cînd piaţa creşte şi dezastruoasă cînd scade. Construind, ne gîndim că este pe veci, pentru noi, copiii noştri, nepoţi. Greşit. De la faza de proiectare trebuie să ne preocupe cît va costa imobilul peste 1, 5, 10 ani. În Chişinău sînt sute de case la construcţia cărora au fost cheltuiţi de la 1 milion pîna la $20 mil. Valoarea lor a scăzut, după darea în exploatare, cel puţin, la jumătate. Vorbeam, recent, cu un astfel de proprietar. Plin de datorii, afacerile merg prost, în schimb are o casă în care a investit $5 mil. Rezultatul – nu are bani să plătească gazul şi locuieşte într-o anexă. Dacă se gîndea la casă ca la investiţie, atunci o facea la Paris, Viena şi avea o creştere a valorii relativ mică de 5-7% pe an, într-o piaţă extrem de lichidă. Omul a vrut sa fie “în rînd cu lumea” la Chişinău.
Dacă este să revenim la nişte reguli generale, atunci costul terenurilor în preţul total al construcţiei nu poate să depăşească 15-20% şi doar în zona ultracentrală - 25%. Preţul unui metru pătrat de locuinţă categoria econom nu poate depăşi salariul mediu pe economie, costul creditului ipotecar – mai mult de 3% şi o perioadă de 25-30 ani. Anume aşa, altfel nu funcţionează.
Un loc aparte ocupă terenurile agricole din Moldova. Logic ar fi ca preţurile să crească odată cu preţul la alimente. Numai că piaţa, din anumite considerente, va rămîne încă mult timp amorfă, cu o dublare de valoare în, cel puţin, 10-15 ani. Aşa că sfatul meu pentru cei ce vor să investească în terenurile agricole este să aibă un orizont de aşteptare de 25-30 de ani.
P.S.! Exact cînd terminam să scriu articolul, m-a sunat cineva de la Chişinău să-mi propună un teren, în zona centrală, la preţul de 2 mii euro/m2. Pentru comparaţie: la Bucureşti preţul este de 400 euro/m2, la Viena – 800-1000 euro/m2. Chişinăul continuă să viseze...
Далее...
Compact este un maraton, nu un sprint
Guvernul R.Moldova a semnat în ianuarie 2010 cu Corporaţia Provocările Mileniului (CPM) din SUA Acordul Compact privind acordarea unei asistenţe sub formă de grant în sumă de $262 mil. pentru dezvoltarea economică şi reducerea sărăciei. Este unul dintre cele mai importante acorduri de asistenţă semnate de Moldova de la obţinerea independenţei în 1991. Leslie McCuaig, Director pe Ţară la CPM, este ferm convinsă că Moldova are capacitatea de a utiliza eficient această asistenţă şi că programul va fi unul de succes. În acelaşi timp, oficialul american subliniază faptul că „Compact este un maraton, nu un sprint”, de aceea cetăţenii moldoveni nu ar trebui să aştepte rezultate imediate. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Leslie McCuaig vorbeşte despre implementarea Programului Compact, despre primele succese şi primele provocări, precum şi despre impresiile sale despre Moldova.
Profit: Dnă McCuaig, credeţi că R.Moldova are capacitatea de a absorbi cele $262 mil. acordate de Guvernul SUA şi, cel mai important, de a le utiliza eficient?
L.M.: Răspunsul la această întrebare este „da”, un „da” foarte sigur. Guvernul R.Moldova şi cel al SUA au parcurs un drum lung pentru ca ţara Dvs. să fie eligibilă pentru Compact. Aş vrea să subliniez faptul că în lume există doar 22 de Programe Compact, iar numărul ţărilor care ar dori să beneficieze de aceste programe este cu mult mai mare. Însuşi faptul că Moldova a fost selectată pentru a participa la Programul Compact este o mare realizare.
Guvernul R.Moldova a format o structură specială – Fondul Provocările Mileniului Moldova (FPM Moldova), care este condusă de Valentina Badrajan – un lider formidabil şi extrem de competent. Echipa dnei Badrajan este formată din adevăraţi profesionişti. Sîntem ferm convinşi că sub conducerea Valentinei Badrajan aceşti bani vor fi utilizaţi eficient.
