Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr_03_2012 (197), martie 2012Mărfuri de calitate cu branduri de Moldova
În ultimii 15-20 de ani, piaţa de îmbrăcăminte şi încălţăminte a R.Moldova a fost, pur şi simplu, invadată de mărfuri străine. Fiecare consumator care se respectă tinde să-şi achiziţioneze mărfuri de calitate, iar calitatea, după cum se ştie, poartă numele unor branduri cunoscute, de regulă, din afara ţării. Situaţia tinde însă să se schimbe, pe piaţă apărând în ultimii ani tot mai multe branduri moldoveneşti, care se declară pregătite să concureze de la egal la egal cu brandurile străine pentru a cuceri inima consumatorului autohton.
Ravetti, MyRevival, MNatali, Vistline, Prima Bella, Giovani Primo, Miss ViVien, Iuvas, Bombonici - prima impresie este că toate acestea sunt branduri străine, care, la fel ca şi multe altele, au intrat pe piaţa autohtonă de îmbrăcăminte. În realitate însă ele sunt doar câteva dintre brandurile autohtone, care în ultimii ani, încet, dar sigur, au „sfidat” brandurile străine, şi-au făcut apariţia pe piaţa de confecţii a R.Moldova şi au demonstrat că şi un produs autohton poate fi nu doar de calitate şi în pas cu tendinţele în modă, dar poate aduce şi profit.
Care este deci cheia succesului acestor afaceri? Probabil că sunt mai multe, iar una dintre ele, poate cea mai importantă, este dezvoltarea unui brand de succes. Specialiştii în domeniu susţin că elaborarea unui brand presupune nu doar crearea unui produs de calitate. Acest proces este unul mult mai complex, care înseamnă să atragi atenţia la o mulţime de detalii, cum ar fi raportul dintre calitatea şi preţul produsului, amenajarea spaţiilor de comercializare, locul amplasării în magazin a celor mai valoroase mărfuri, numărul de piese vestimentare propuse spre vânzare, aplicarea sistemului de reduceri, iluminarea, muzica şi chiar mirosul care domneşte în magazin. Evident, mulţi dintre producătorii noştri locali nu cunosc toate aceste „ingrediente” ale merchandising-ului (metode, practici şi operaţiuni întreprinse în scopul optimizării vânzărilor). Succesele obţinute până în prezent la acest capitol au fost posibile în mare parte datorită susţinerii Proiectului USAID „Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor II” (CEED II).
Maria GHEORGHIŢĂ, manager Industria Textilă în cadrul USAID CEED II: Procesul de creare a unui brand şi stil corporativ este unul destul de dificil, însă şi mai dificil este să menţii acest brand, să-l faci cunoscut, astfel încât peste ani acesta să aducă companiei prestigiul şi profitul aşteptat. În R.Moldova există potenţial pentru dezvoltarea industriei textile, însă este nevoie de susţinere pentru a direcţiona întreprinderile să meargă pe o cale corectă pe acest drum extrem de dificil de producere a unor mărfuri de calitate. Până în prezent, cu susţinerea Proiectului, au fost create şi dezvoltate circa 20 de branduri autohtone, ale căror articole pot spune cu toată certitudinea că nu cedează prin nimic celor de import. Scopul nostru este să ajutăm întreprinderile autohtone de textile să treacă de la prestarea serviciilor de croire-coasere la producerea mărfurilor cu valoare adăugată înaltă. Doar un produs finit îţi poate aduce un profit bun. Mai mult decât atât, brandul poate aduce peste 30% din acest profit.
Aşa cum majoritatea producătorilor noştri nu dispuneau de cunoştinţele necesare pentru crearea unui brand de calitate, fapt care presupune, în primul rând, crearea articolelor care ar corespunde tendinţelor în modă, la Chişinău au fost organizate de către specialişti străini instruiri şi masterclass-uri în domeniul tendinţelor coloristicii şi ale stilisticii. De asemenea, la Chişinău a fost invitat un designer din Marea Britanie care a lucrat cu designerii locali la crearea colecţiilor pentru doamne pentru sezonul de primăvară-vară 2012, precum şi experţi în domeniul merchandising-ului şi al managementului brandului, care au ajutat producătorii noştri să pătrundă în tainele tendinţelor de modă şi, în general, să-şi îmbogăţească cunoştinţele vizavi de crearea şi dezvoltarea unui brand.
Totodată, cu susţinerea Programului USAID CEED II, la finele lunii februarie a fost lansată o campanie promoţională de promovare a brandurilor autohtone, cu sloganul „Din inimă branduri de Moldova”. „Trebuie să insuflăm consumatorului autohton că mărfurile noastre sunt la fel de competitive ca şi cele străine”, susţine Maria Gheorghiţă.
O dovadă că întreprinderile moldoveneşti de textile sunt capabile să creeze mărfuri de calitate este şi faptul că multe dintre acestea produc mărfuri pentru cele mai cunoscute branduri din Europa. Din cele 440 de întreprinderi autohtone de textile si încălţăminte, doar 20% produc pentru piaţa locală, în timp ce restul lucrează pentru export.
Un brand necesită mulţi ani pentru creare şi promovare, precum şi investiţii permanente pentru menţinerea acestuia pe piaţă. Experţii susţin că investind acum în crearea unui brand de calitate roadele vor fi culese peste 5, 10 sau chiar 30 de ani. Dar investiţia şi efortul se merită indiscutabil. Pentru că doar creând mărfuri autohtone, indiferent că este vorba despre textile, încălţăminte sau alte bunuri, vom putea investi în economie, iar aceasta înseamnă să investim în viitorul ţării.
Далее...
