Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr. 03_2011 (187), martie 2011Cheia succesului „Creator Iu. Borş”
Dacă un om este apreciat şi judecat la prima vedere după îmbrăcăminte, atunci, cu siguranţă, mobilierul este accesoriul care creează prima impresie despre interiorul casei căreia îi treci pragul. Pe parcursul celor 23 de ani de activitate, fabrica de mobilă „Creator Iu. Borş” a reuşit să creeze o impresie bună despre sute şi mii de case şi apartamente, proprietarii cărora au optat pentru marca „Creator Iu. Borş”.
Creată în anul 1988, fabrica de mobilă „Creator Iu. Borş” a devenit pe parcursul anilor o adevărată istorie de succes, reuşind prin exemplul propriu să demonstreze că în R.Moldova este posibil să derulezi o afacere aliniată standardelor europene de calitate. În anul 2009 fabrica, magazinul şi oficiul central al companiei „Creator Iu. Borş” au fost transferate la cîţiva kilometri în afara capitalei. Ideea de a le concentra pe toate sub un singur acoperiş şi a crea un hipermarket de mobilă după modelul european s-a dovedit a fi cît se poate de reuşită, susţine directorul executiv al Companiei, Eduard Bunu.
„Într-un timp relativ scurt, clienţii noştri s-au acomodat cu faptul că „Creator Iu.Borş” este doar în afara oraşului, ceea ce înseamnă că aici pot vedea un sortiment mult mai mare de mobilier, dar în acelaşi timp pot discuta pe loc cu designerii noştri sau chiar cu conducerea firmei. Acest lucru este foarte comod şi avantajos. Pe parcursul activităţii ne-am învăţat că timpul clientului trebuie preţuit”, spune Eduard Bunu.
Urmărind scopul de a crea un produs autohton de calitate, care să poată concura cu cele europene, compania şi-a găsit nişa sa – mobila la comandă, devenind pe parcurs lider pe piaţa moldovenească la acest capitol. Astfel, în condiţiile în care produce doar mobilă la comandă, „Creator Iu. Borş” este pusă în situaţia de a se perfecţiona în permanenţă, deoarece trebuie să ţină mereu cont de preferinţele şi gusturile clienţilor, iar acestea, cum bine se ştie, sînt foarte diferite. Prin mobilierul creat, designerii companiei se străduiesc să ţină cont de doleanţele clienţilor, exprimînd, totodată, stilul şi personalitatea acestora.
Cartea de vizită a companiei este calitatea, susţine Eduard Bunu, care spune că acest lucru presupune şi un preţ mai mare al produsului. Chiar şi aşa însă clienţii, atît persoane fizice, cît şi companii private, acceptă acest lucru, fiind convinşi că un produs de calitate la un preţ mai mare cu siguranţă „trăieşte” mai mult decît un produs la un preţ mai mic, dar de o calitate inferioară. Convingîndu-se o singură dată de acest lucru, clienţii revin ulterior după alte piese de mobilier marca „Creator Iu. Borş”.
Eduard BUNU: Scopul nostru nu este să producem cît mai mult şi să obţinem un profit imediat, ci să fabricăm mobilă de calitate şi pe gustul clienţilor, astfel încît aceştia să fie mulţumiţi şi să revină la noi ori de cîte ori au nevoie de o piesă de mobilier nouă. Pe parcursul anilor am înţeles că anume această abordare reprezintă cheia succesului.
Gama mobilierului „Creator Iu. Borş” este foarte variată – de la mobilă pentru copii, bucătării, dormitoare, spaţii de odihnă, pînă la mobilier pentru oficii şi spaţii comerciale. Peste 500 de unităţi de mobilier pot fi găsite în magazinul companiei, care ocupă peste 3 mii m.p. Zilnic trec pragul acestuia zeci şi sute de persoane în speranţa că vor găsi aici mobila potrivită. Aranjat totul cu gust şi rafinament pînă în cele mai mici detalii, magazinul este o adevărată bijuterie a mobilei. Pînă şi muzica în surdină, dar şi mirosul proaspăt care domneşte în magazin fac parte din strategia de vînzare a „Creator Iu. Borş”, ne confirmă Eduard Bunu.