Profit: Programul Compact constă din două proiecte – Tranziţia la Agricultura Performantă şi Reabilitarea Drumurilor. Cine a selectat aceste domenii şi de ce?
L.M.: Proiectele au fost propuse de Guvernul R.Moldova în februarie 2008 după o cooperare de aproape un an cu CPM. Moldova a înaintat mai multe proiecte pentru finanţare, inclusiv cele menţionate.
La luarea deciziei finale s-a ţinut cont de studiile care arată că sectorul agricol dispune de un potenţial enorm în R.Moldova. În particular, tranziţia la agricultura performantă ar putea contribui semnificativ la reducerea sărăciei în localităţile rurale. Cît priveşte investiţiile în drumuri, cred că nu este necesar să menţionez că în Moldova există probleme serioase la acest capitol.
Angajamentul nostru este de a investi în domeniile care vor ajuta populaţia, dar şi unde investiţiile vor avea un impact pozitiv şi de lungă durată. Credem că aceste două proiecte vor contribui semnificativ la prosperitatea ţării.
Profit: Revista noastră se axează mai mult pe subiecte financiare şi economice, din această cauză credem că cititorii noştri ar fi interesaţi să ştie cum exact va fi acordată această asistenţă financiară. A fost deja selectată banca prin care mijloacele financiare vor fi alocate? Cred că orice bancă ar dori să fie partenerul Programului Compact.
L.M.: În primul rînd, aş vrea să menţionez faptul că toate sursele financiare ale programului sînt administrate de un agent fiscal extern – Louis Berger, care are deschis un oficiu la Chişinău. Guvernul R.Moldova şi CPM se bazează pe Louis Berger pentru a fi siguri că procesul de administrare a banilor este transparent şi corect. Sursele financiare pentru implementare – care reprezintă cea mai mare parte a fondurilor – sînt acordate de către Trezoreria americană direct companiilor care cîştigă contractele pentru efectuarea lucrărilor şi aceşti bani nu trec prin sistemul bancar din Moldova. Acestea din urmă pot angaja subcontractori care vor achita salarii cetăţenilor moldoveni şi vor cheltui aceşti bani pe piaţa din Moldova, contribuind, astfel, la dezvoltarea economiei ţării.
Banii care trec prin sistemul bancar moldovenesc sînt cei folosiţi de FPM Moldova pentru cheltuieli operaţionale. A fost organizat un tender care a fost cîştigat de Moldova-Agroindbank. Deci Moldova-Agroindbank este banca ce deserveşte FPM Moldova dar, după cum am menţionat deja, această bancă nu operează cu sumele de bani la care mulţi se gîndesc atunci, cînd aud de Compact.
Profit: Care sînt asemănările şi deosebirile dintre Programul Compact implementat în Moldova şi cele implementate în alte state?
L.M.: Dintre fostele republici sovietice, Programe Compact au mai fost implementate în Armenia şi Georgia. Programul din Armenia este cel mai aproape de R.Moldova – acesta, de asemenea, include proiecte de reabilitare a drumurilor şi de modernizare a sistemelor de irigare. În Georgia, Programul Compact prevede investiţii în reabilitarea drumurilor şi în sistemul energetic.
Asemănări cu Georgia şi Armenia există la capitolul suprafaţa ţării, numărul populaţiei şi al forţei de muncă. Moldova dispune de o forţă de muncă înalt calificată şi acesta este un mare avantaj.
Multe ţări în care CPM investeşte sînt situate în Africa şi în alte părţi ale lumii unde există mai multe provocări din punct de vedere geografic. Multe dintre aceste ţări sînt situate mai departe de pieţele de desfacere, au o infrastructură şi un sistem educaţional mai puţin dezvoltat.
Deoarece acesta este cel de-al 20-lea Program Compact, CPM dispune deja de o experienţă vastă în ceea ce priveşte implementarea acestor programe. Mulţi dintre membrii echipei noastre au lucrat în programe similare în alte ţări, au învăţat anumite lecţii, au tras concluziile de rigoare şi cred că acesta este un alt mare beneficiu.
Profit: Care credeţi că sînt principalele provocări în implementarea Programului Compact în R. Moldova?