Corporate Banking - locomotiva BCR Chişinău
Departamentul Corporate Banking este strategic în structura unei bănci, deoarece acesta deserveşte cei mai importanţi clienţi şi contribuie semnificativ la formarea activelor. Astfel, de activitatea acestui departament, de calificarea, abilităţile şi profesionalismul angajaţilor şi, în primul rând, ale managerului, depinde în mare parte dezvoltarea cu succes a băncii. Este şi cazul BCR Chişinău, unde echipa Departamentului Corporate Banking, condus de Natalia Codreanu, deţine o cotă de circa 70% din portofoliul de credite al băncii, fiind, astfel, pe drept considerat locomotiva dezvoltării acestei instituţii financiare.
Profit: Dnă Codreanu, Departamentul pe care îl conduceţi este unul foarte important în structura oricărei bănci. În cazul BCR Chişinău, care este contribuţia acestui Departament la totalul activelor băncii?
Natalia Codreanu: Departamentul Corporate Banking deserveşte un număr de peste 250 de clienţi corporate cu cifra de afaceri mai mare de 1 mil. euro, care sunt adiţional segmentaţi în IMM, companii mari şi clienţi internaţionali. Clienţii noştri beneficiază de tot spectrul de servicii bancare de tip credit şi noncredit. Fiecare client are un manager de relaţii dedicat, care este prima persoană de contact şi care este responsabil de deservirea clientului, începând cu deschiderea contului şi încheind cu structurarea tranzacţiilor de finanţare.
În cadrul Departamentului tindem să oferim clienţilor soluţii şi servicii complexe, care pornesc de la nevoile acestora. Scopul principal al activităţii noastre este să stabilim relaţii de parteneriat de lungă durată cu clienţii corporate şi să ajutăm clienţii în dezvoltarea afacerii.
La ora actuală, peste 2000 de companii care activează în R.Moldova sunt clienţi BCR. Astfel, cei 250 de clienţi corporate deţin o cotă de 70% din portofoliul de credite, de aceea noi înţelegem pe deplin responsabilitatea care ne revine în cadrul băncii.
Pe lângă serviciile de corporate banking, venim şi cu soluţii de retail banking pentru angajaţii companiilor. În această direcţie colaborăm cu colegii din Linia Funcţională Retail, care au o experienţă vastă în domeniul serviciilor acordate persoanelor fizice.
Profit: Spuneaţi că în portofoliul Departamentului intră şi clienţi internaţionali. Există vreo diferenţă în modul de abordare a BCR Chişinău faţă de clienţii străini în comparaţie cu cei locali?
N.C.: Noi clasificăm clienţii ca fiind un client internaţional reieşind din criteriul acţionariatului şi genului de activitate. În categoria dată intră clienţi care au peste 51% acţionariat străin şi care practică activităţi de cross border (import-export, proiecte internaţionale, contracte de proporţii încheiate cu partenerii din străinătate). Spectrul de produse şi servicii oferite unui client local şi cel internaţional este acelaşi, dar, într-adevăr, există o diferenţă din punctul de vedere al abordării. În persoana instituţiilor bancare, clienţii internaţionali caută în Moldova un partener solid, preferabil membru al unui grup financiar internaţional, care să-i ofere atât siguranţa operaţiunilor, cât şi confort şi consultanţă profesionistă în domeniul operaţiunilor financiare. Această categorie de clienţi solicită produse calitative de cash management (deservirea conturilor şi plăţilor) şi deservire la distanţă (Internet Banking). Pentru a facilita colaborarea cu clienţii internaţionali este obligatoriu ca angajaţii să cunoască limbile străine.
Pentru îmbunătăţirea deservirii clienţilor internaţionali, în cadrul Grupului Erste a fost creat un birou specializat International Desk – responsabil pentru creşterea volumului de operaţiuni al clienţilor internaţionali în cadrul Grupului. Prin International Desk se face legătura între managerul de relaţii din banca locală şi managerul de relaţii din banca în care clientul doreşte să deschidă cont sau să acceseze alte produse bancare. Prin International Desk are loc un schimb permanent de informaţii, se deschid conturi în regim cross-border, se transmit documente, se creează contacte între posibili parteneri etc. În procesul deservirii unui client internaţional, care este clientul Erste, noi contactăm colegii noştri ca să înţelegem mai bine solicitările clientului şi nivelul de deservire deja oferit în cadrul Grupului. Cu alte cuvinte, companiilor internaţionale care vin în Moldova le oferim pachete de servicii de care au nevoie şi cu care s-au obişnuit în ţara lor de origine.
Clienţilor locali care vor să penetreze pieţele internaţionale le oferim tot suportul în ceea ce înseamnă scrisori de bonitate, garanţii şi contra-garanţii bancare. Aici avem un avantaj competitiv, fiind membrul Grupului Erste – clienţii noştri pot beneficia de scrisori de garanţie emise de BCR SA sau Erste Grup Bank, care sunt acceptate la nivel internaţional.
Profit: Ce întreprinde BCR Chişinău pentru a majora numărul clienţilor mari ai băncii?
N.C.: Noi avem o strategie clară de abordare a clienţilor mari pe care o implementăm consecvent. Abordăm clienţii structurat în funcţie de tipul de activitate şi creăm oferte individuale, reieşind din solicitările clienţilor. De exemplu, noi nu practicăm un marketing extensiv, ci mergem pe o abordare individuală şi o relaţie de încredere cu clienţii noştri. În acest proces, foarte mult contează profesionalismul angajaţilor. Prin urmare, pentru a spori nivelul lor de profesionalism, ei participă permanent la traininguri, seminare, forumuri sau mese rotunde organizate atât în Moldova, cât şi în străinătate – România, Cehia, Austria. Are loc o dezvoltare profesională continuă a angajaţilor, fapt care contribuie esenţial la îmbunătăţirea indicatorilor băncii.