Chiar dacă în prezent concurenţa pe piaţă la capitolul mobilă este una destul de strînsă, directorul executiv al „Creator Iu. Borş” susţine că compania reuşeşte să facă faţă lucrurilor anume datorită faptului că lucrează pe segmentul individual. La moment, în cadrul fabricii activează aproximativ 250 de persoane, iar scopul conducerii este de a crea un nucleu puternic care să poată face faţă tuturor provocărilor. „Ne bazăm pe lucrătorii care activează de 10-15 ani în cadrul fabricii. Anume ei sînt cea mai bună şcoală pentru noii angajaţi”, spune Eduard Bunu, care este ferm convins că cea mai mare bogăţie a fabricii este anume capitalul uman.
„Creator Iu. Borş” a încheiat anul 2010 pe o notă pozitivă, ţinînd cont de faptul că anul precedent a fost unul de criză. Deşi a început cu greu, rezultatele finale pentru 2010 vorbesc despre un volum de vînzări mai mare decît cel înregistrat în anii dinaintea crizei. Capitalul social al fabricii este de 31 mil. lei, iar volumul anual de vînzări, spune Eduard Bunu, nu scade sub această cifră. Pentru anul 2011 fabrica planifică o creştere a vînzărilor cu circa 20-30% faţă de anul 2010. De asemenea, unul dintre obiectivele pentru anul 2011 este testarea pieţei externe, iar prima destinaţie va fi România.
Depozitele Victoriabank – pentru toţi şi fiecare
Pe parcursul celor două decenii de activitate, BC Victoriabank SA a avut întotdeauna o abordare specifică faţă de atragerea mijloacelor financiare de la populaţie şi agenţii economici. Banca a lansat numeroase proiecte inedite şi originale la care depunătorii au reacţionat, pe motiv că acestea erau avantajoase pentru ambele părţi. Despre produsele exclusive propuse în prezent de BC Victoriabank SA, redactorul-şef al revistei Profit, Alexandru Tanas, a discutat în cadrul rubricii „Reţete optime de lucru pentru bani” cu directorul Direcţiei Trezorerie a BC Victoriabank SA, Alexandru Cumatrenco.
Profit: Dle Cumatrenco, din ce reieşiţi atunci cînd elaboraţi politica de atragere a resurselor financiare de la populaţie - din faptul că banca are nevoie de aceşti bani sau din situaţia de pe piaţă?
A.C.: Cînd elaborăm un produs nou sau chiar întreaga gamă de depozite, luăm în calcul foarte mulţi factori. În primul rînd, se ia în considerare calculul necesarului de resurse pentru bancă, dar şi de nivelul rezervelor valutelor obligatorii. Totodată, luăm în calcul şi scadenţele băncii. De exemplu, ştim că multe depozite expiră în scurt timp, prin urmare trebuie să luăm măsurile necesare, cel puţin, pentru a le menţine. Un alt factor de care depinde această politică este, într-adevăr, piaţa. Trebuie să reacţionăm la tot ce se întîmplă. În plus, este vorba şi de factorii de imagine. Trebuie să facem mereu ceva nou pentru a oferi clienţilor produse comode şi deosebite.
Profit: De pe poziţia unui bancher, credeţi că este normal ca clienţii să vină la bancă pentru a deschide depozite, iar banca să le spună că nu primeşte acum bani?
A.C.: Acest lucru nu este normal şi nici nu se întîmplă la banca noastră. Este un nonsens. Disponibilitatea noastră de a primi resurse o arătăm prin condiţii – în primul rînd, rata, apoi multe alte condiţii conexe. Bineînţeles, ţinem cont şi de categoriile diferite de clienţi. Am încercat să creăm produse regionale, însă, ulterior, am decis că nu are rost ca depozitele să poată fi gestionate din orice colţ al ţării.
Profit: Prin ce se deosebeşte Victoriabank de celelalte bănci comerciale din Moldova?