L.M.: Cred că provocările sînt aceleaşi peste tot. Una dintre provocări este timpul – durata Programului Compact este de exact cinci ani. Programul a început la 1 septembrie 2010 şi se va încheia exact peste cinci ani - la 31 august 2015. În al doilea rînd, Compact este întotdeauna un program ambiţios. Toţi membrii echipei doresc să facă cît mai mult posibil, iar agenda pentru cinci ani este foarte încărcată.
Profit: Sînteţi plină de energie şi optimism în legătură cu implementarea acestui program. Vedeţi aceeaşi sclipire şi în ochii colegilor moldoveni, dar, în special, în ochii oamenilor simpli, adevăraţii beneficiari ai acestui program?
L.M.: Da, văd. Pe de altă parte, sîntem abia la faza iniţială de implementare a programului. Echipa FPM Moldova este foarte profesionistă şi dedicată acestui program. Una din îngrijorările mele este că mulţi angajaţi ar putea să se epuizeze, deoarece muncesc mult şi sînt foarte entuziasmaţi de program. Dar, cum spunem noi uneori, Compact este un maraton, nu un sprint.
Profit: Putem vorbi deja despre primele succese şi poate despre primele probleme în implementarea acestor proiecte?
L.M.: În primul rînd, un mare succes a fost însăşi intrarea în vigoare a proiectului la 1 septembrie 2010, deoarece a fost necesar de îndeplinit o serie de condiţii pentru ca acest lucru să se întîmple. Un alt succes este crearea FPM Moldova care lucrează cu viteză maximă. De asemenea, au fost acordate deja cinci sau şase contracte importante, iar un alt contract urmează să fie acordat în viitorul apropiat. Acest lucru, de asemenea, reprezintă un succes enorm pentru primul an de activitate.
Către luna iunie urmează să fie gata 95% din designul porţiunii de drum ce urmează a fi reabilitat, după care se va trece la faza de construcţii, care însă nu înseamnă dislocarea echipamentului pe teren. Faza de construcţii începe cu un tender internaţional pentru acordarea contractelor de construcţii, care necesită timp şi atenţie.
Designul unei magistrale auto înseamnă studii de fezabilitate, proiecte inginereşti şi de scurgere a apelor etc. Porţiunea de drum Sărăteni-Soroca va fi una foarte modernă, iar la construcţia ei vor fi utilizate proiecte inginereşti şi materiale de cea mai bună calitate. În plus, aducem cu noi standarde americane şi internaţionale în ce priveşte mediul înconjurător. Este un proces lung pentru implementarea căruia este nevoie de timp. Dar voi repeta încă o dată că Compact este un maraton, nu un sprint. Construcţia nemijlocită a drumului durează aproximativ un an, iar înlocuirea ţevilor la sistemele de irigare durează unul sau doi ani. În acelaşi timp, Compact este prevăzut pentru cinci ani şi acest lucru induce în eroare multă lume deoarece ei doresc să vadă drumul reparat imediat. Toţi doresc ca procesul de construcţie să înceapă cît mai repede, dar pentru ca lucrurile să fie făcute bine este nevoie de multă planificare.
Profit: Deci este nevoie de timp pentru a construi un drum care să fie într-o stare bună şi peste 50 de ani?
L.M.: Exact. Sperăm că lucrările vor fi în toi către mijlocul anului 2012, iar asta înseamnă foarte curînd.
Cît priveşte problemele – cred că acestea apar întotdeauna atunci cînd este vorba de implementarea unor proiecte ambiţioase şi de anvergură: timpul este nefavorabil, cineva se îmbolnăveşte, se mai îmtîmplă şi schimbări la nivel politic. Dar noi sîntem aici anume pentru a ajuta la soluţionarea acestor probleme. În primele şapte luni de activitate nu ne-am confruntat cu careva problemele semnificative.
Profit: Care sînt primele impresii despre Moldova? Simţiţi că moldovenii sînt interesaţi în asistenţă financiară străină, dar, şi mai important, în experienţa şi sfaturile Dvs. sau mulţi dintre ei continuă să fie ghidaţi de principiul: „Nu ne învăţaţi cum să trăim, mai bine ajutaţi-ne cu bani”.