Profit: În anul 2011 Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a oferit BCR Chişinău în cadrul Programului de Finanţare pentru Eficienţa Energetică în Moldova (MoSEFF), un credit în valoare de 7 mil. euro pentru creditarea ulterioară a companiilor moldoveneşti care investesc în proiecte care conduc la economisirea energiei. BCR Chişinău, a fost una dintre cele trei bănci locale selectate de BERD pentru implementarea acestui proiect. Câte companii au fost creditate în cadrul acestui program de BCR Chişinău?
N.C.: Programul MoSEFF este unul foarte important pentru noi, cu atât mai mult cu cât aceasta este prima noastră colaborare cu o organizaţie financiară internaţională. Faptul că am ajuns în lista celor trei bănci, care au intrat în acest parteneriat cu BERD-ul, reprezintă un avantaj pentru noi, care ne obligă, în acelaşi timp, la o responsabilitate enormă.
Până acum, în cadrul acestui program, BCR Chişinău a creditat mai multe companii din diferite industrii, printre care şi întreprinderea mixtă ”Magt-Vest” din Donduşeni, care a câştigat premiul MoSEFF pentru cel mai bun proiect în agricultură. În prezent, analizăm proiecte interesante care ţin de biomasă şi pe care sperăm să le finalizăm cu succes.
În cadrul acestui program condiţiile de creditare sunt condiţiile generale de piaţă, însă avantajul constă în faptul că aceste companii pot avea până la 20% grant din valoarea creditului acordat, plus toată asistenţa gratuită oferită de experţi străini privind estimarea efectului de economisire în cazul realizării proiectului, precum şi consultanţa necesară referitor la alegerea producătorilor echipamentului.
Profit: Ce lecţie a învăţat BCR Chişinău din această cooperare cu BERD? Intenţionează banca să participe şi la a doua etapă a acestui proiect care urmează să demareze în viitorul apropiat?
N.C.: BCR Chişinău a parcurs un proces de selectare foarte riguros, în rezultatul căruia înţelegem deja ce înseamnă o colaborare cu o instituţie financiară internaţională şi la ce nivel trebuie să fim pentru a fi eligibili pentru iniţierea relaţiilor cu alte instituţii de această talie. Faptul că am fost eligibili pentru BERD reprezintă un avantaj enorm pentru noi şi experienţa obţinută în cadrul acestui proces de selectare, evident, va fi utilă pentru discuţiile cu alţi eventuali parteneri internaţionali.
În ceea ce priveşte posibilitatea participării la cea de-a doua etapă a proiectului, intitulat MoREFF şi destinat creditării persoanelor fizice, noi am iniţiat deja discuţii cu BERD la acest capitol. Programul MoREFF are drept scop reducerea consumului de energie în zonele rezidenţiale. BCR Chişinău este una dintre cele mai active bănci pe piaţa creditelor imobiliare, fiind şi prima instituţie care a aderat la programul municipal „Prima Casă”. Noi credem în viabilitatea acestui tip de programe care vin să ofere un acces sporit populaţiei la credite pentru locuinţe. Participăm şi la discuţii privind lansarea unui al doilea program MoSEFF pentru companiile care investesc în eficienţa energetică.
Profit: BCR Chişinău prestează şi servicii de factoring?
N.C.: În general, pentru piaţa bancară din Moldova serviciile de factoring reprezintă un produs mai puţin dezvoltat. Pe scurt, factoringul este o tranzacţie financiară, unde o companie îşi vinde creanţele sale unei terţe părţi (numit factor) cu un discount în scopul obţinerii încasării imediate a facturii. Finanţarea creanţelor (altă denumire a factoringului) este un produs simplu care va permite să reduceţi termenul de încasare a creanţelor şi să obţineţi lichidităţi necesare pentru acoperirea plăţilor curente. Anume acum, când criza financiară a afectat, practic, orice sector de activitate, problema încasărilor este foarte actuală. De aceea considerăm că factoringul este un produs care va fi binevenit pe piaţă. În ianuarie curent, BCR Chişinău a devenit membru al Organizaţiei Internaţionale de Factorinng “Factors Chain International” (FCI), fapt care ne oferă posibilitatea de a fi un important factor pentru clienţii internaţionali, dar şi a oferi factoringul extern pentru clienţii noştri. Suntem în proces de testare a serviciului de factoring intern şi extern, iar în cel mai scurt timp acesta va fi lansat pe piaţă.
Profit: Cât de des sunt solicitate serviciile de consulting în cadrul BCR Chişinău?
N.C.: De fapt, consulting-ul este un serviciu solicitat tot timpul şi de aceea nu privim consulting-ul ca un produs separat. Scopul nostru nu este, pur şi simplu, de a vinde un produs, dar de a ajuta clientul să identifice soluţiile optime pentru dezvoltarea afacerii. Aici venim cu experienţa echipei alese, formate din profesionişti cu practică vastă în domeniul bancar. De asemenea, utilizăm şi know how al Grupului BCR şi Erste, ultima fiind o instituţie financiară cu o istorie de activitate cu succes de peste 190 de ani.■
Далее...
În ce se poate investi în 2012
Al doilea val de criză economică mondială se face tot mai vizibil, practic, în toate ţările, fapt ce alarmează atât investitorii mari, cât şi oamenii care dispun de anumite economii. Firmele de consultanţă şi economiştii se întrec în sfaturi privind domeniile în care ar fi bine să investim în anul curent, astfel încât să nu pierdem banii, ci să-i punem să lucreze pentru noi. Iată câteva dintre recomandările acestora.