A.C.: Prin crearea produselor exclusive, care nu se regăsesc la alte bănci. De exemplu, anul trecut am lansat depozitul pe termen lung VICTORIA SUPERB, care se deosebeşte de celelalte depozite prin faptul că banca îi garantează pe toată perioada lui, de la 5 la 10 ani o rată maximă. Cu alte cuvinte, clientul primeşte garanţia că, indiferent de ce s-ar întîmpla, rata lui va fi, cel puţin, egală cu cea mai mare rată oferită de bancă. În acelaşi timp, depozitul este flexibil, adică la el se pot adăuga surse financiare sau pot fi retrase parţial. Mai mult decît atît, chiar dacă depozitul se reziliază, clientul nu pierde toată dobînda, ci doar cea calculată pentru ultimul an. Dacă am face o comparaţie cu alte depozite pe termen lung, atunci la acest depozit se observă deja un flux destul de mare de mijloace şi interesul mai multor clienţi.
Un alt depozit exclusiv este depozitul PROGRESIV, deschis pe termen de 1 an. Condiţiile acestuia, de asemenea, sînt foarte avantajoase, deoarece după fiecare trei luni deponentul are dreptul să-şi retragă mijloacele şi nu pierde nimic. În plus, la fiecare trei luni, rata dobînzii creşte. De exemplu, dacă în primele trei luni rata este de 6%, atunci în următoarele trei luni aceasta este deja de 10%. Este un fel de bonus pentru clienţi, care sînt remuneraţi pentru fidelitate.
De asemenea, avem şi depozitul SUPERFLEX, însăşi denumirea căruia vorbeşte despre felul cît este de flexibil. Condiţia este ca doar o anumită parte a depozitului să fie blocată pe un termen de doi ani. În rest, clientul are posibilitatea să gestioneze sursele cum doreşte. Plus la aceasta, şi rata este una destul de atractivă, ţinînd cont de faptul că la conturi curente, în general, nu se plăteşte dobîndă. Aici este o dobîndă comparabilă cu depozitele la termen.
Anul trecut am lansat şi depozitul TRANSFER RAPID cu condiţia ca mijloacele pe care deponenţii le plasează la acest depozit să provină doar din transferuri rapide, adică din bani transferaţi de peste hotare.
Profit: La moment, lichiditatea băncilor este de circa 3 mlrd. lei. Cu toate acestea, majoritatea băncilor, inclusiv Victoriabank, continuă să atragă mijloace băneşti de la populaţie. Nu credeţi că în acest caz există riscul creării unui dezechilibru?
A.C.: În afară de credite, există şi alte instrumente de plasare a mijloacelor. Dacă vorbim de lei, atunci este vorba de valorile mobiliare de stat, certificatele Băncii Naţionale. La valută este mai dificil, deoarece băncile corespondente plătesc mult mai puţin decît plătim noi deponenţilor. Dar ţinînd cont de faptul că există proiecte de creditare în lucru, precum şi conturile la vedere ale persoanelor juridice de la care se pot retrage mijloacele oricînd, toate acţiunile noastre sînt justificate.
Profit: Anul 2010 a fost anul în care ratele dobînzii la depozite au fost mai joase – în valută, de exemplu, au fost de 3,5-4%. Ce rate prognozaţi pentru acest an?
A.C.: Deja ratele au crescut puţin, dar pînă cînd economia nu va fi relansată şi nu vor apărea proiecte noi viabile de creditare, ratele nu vor fi majorate foarte mult.
Profit: Cum influenţează asupra activităţii Victoriabank decizia BNM de a majora rezervele obligatorii de la 8% la 11%?
A.C.: Orice creştere a nivelului rezervelor obligatorii implică nişte blocări de fonduri. Dar avînd în vedere lichiditatea înaltă a băncii, acest lucru nu ne afectează.
Profit: Credeţi că este corect ca ratele do-bînzilor propuse de bănci să fie mai mici decît nivelul inflaţiei, situaţie care se înregistrează în R.Moldova în ultima perioadă?
A.C.: La Victoriabank rata dobînzii la depozite este, cel puţin, la nivelul inflaţiei, iar pentru unele depozite – chiar net superioară. Dar trebuie să ţinem cont de faptul că banca nu este totuşi o instituţie caritabilă, ci comercială, iar orice dobîndă pe care o achită trebuie să şi-o recupereze din credite sau din alte instrumente financiare.■
Cît costă lumea virtuală?
De rînd cu roata, curentul electric sau internetul, banii sînt una dintre cele mai mari invenţii ale omenirii. Banii reali, virtuali sau, mai des, imaginari, sînt măsura universală de cost a tot ce este material şi nu numai, de la o pereche de ciorapi la… bunul-simţ.