L.M.: Da, moldovenii sînt interesaţi de acest proiect, sînt extrem de receptivi şi dornici de a învăţa cît mai multe. Am vizitat Moldova pentru prima dată în 1988 şi îmi place să glumesc cu colegii de la CPM că eu am fost în Moldova înainte ca mulţi dintre ei să ştie de existenţa ei. Am venit în Moldova în calitate de student la Facultatea istoria şi literatura sovietică, precum şi la Facultatea de business, o combinaţie văzută de mulţi atunci drept o nebunie. În vacanţă, împreună cu fermieri din SUA, am călătorit prin Ucraina şi Moldova pentru a studia activitatea fermelor colective şi de stat. Am fost impresionată atunci şi sînt impresionată şi acum de frumuseţea acestei ţări, de ospitalitatea şi căldura oamenilor. Întorcîndu-mă în Moldova peste aproximativ 20 de ani, am văzut o schimbare enormă în capitalul uman. Cred că străinii care vin aici nu doar dau lecţii, dar şi învaţă foarte multe lucruri noi.
Profit: În trecut Moldova a mai beneficiat de asistenţă financiară internaţională pentru reconstrucţia drumurilor. Din păcate, calitatea drumurilor reparate lasă mult de dorit. În acest context, întrebarea mea este: ce va face Compact pentru a fi sigur că nu vor apărea probleme de calitate pe segmentul de 93 km de drum ce urmează a fi reconstruit între localităţile Sărăteni şi Soroca?
L.M.: Este o întrebare foarte bună. Voi începe prin a spune că CPM are experienţă enormă în construcţia drumurilor, iar echipa noastră include ingineri care au construit şi reparat drumuri în mai multe ţări ale lumii. Procesul de supraveghere, monitorizare şi evaluare a lucrărilor este foarte strict. De două ori pe an se efectuează procesul de audit. Construcţia drumurilor este un proces complicat în toată lumea, iar probleme pot apărea nu doar în ţările în curs de dezvoltare. Din aceste considerente, noi avem încredere, dar avem şi un proces continuu de monitorizare.
Profit: Au fost deja selectate companiile care se vor ocupa de reabilitarea drumului?
L.M.: Compania care se ocupă de designul drumului a fost selectată încă înainte ca să intre în vigoare Compact. Este vorba de compania americană Nathan Associates care a fost contractată direct de CPM. Lucrul asupra designului drumului va fi finalizat în vara anului curent. După care va începe procesul de selectare a companiilor pentru construcţia drumului. O companie poate cîştiga concursul pentru reconstrucţia unui pod, altă companie pentru efectuarea lucrărilor de scurgere a apei etc.
Profit: Cine are mai mari şanse de a cîştiga subcontracte pentru reabilitarea drumurilor: companiile locale sau cele străine?
L.M.: Depinde de contract. Orice companie poate participa la tender. Există consorţii internaţionale care aplică pentru contracte mai mari. Acestea includ, de obicei, şi companii moldoveneşti. Este imposibil să faci careva lucrări fără parteneri locali, iar investiţiile făcute în economia locală sînt foarte importante. De fapt, întregul acest proiect este o investiţie enormă în economia moldovenească.
Profit: Vă aflaţi în Moldova deja de şapte sau opt luni. Uitîndu-vă dintr-o parte, care credeţi că ar fi cele trei lucruri care ar putea contribui la îmbunătăţirea situaţiei economice din Moldova?
L.M.: Pentru a se dezvolta, economia unei ţări are nevoie de investiţii. De asemenea, sînt importanţi şi factorii politici – combaterea corupţiei, a traficului de fiinţe umane şi crearea unui cadru legal transparent în care oamenii de afaceri străini să aibă încredere.
Referitor la sectoarele în care CPM investeşte, cred că Moldova dispune de potenţialul necesar pentru a fi competitivă şi pentru a deveni un lider în sectorul agricol. Moldova este o ţară relativ mică, iar schimbările pot fi întotdeauna făcute mai uşor într-o ţară de dimensiunile Moldovei.
Investiţiile făcute în reconstrucţia unei porţiuni de drum pot ajuta la atragerea investiţiilor în alte magistrale importante. Avînd drumuri bune, Moldova ar putea deveni o cale de tranzit către Europa.
Далее...