1. Bănci
Analiştii Companiei Goldman Sachs Group Inc. recomandă investitorilor să evite în anul curent băncile europene, în condiţiile în care UE este în criză, iar aceste bănci au de refinanţat datorii de 750 de mlrd. euro. R. Moldova mai are până va ajunge în UE aşa că putem spera că sistemul financiar-bancar rigid din ţara noastră va ţine piept şi de această dată presiunilor crizei. Totuşi, un semnal neplăcut pentru cei ce îşi ţin banii în băncile din ţară este că acestea au micşorat dobânzile la depozite.
2. Piaţa de capital
Experţii de la Erste Grup Bank sunt destul de sceptici cu privire la revenirea pieţelor de capital din zona euro la nivelul anului 2009. Ei prezic o revenire lentă şi dau sfaturi de a ne reorienta privirile spre acţiunile din Europa Centrală şi de Est.
3. Energie
La începutul anului curent, preţul petrolului a crescut brusc, drept rezultat al tensiunilor din Orientul Mijlociu. Specialiştii Goldman Sachs consideră că preţul petrolului va creşte semnificativ în 2012, fapt pentru care se merită să facem plasamente în sectoare, precum petrol şi gaze. Şi Erste Group Bank consideră că sectoarele de petrol şi gaze naturale prezintă cele mai atractive profiluri de creştere în anul curent.
4. Stabilitatea aurului
Timp de 11 ani consecutiv preţul aurului a crescut cu mici variaţii, iată de ce acest metal preţios este o investiţie sigură pentru cei ce nu vor să rişte. Analiştii fondurilor de investiţii chiar recomandă să ne ţinem economiile în aur, pentru că acesta ar putea atinge un nou record în 2012. Conform unui raport PricewaterhouseCoopers, aurul va ajunge în anul curent la peste 2 mii dolari pentru o uncie în condiţiile în care la finele anului 2011 aurul costa 1531 dolari/uncie. Din cauza crizei economice, inflaţia devine vizibilă în tot mai multe state, iar investitorii se orientează ca pe timpuri către aur. The Times scrie pe un ton ironic că miliardarii au început “să cumpere la tonă” aurul, fapt ce ar trebui să dea de gândit chiar şi celor care au mai puţine finanţe.
5. Afaceri proprii
Criza economică mondială a închis multe afaceri, în acelaşi timp noi business-uri au apărut şi chiar au prosperat. Mulţi investitori consideră că se merită să investeşti bani într-o afacere proprie de dimensiuni mici. Chiar dacă este riscant, dacă te pricepi în domeniul tău, atunci reuşeşti. Economiştii din România consideră că un exemplu de investiţie cu augur în 2012 este cea în covrigării, asta pentru că se face pe bani puţini, iar materia primă, grâul, este relativ ieftină. Unicul inconvenient este amplasarea localului. Covrigăriile trebuie amplasate în locuri cu flux mare de pietoni-potenţiali clienţi.
6. Întoarcerea către agricultură
Într-o ţară agrară ar fi păcat să nu investim în agricultură, odată ce materie primă este, iar investiţiile nu sunt foarte mari. Sigur, acestea nu sunt lipsite de riscuri. Agricultorii care apelează la tehnologiile moderne îşi recuperează în câţiva ani investiţiile. În Moldova piaţa de desfacere pentru produsele agricole constituie o problemă, însă pentru afacerile de mici proporţii aceasta ar putea să nu fie atât de acută. Diversificarea culturilor agricole cultivate asigură un succes mai mare al afacerii, spun experţii.
7. Infrastructură
Ţările cu economii în dezvoltare au nevoie de infrastructură de tot felul, iar investiţiile în acest sector (autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, infrastructură pentru utilităţi) pot aduce venituri. Mai mulţi investitori străini şi-au încercat norocul în R. Moldova, investind în drumuri. Corupţia în administraţia publică, şi nu numai, a împiedicat însă atât planurile lor investiţionale, cât şi dezvoltarea infrastructurii în ţară. Specialiştii constată, cu părere de rău, aceste lucruri, mai ales că anul trecut Parlamentul a adoptat o lege privind drumurile private. Dacă s-ar găsi cineva să le construiască, ar putea face nişte bani.
8. Viitorul este al telecomunicaţiilor
Omenirea se dezvoltă rapid şi cu ea telecomunicaţiile, unul dintre sectoarele ce înregistrează creştere constantă de la an la an. Analiştii de la Erste Group Bank susţin că telecomunicaţiile vor avea o evoluţie bună în 2012. Astfel, se merită de a investi în companiile de telecomunicaţii, cu toate scandalurile din jurul lor pe plan local sau mondial. Autorităţile moldovene au încercat de câteva ori să deetatizeze SA „Moldtelecom”, însă de fiecare dată nu le-a plăcut suma propusă de investitorii străini. În prezent, autorităţile analizează din nou posibilitatea de a privatiza această companie.
9. Industria alimentară
În timp de criză, mulţi dintre marii investitori îşi direcţionează resursele spre industria de procesare a alimentelor. Logica este simplă: fie viaţa cât de grea, toţi vor să mănânce. Chiar dacă majoritatea oamenilor îşi strâng cureaua, refuzându-şi diferite răsfăţuri, mâncarea este o necesitate şi toţi sunt nevoiţi să o cumpere. Experţii spun că cei care îşi vor deschide în 2012 mici afaceri în acest domeniu nu vor da greş, contează să vă găsiţi nişa potrivită pe piaţă.
10. „Nu” pentru...