Cu toate acestea, risc să afirm că la orizont apare o noua unitate de măsură universală, pe care eu am numit-o provizoriu “P&I” (Power and Influence). La această concluzie am ajuns atunci cînd am încercat să explic următorul fenomen: nivelul de capitalizare a reţelei de socializare Twitter a ajuns la $10 mlrd. În acelaşi timp, Twitter are încasări de doar $100 mil. pe an, iar profiturile ramîn pe roşu. Din punctul de vedere al economiei clasice este un nonsens.
Este un “bubble”? Şi da, şi nu. Da, pentru că nu poate o companie cu o cifră de afaceri atît de mică să aibă o capitalizare atît de mare. Nu, pentru că piaţa, în mod aparent paradoxal, este gata să plătească pentru altceva decît EBITA, Profit etc. Acest altceva este “Power and Influence” (P&I), în rîndul sutelor de milioane de utilizatori. Deci, cash-ul nu este totul şi, în special, cînd este vorba de puterea de influenţă politică (socială).
Revoluţiile din ţările arabe sînt un exemplu elocvent. Contrar sacilor cu bani ai dictatorilor, mercenarilor locali şi internaţionali, pomenilor sociale, revolta se răspîndeşte fulgerător. Sursa – reţelele de socializare. Politica “clasică” şi politicienii “clasici” sînt lăsaţi în offside. Nu este un fenomen nou.
Barack Obama, în comparaţie cu Hillary Clinton, a început campania electorală ca un anonim, fără bani. Ideea genială a descentralizării campaniei electorale a mobilizat 70 mii pagini sociale pentru strîngerea de fonduri, 200 mii de evenimente electorale au fost postate pe Youtube.
Un alt exemplu, tot din SUA, Tea Party, nascută din supărările realizatorului TV Rick Santelli faţă de partidele tradiţionale. Lozincile simple - taxe mici şi cheltuieli guvernamentale reduse - au propulsat în Camera reprezentanţilor un număr impresionant de conservatori.
Statistic vorbind, pentru ultimele alegeri prezidenţiale din SUA, s-a cheltuit aproximativ $1 mlrd. Mult, dar dacă raportăm această sumă la 300 mil. locuitori, obţinem aproximativ $3 de persoană. Cu mult mai puţin decît s-a cheltuit (oficial şi neoficial) la ultimele alegeri parlamentare din R.Moldova!
Este un avertisment pentru politicienii “tradiţionali” din Moldova – poate să apară şi o a treia forţă în ecuaţiile politicii moldoveneşti. Această forţă nu va putea fi coruptă şi manipulată cu banii din “monopolurile de pe Bîc”.
Dar, să revenim la “P&I”. Un fenomen informaţional, tehnologic şi de socializare poate fi transformat într-o categorie economică. Cei 500 mil. utilizatori (unităţi “P&I”) de la Facebook pot fi echivalaţi cu 37 mil. tone de ţiţei. Deci, prietenii de pe Facebook, prin “P&I”, au echivalentul în ţiţei.
Evident că fondatorii reţelelor de socializare nu s-au gîndit, iniţial, la efectul economic. Mark Zuckerberg recunoaşte ca Facebook-ul s-a născut din dorinţa de a facilita comunicarea dintre studenţii universităţii în care învaţă. Daca este să analizăm informaţiile de pe reţelele de socializare, observăm că ele nu pot fi utilizate în scopuri comerciale. De exemplu, poţi vedea data naşterii unei persoane, dar nu poţi să-i trimiţi cu un click un buchet de flori. Deşi, probabil, nu a mai rămas mult timp şi pentru aşa ceva.
Reţelele de socializare sînt doar o parte din revoluţia informaţională şi virtualizarea vieţii cotidiene. Comerţul on-line are un potenţial uriaş. Recunosc, este o obsesie a mea, mai nouă, în afaceri. Făcînd parte din generaţia mai veche de antreprenori, prefer să mă ţin de “coşul de fum” al unei întreprinderi industriale. Mă simt mult mai confortabil cînd văd ce intră şi ce iese. Şi totuşi.