Mai multe companii de analiză cu renume mondial ne sfătuiesc să nu „îngropăm” banii în sectorul imobiliar, deoarece acesta va stagna şi chiar se prevede o scădere a vânzărilor de locuinţe. Pe lângă declinul locuinţelor, piaţa auto în 2012 nu-şi va lua avânt nici ea, susţin unii experţi. Cu ochi răi este văzut şi turismul, sector în care experţii nu ne recomandă să investim. Analiştii adăugă că neîncredere emană şi domeniul construcţiilor, retail-ul sau serviciile financiare.■
Далее...
Există viaţă şi după... faliment
Activitatea în cadrul unui Fond de Investiţii private diferă foarte mult de alte afaceri avute de mine până acum. Când construieşti o afacere în sectorul real, operezi cu active fizice, materii prime, capital, forţă de muncă. Toate unite corect împreună dau valoarea adăugată dorită. Alta însă este povestea într-un Fond de Investiţii private.
S-ar părea că totul depinde de analiza financiară a obiectului de investiţii, tehnologiile utilizate, modelul financiar, aspectele legale, implicarea în managementul operaţional şi, bineînţeles, formula de valorificare a investiţiei (exit-ul). În realitate, este un exerciţiu de psihologie. Dacă vom lăsă la o parte antreprenorii cu idei de start up, majoritatea ne contactează în condiţii de maximă disperare. Afacerile merg prost, este nevoie de capital proaspăt sau vânzare (scăpare) de business (probleme).
Se spune că toţi suntem fericiţi la fel şi nefericiţi - fiecare în felul său. Căile spre faliment sunt diferite - idei neinspirate de afaceri, management prost, lipsă de experienţă, schimbarea condiţiilor de piaţă etc. Mai nou, - concurenţa neloială şi intervenţia birocraţiei corupte.
Ca de obicei, de afaceri se apucă persoanele cu un ego dezvoltat şi pasibile de a-şi asuma riscul. Pentru ei, insuccesul, în general, şi în afaceri, în special, este o tragedie greu de acceptat şi gestionat. Stres, disperare, decizii şi mai proaste. Şi totuşi, dacă este să ne uităm treaz la o situaţie de insolvenţă şi chiar faliment, nu se întâmplă nimic ieşit din comun. Zilnic, în lume, falimentează zeci de companii, de la Lehman Brothers până la un mic magazin de cartier. Aşa este natura afacerilor de când lumea. Tot de atunci sunt bine cunoscute şi căile de soluţionare a problemelor. Legislaţia ţărilor cu economie de piaţă prevede procedurile de declanşare a insolvenţei, restructurării şi revenirii sau declarării falimentului. Şi cutuma businessului prevede anumite reacţii din partea creditorilor, ca de obicei probusiness.
Un element important este “haircut”-ul (tunsura), reducerea benevolă a datoriilor de către creditori. Vezi exemplul Greciei. Atunci când ajungi la o asemenea situaţie, nu mai poţi acţiona în regim de rutină şi aştepta că lucrurile se vor soluţiona de la sine. Este nevoie de acţiuni rapide şi profesionale. Practica arată că managementul nu este capabil să se ocupe de restructurarea companiei. O combinaţie între avocaţi şi specialişti în restructurare (management de criză) este soluţia optimă. Este important să nu te ţii “cu dinţii” de afaceri. Pregăteşte-ţi din timp linii de retragere. Unica linie de marcare pe care nu o poţi abandona este securitatea minimă economică a familiei.
Multe tragedii au loc din inconştienţa unor antreprenori care pun în gaj, ca la casino, casele şi alte bunuri personale. O situaţie mai nouă este cu garanţiile personale. Unii, cu o nonşalanţă uimitoare, împart garanţii care se răspândesc şi pe bunurile membrilor familiei. În caz de faliment, auditorii sunt pasibili să te urmărească pe tine şi pe membrii familiei până în “pânzele albe”. În rest, nu contează nimic din elementele de răsfăţ, prestigiu şi glamour. Vindeţi avioanele personale, iahturile, maşinile de lux, tablourile, bijuteriile, casele de vacanţă pe insulele exotice. Dacă le aveţi, desigur. Valorificarea doar a unuia dintre aceste obiecte vă va permite să aveţi un trai decent pe mulţi ani înainte.
Şi încă un lucru, insuccesul în afaceri nu este un stigmat. Rata de rateu în SUA, de exemplu, este de aproximativ patru. Adică din patru afaceri iniţiate de un antreprenor doar una este de succes.
Este bine să găseşti un punct de sprijin ca să poţi schimba lumea. Rar, din prima.■
Далее...
Investiţii semnificative pentru îmbunătăţirea serviciilor
De la declararea independenţei sale în 1991, R.Moldova invită cu regularitate investitorii străini pe piaţa locală, ca să ajute la dezvoltarea economiei în baza unor criterii reciproc avantajoase. Mai multe companii străine au răspuns invitaţiei şi se pare că nu au motive să regrete. Una dintre aceste companii este şi Gas Natural Fenosa, care în anul 2000 a privatizat trei dintre cele cinci reţele de distribuire a energiei electrice, iar în rezultat deconectările frecvente de la reţea şi facturile neplătite au încetat să mai facă parte din viaţa noastră cotidiană. Faptul că asemenea investitori strategici precum Gas Natural Fenosa sunt satisfăcuţi de activitatea companiei fiice din Moldova şi chiar au planuri de extindere poate fi privit drept un mare succes atât pentru companie, cât şi pentru ţară. Dacă această stare de spirit ar fi împărtăşită de un număr tot mai mare de investitori străini şi locali, atunci Moldova, la sigur, ar reuşi să-şi dezvolte economia şi să aducă standardele europene în casele noastre. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Country Manager Gas Natural Fenosa Moldova Jose Luis Gomez Pascual, vorbeşte despre rezultatele înregistrate de companie în anul 2011, planurile de investiţii, eficienţa energetică şi perspectivele surselor regenerabile de energie.