Eram în ospeţie la feciorul meu, în Anglia. Am vrut să-i propun să mergem la magazin să cumpărăm ceva de mîncare. Nici nu am reuşit să-i descriu preferinţele, că a şi făcut comanda la un magazin on-line. În 30 de minute curierul stătea la uşă, cu cutia plină.
Atunci am decis, avansez în afacerile on-line. Dar, una este să comanzi ceva şi alta este să livrezi. Este doar iluzia unei afaceri uşoare. În spatele paginii de pe net stau soft-uri sofisticate, servere puternice, depozite, logistică, curier, marketing şi multe altele, ce necesită investiţii de multe, multe milioane de dolari şi…răbdare.
Te-ai mira să ajungi pe zero în 5-6 ani. Dacă ai inteligenţă, bani şi răbdarea necesară, merită să rişti. Anul trecut, în lume, s-au vîndut on-line mărfuri de $950 mlrd. Rata anuală de creştere este de 30-40%. În plus, mii de aplicaţii adiacente, inclusiv platforme de comunicare, informare şi de ce nu… socializare.
Sînt convins, viitorul este în convergenţa comerţului on-line şi a reţelelor de socializare. Vă închipuiţi ce se va întîmpla cînd se vor întîlni P&I şi banii reali?!■
P.S. Tezele acestui articol au fost publicate pe pagina mea de Facebook. Am primit zeci de mesaje extrem de interesante. Unul dintre ele este de la Dorin Ungureanu, un tînăr moldovean, plecat acum 8 ani în lume cu cîteva sute de Euro în buzunar. A reuşit să termine o facultate şi un masterat la Paris. Acum munceşte pentru o bancă mare franceză, în cadrul unui proiect ambiţios, de gestionare a riscurilor.
Ideile lui sînt exact în direcţia convergenţei. Se gîndeşte la un nou model de afaceri. Fascinant. Mă gîndesc şi eu la o altă formulă de convergenţă, între moldovenii mai tineri şi cei mai în vîrstă, plecaţi cîndva peste hotare. Poate reuşim împreună să creăm un nou model de Facebook.
Sortiţi unui buget orientat soc ial
Una dintre priorităţile actualei guvernări pe termen mediu este trecerea de la modelul economic bazat pe consum la o economie bazată pe comerţ şi investiţii. Autorităţile recunosc că după mai mulţi ani în care economia s-a bazat în mare parte doar pe consum este foarte dificil ca într-un timp relativ scurt să schimbi paradigma dezvoltării economice. Iată de ce proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2011, aprobat de Guvern la 12 martie, nu prevede mari schimbări la acest capitol. Cu toate acestea, autorităţile sînt ferm convinse că bazele trecerii de la o economie bazată pe consum la una pe investiţii sînt puse chiar de acum.
După mai multe luni de aşteptare, Guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană a aprobat, în sfîrşit, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2011. Acesta prevede venituri în mărime de 19,08 mlrd. lei şi cheltuieli în volum de 20,35 mlrd. lei, cu un deficit bugetar de 1,26 mlrd. lei. Cea mai mare parte a cheltuielilor – peste 42% - au o orientare socială, acestea fiind totuşi cu 2,1% mai mici decît cele din 2010. Această redimensionare s-a făcut în favoarea sectoarelor economice şi de infrastructură. Astfel, pentru sectorul economic vor fi alocate 8,59 mlrd. lei (14,7%), cu 770 mil. lei mai mult decît în 2010. Resursele suplimentare, care în marea lor parte provin din surse externe, vor fi direcţionate pentru reabilitarea infrastructurii drumurilor, susţinerea producătorilor, în special a celor din mediul rural prin sisteme de creditare şi recreditare. De asemenea, pentru investiţii capitale în construcţii vor fi direcţionate din bugetul de stat 1,08 mlrd. lei, cu 552 mil. lei mai mult decît în 2010.
Ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţă, susţine că proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2011 nu se deosebeşte foarte mult de cel din anul 2010, iar acesta a fost elaborat reieşind din cadrul bugetar de resurse disponibile. „Într-un final, pot spune că avem un proiect bunicel”, spune ministrul, recunoscînd că „nimic nu este perfect”.