Profit: Dle Gomez, în calitate de manager pentru ţară, reprezentaţi, împreună cu preşedintele companiei, Silvia Radu, interesele Gas Natural Fenosa în RM. Spuneţi-ne, vă rog, care sunt principalele scopuri şi obiective ale Gas Natural Fenosa în ţara noastră nu doar din perspectiva unui investitor strategic, dar şi a unui grup internaţional important şi de succes care activează pe piaţa energetică a peste 20 de state?
G.P.: Scopul nostru principal este asigurarea cu energie electrică a circa 70% din teritoriul R. Moldova. Suntem pe deplin conştienţi de importanţa serviciilor pe care le acordăm şi încercăm să ne îndeplinim misiunea în conformitate cu standardele internaţionale de calitate şi etice. Suntem permanent în căutarea unor posibilităţi de îmbunătăţire a calităţii produsului nostru, siguranţei procesului de livrare a energiei electrice, grijii pentru consumatori şi eficienţei operaţionale.
Profit: Gas Natural Fenosa este o corporaţie internaţională care dispune de companii fiice în 24 de ţări ale lumii. Ce ne puteţi spune despre rezultatele înregistrate de Gas Natural Fenosa Moldova în comparaţie cu alte subdiviziuni ale Gas Natural Fenosa?
G.P.: Este adevărat că Gas Natural Fenosa Moldova este o companie mică în comparaţie cu Gas Natural Fenosa din Spania, Italia, Brazilia, Mexic sau Columbia. Dar rezultatele înregistrate de Gas Natural Fenosa Moldova sunt remarcabile. De exemplu, un asemenea indicator important precum este SAIDI - durata medie a deconectărilor pentru consumator - a scăzut de la 18 ore pentru consumator pe an în 2004 la 6,85 ore în 2011. În acelaşi timp, pierderile din sistem s-au redus de la 34% în 2001 la doar 13% în 2011, în timp ce din 2005 rata de achitare este de aproape sută la sută. Aceste rezultate pozitive se datorează investiţiilor noastre în modernizarea reţelelor şi a managementului, precum şi implementării planurilor de îmbunătăţire operaţională. Şi, desigur, cu sprijinul şi înţelegerea consumatorilor noştri.
Profit: Cum a fost anul 2011 pentru Gas Natural Fenosa, în general, şi pentru Gas Natural Fenosa Moldova, în particular?
G.P.: Aş spune că, în linii generale, în 2011 grupul nostru a fost capabil să facă faţă crizei. Profitul net al grupului s-a majorat cu 10% în 2011 în comparaţie cu 2010, iar suma totală a investiţiilor a atins cifra de 1,514 mlrd. euro.
Cât priveşte Gas Natural Fenosa Moldova, am reuşit să ne atingem obiectivele stabilite. Cifra de afaceri a Gas Natural Fenosa Moldova a fost de peste 3,3 mlrd. lei în 2011 în comparaţie cu 3,08 mlrd. în 2010. În acelaşi timp, un asemenea indicator important precum EBITA (profit înainte de dobândă, taxe, depreciere şi amortizare) a fost de 485.277 mii lei ($40,9 mil.) comparativ cu 447.700 mii lei în 2010. Aceste cifre ar putea părea foarte mari, dar trebuie să se ţină cont de faptul că din cei 100 de lei achitaţi de consumatori, noi plătim 70 de lei companiilor producătoare de energie electrică şi companiei Moldelectrica (care transportă energia electrică), iar nouă ne revin doar 30 de lei pentru acoperirea costurilor operaţionale şi pentru investiţii. Profitul companiei a fost de 337.836 mii lei, în creştere faţă de 319.121 mii lei în 2010. Cea mai mare parte a profitului a fost îndreptată pentru investiţii (Red Union Fenosa investeşte 75% din profit pentru a îmbunătăţi serviciile prestate).
Aş vrea să menţionez faptul că, fiind o companie care este supusă reglementării, venitul net al companiei este obţinut din recuperarea investiţiilor, care sunt revizuite anual de ANRE în baza unei metodologii speciale aprobate prin lege.
Profit: Se poate spune deci că acţionarii sunt mulţumiţi?
G.P.: Ei, la sigur, nu sunt nemulţumiţi.
Profit: Gas Natural Fenosa este unul dintre cei mai mari investitori strategici din RM. Care este suma investiţiilor făcute de Gas Natural Fenosa în Moldova şi care a fost tendinţa pe parcursul ultimilor ani?
G.P.: Cu începere din anul 2000, Gas Natural Fenosa a investit peste 2,6 mlrd. lei (peste $211 mil.) în Moldova, inclusiv 440 mil. lei în 2000, 223 mil. lei în 2004, 201 mil. lei în 2009, 247 mil. în 2010 şi 258 mil. în 2011.
Profit: Prin ce se explică faptul că anul trecut volumul investiţiilor a fost cel mai mare cu excepţia anului 2000 când Gas Natural Fenosa a procurat RED-urile şi era nevoie de investiţii majore?
G.P.: Trei lucruri trebuie menţionate în acest context. În primul rând, necesitatea stringentă de a renova, moderniza şi îmbunătăţi calitatea reţelelor existente. Al doilea aspect constă în faptul că în fiecare an ANRE stabileşte obiective tot mai stricte în ceea ce priveşte durata deconectărilor, calitatea serviciilor şi pierderile din sistem. Şi în al treilea rând, este necesar să se ţină cont de resursele disponibile. Anul trecut am reuşit să îmbunătăţim situaţia în cadrul companiei, astfel încât să avem mai multe resurse financiare generate de companie care, împreună cu alte resurse contractate de la instituţii financiare multilaterale (EBRD şi IFC), au putut fi utilizate pentru investiţii.
Profit: Dar care sunt planurile de investiţii ale companiei pentru următorii ani?
G.P.: Avem câteva planuri investiţionale, majoritatea dintre care sunt deja în derulare. În particular, Gas Natural Fenosa intenţionează să investească peste 17 mil. euro în arhitectura reţelelor în 2012-2020, lucru care ne va permite să localizăm mai repede deconectările din sistem şi să reducem timpul necesar pentru reconectare. De asemenea, intenţionăm să investim peste 55,4 mil. euro în renovarea liniilor de tensiune medie şi joasă în 2012-2020; peste 10,7 mil. euro - în modernizarea substaţiilor în 2012-2016 şi peste 19,4 mil. euro - în construcţia şi renovarea posturilor de transformare în 2012-2017 şi alte 30,4 mil. euro - în renovarea liniilor subterane în cablu în 2013-2020.
Profit: În prezent, Gas Natural Fenosa Moldova procură doar 25-30% din electricitatea pe care o furnizează consumatorilor de la CET-urile locale, iar restul 70% - de la Centrala de la Cuciurgan şi din Ucraina. Sunteţi mulţumiţi de serviciile prestate de aceste companii?
G.P.: Sectorul energetic al RM are nevoie de modernizare. Fiind destul de vechi, CET-urile nu mai sunt atât de eficiente, costurile de producţie sunt mari şi, respectiv, preţul pe care trebuie să-l achităm este şi el mare. Unele generatoare ale Centralei de la Cuciurgan, de asemenea, necesită investiţii pentru a fi eficiente. Investind în sectorul de producere a energiei electrice, RM ar face aprovizionarea cu energie electrică mult mai sigură şi eficientă.
Profit: Investiţiile directe efectuate de Gas Natural Fenosa în sectorul energetic din RM contribuie la dezvoltarea altor sectoare ale economiei naţionale. Aţi putea să ne daţi exemple concrete în acest sens?
G.P.: Gas Natural Fenosa Moldova este aprovizionată cu bunuri de circa 180 de companii, dintre care 50 au facturi anuale de peste 200 mii lei. De asemenea, cooperăm cu circa 240 de companii prestatoare de servicii, iar cu 35% dintre acestea avem facturi de peste 200 mii lei anual. Companiile prestatoare de servicii au circa 1 000 de angajaţi, ceea ce înseamnă că pe lângă cele 1 142 de locuri de muncă directe care existau în cadrul companiei noastre la sfârşitul lunii decembrie 2011, noi generăm şi locuri de muncă indirecte. De asemenea, cooperăm cu instituţiile universitare, le ajutăm să-şi îmbunătăţească cunoştinţele la capitolul energetică pentru a putea angaja mai târziu absolvenţi bine pregătiţi.
În 2012 planificăm să achiziţionăm bunuri în valoare de 197,7 mil. lei (12,2 mil. euro) şi servicii în sumă de 187,03 mil. lei (11,5 mil. euro). Procurăm transformatoare, conductoare, contoare şi cabluri.
Profit: Găsiţi tot de ce aveţi nevoie pe piaţa din Moldova sau sunteţi nevoiţi să importaţi majoritatea bunurilor şi serviciilor de care aveţi nevoie?
G.P.: Procurăm majoritatea serviciilor de care avem nevoie pe piaţa locală. Din păcate, la capitolul bunuri suntem foarte dependenţi de piaţa externă. Pe piaţa din Moldova putem procura piloni şi accesorii pentru reţele, dar suntem nevoiţi să importăm cabluri, transformatoare şi alte bunuri. Acest lucru înseamnă că este absolut necesar de a dezvolta industria locală.
Profit: În ultimii ani, problema surselor regenerabile de energie a devenit una foarte actuală la nivel mondial, precum şi în RM. Ţinând seama de experienţa Gas Natural Fenosa în acest domeniu, la ce aspect important ar trebui să atragă atenţia autorităţile RM pentru a putea utiliza surse regenerabile de energie?
G.P.: În primul rând, este absolut necesar de a reduce dependenţa RM faţă de sursele energetice din exterior. În prezent, Moldova este dependentă de gazele ruseşti, de importurile de energie electrică din Ucraina, iar principalul furnizor de energie electrică (Centrala de la Cuciurgan) este situată în partea stângă a Nistrului. În plus, CET-urile, aflate în proprietate de stat, sunt destul de vechi şi nu mai sunt la fel de eficiente.
În acelaşi timp, sursele regenerabile de energie nu depind de petrol sau gaze, ele sunt mai mult sau mai puţin nelimitate şi nu poluează mediul înconjurător. În prezent, problema constă în faptul că aceste resurse nu sunt ieftine. În opinia mea, preţul trebuie să fie atractiv pentru investitori, iar în acelaşi timp nu trebuie să fie stimulată producerea surselor de energie regenerabilă „la orice preţ”. De exemplu, în Spania, unde 30% din volumul total al energiei consumate este energie regenerabilă, există un deficit de sute de milioane de euro, dat fiind faptul că costul surselor regenerabile de energie nu este inclus în tarif. Concluzia este că sursele regenerabile sunt necesare, dar la un preţ rezonabil.
În acelaşi timp, datorită dezvoltării noilor tehnologii, preţul instalării unei turbine care să producă energie regenerabilă se reduce în fiecare an, iar costurile devin tot mai accesibile. Astfel, dacă cu câţiva ani în urmă costul unui MW de energie electrică de origine eoliană era de peste $3 mil., atunci în prezent acesta este sub $2 mil. Moldova nu dispune de prea mult potenţial când este vorba de energia apei sau a soarelui, dar există potenţial pentru energia eoliană.
Profit: Gas Natural Fenosa dispune de o subdiviziune specială care oferă servicii de consultanţă şi audit în domeniul resurselor energetice. Credeţi că autorităţile R. Moldova ar trebui să apeleze la serviciile acestei structuri atunci când examinează diferite posibilităţi de producere a surselor regenerabile de energie?
G.P.: Da, ne-am dori acest lucru. Dispunem de cunoştinţele necesare şi putem elabora proiecte eficiente pentru clienţii noştri la un preţ rezonabil.
Profit: Pe parcursul ultimilor ani, BERD cooperează activ cu sectorul privat din Moldova, ajutând zeci, dacă nu chiar sute de companii să-şi îmbunătăţească eficienţa energetică. Care este sau care ar putea fi rolul Gas Natural Fenosa în acest proces şi cum ar putea fi îmbunătăţită cooperarea la acest capitol?
G.P.: Într-adevăr, eficienţa energetică este o politică foarte importantă pentru noi. Ea este bună şi pentru ţară, şi pentru planetă, deoarece energia este limitată. Gas Natural Fenosa este foarte activă la acest capitol în mai multe state. În Moldova, suntem cu ceva timp în urma agendei stabilite, dar am dori să recuperăm. La moment, ne pregătim să lansăm soluţii de eficienţă energetică în domeniul aprovizionării cu gaze, electricitate, căldură, iluminarea caselor şi a străzilor, auditul eficienţei energetice etc. Toate propunerile noastre se vor baza pe principiul eficienţei energetice.
Profit: Când Union Fenosa a intrat pe piaţa Moldovei în anul 2000, unii experţi susţineau că aceasta intenţionează să folosească Moldova pe post de trambulină pentru extinderea ulterioară în regiune, în special în România şi Ucraina. Mai târziu, au existat zvonuri precum că Union Fenosa intenţionează să-şi vândă activele în Moldova. Însă nici primul, nici al doilea scenariu nu s-au adeverit. Care este totuşi strategia reală a companiei ţinând cont de cele menţionate mai sus?
G.P.: În primul rând, aş vrea să precizez că nu proprietarii noştri au dorit să-şi vândă activele în Moldova, dar unii investitori s-au arătat interesaţi în procurarea RED Union Fenosa.
Strategia grupului nostru este de a creşte la nivel internaţional. Faptul că până la moment nu ne-am extins în această regiune se explică prin lipsa condiţiilor necesare: oportunităţi, cadrul legal şi posibilităţi de recuperare rezonabilă a investiţiilor. De asemenea, pe parcursul ultimilor ani ne-am ocupat de un lucru foarte important: integrarea companiilor Gas Natural şi Union Fenosa.
Aş vrea să menţionez faptul că pentru a ne dezvolta şi a aduce investiţii în Moldova trebuie să concurăm cu alte reprezentanţe ale Gas Natural Fenosa din Europa şi America Latină. Acestea, de asemenea, propun diferite proiecte pentru implementare administraţiei centrale a companiei Gas Natural Fenosa unde se adoptă asemenea decizii.
Profit: Ce aveţi în vedere exact atunci când vorbiţi despre creşterea companiei în Moldova? Intenţionaţi cumva să procuraţi cele două RED-uri aflate în proprietate de stat?
G.P.: Cred că ar fi bine atât pentru sectorul energetic, cât şi pentru ţară ca de distribuirea energiei electrice în partea de nord a ţării să se ocupe alţi investitori. Creşterea în Moldova ar putea fi obţinută, de exemplu, prin promovarea eficienţei energetice, elaborarea proiectelor privind sursele regenerabile de energie şi acordarea serviciilor de inginerie.
Profit: Cum se simte Gas Natural Fenosa în calitate de unul dintre cei mai importanţi investitori străini din RM?
G.P.: Pe parcursul ultimilor ani, echipa noastră din Moldova a reuşit să atingă scopurile trasate în business planurile noastre care conţin din ce în ce mai multe cerinţe. În pofida unui început destul de greu, investiţiile în Moldova s-au dovedit a fi de durată şi profitabile. De asemenea, investiţiile în Moldova sunt apreciate favorabil de compania mamă.
Profit: La sfârşitul acestui interviu, aş vrea să vă întreb care sunt impresiile Dvs. despre Moldova. Ce vă place în Moldova şi ce v-a surprins în ţara noastră?
G.P.: Mă aflu în Moldova de aproximativ un an şi jumătate. Am rămas plăcut impresionat de cunoştinţele tehnice ale inginerilor moldoveni care lucrează în compania noastră. Sunt la fel de bine pregătiţi ca şi cei din Spania, Brazilia sau Columbia. Îmi place, de asemenea, primăvara în Moldova, cu mulţi copaci înfloriţi şi flori cu mirosuri diferite. Este ceva foarte frumos.
Vorbind despre societate, aş spune că în Moldova oamenii sunt un pic cam închişi, cel puţin - în comparaţie cu Spania şi ţările din America Latină. Moldovenii îi tratează pe străini foarte bine şi cu mult respect, dar, în general, societatea este închisă şi este un pic dificil să intri în contact cu oamenii de aici. Cred că o societate mai deschisă ar face viaţa mult mai uşoară şi mai veselă.■
Далее...