Veaceslav NEGRUŢĂ: Dacă ne orientăm asupra parametrilor mijloacelor bugetare alocate domeniului economiei, atunci observăm că acestea s-au majorat, deşi nu semnificativ. Din datele din care reieşim astăzi vedem că Moldova este sortită în următorii 3-4 ani să aibă un buget orientat social, pentru că în structura cheltuielilor bugetare peste 70% sînt cheltuieli cu destinaţie socială. Ceea ce ţine de reorientarea paradigmei economice, acest lucru se face nu doar cu mijloace de la bugetul de stat, ci şi cu alte mijloace, inclusiv din sectorul privat sau mijloace atrase din proiecte. Cert este că în anul 2011 creşterea economică se va baza nu doar pe consum, ci şi pe resursele care vin din exterior în sectorul privat, pe deschiderea de noi afaceri, dezvoltarea afacerilor existente, proiecte de infrastructură etc. Cu alte cuvinte, sectorul public şi cel privat vin împreună să dezvolte o temelie pentru o creştere economică sănătoasă şi de durată bazată pe investiţii. Temelia acestei creşteri economice se aşază chiar acum. Acest lucru ne va permite ca după 3-4 ani să vorbim de un alt caracter al bugetului de stat, nu unul orientat pentru a face faţă doar cheltuielilor salariale, dar şi unul orientat spre investiţii.
Autorităţile recunosc faptul că, pentru a schimba modelul de creştere economică, este necesar, în primul rînd, de a crea posibilităţi de producţie în Moldova cu perspective ulterioare de export. În acelaşi timp, este nevoie de un efort substanţial din partea statului, care urmează să creeze condiţii de joc echitabile mediului de afaceri, pentru a stimula producţia şi exportul. De asemenea, statul urmează să susţină agenţii economici în vederea cuceririi pieţelor externe, prin instituirea regimurilor comerciale facilitare sau preferenţiale. Pentru toate acestea însă, spun cei de la guvernare, este nevoie de timp.
Pe de altă parte, opoziţia comunistă nu a uitat de promisiunile conducerii actuale a statului de a schimba modelul de dezvoltare economică într-un timp relativ scurt şi speculează anume cu acest lucru. „Deşi AIE a promis că Moldova va trece de la o economie bazată pe consum/import la o economie bazată pe investiţii, acest lucru nu se întîmplă. Ba din contra, se continuă aceeaşi formulă de dezvoltare economică. Bugetul prezentat spre aprobare denotă o creştere a ponderii veniturilor din importuri”, spune fostul ministru al economiei, deputatul PCRM, Igor Dodon.
Mai devreme sau mai tîrziu, Moldova este totuşi sortită să-şi schimbe modelul de dezvoltare economică. Fără a nega importanţa consumului, credem totuşi că modelul investiţional este unul de perspectivă, care va oferi R.Moldova şansa de a se dezvolta ca o economie prosperă.
Opinia expertului
Viorel Chivriga, expert economic, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”: Pînă a fi prezentat şi aprobat, s-a vorbit foarte mult despre faptul că bugetul este unul balansat şi raţional. Eu sînt de acord cu acest lucru, precum şi cu faptul că la elaborarea lui s-a ţinut cont de realităţile economice existente la moment. Evident, că bugetul are o tentă socială, iar în opinia mea resursele sînt administrate cu inteligenţă, ţinîndu-se cont de discuţiile şi negocierile cu Fondul Monetar Internaţional. Eu susţin punctul de vedere, potrivit căruia nu putem vorbi de o trecere rapidă la un alt model de creştere economică şi asta pentru că nu există premise clare că am depăşit definitiv criza economică. Evident au fost înregistrate anumite succese, însă trebuie să fim foarte prudenţi cum gestionăm situaţia de mai departe. Dacă anul trecut la formarea bugetului s-a ţinut cont doar de două componente – austeritate şi creşterea competitivităţii, atunci în acest an observăm că s-a mai adăugat încă un aspect extrem de important – creşterea eficienţei, ceea ce constituie un lucru foarte important pentru a pune bazele unei creşteri economice durabile. În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de faptul că anul 2011 este un an electoral şi nici un partid politic nu este kamikadze ca să schimbe paradigma dezvoltării economice peste noapte. Creşterea economică din acest an va fi una tot în mare parte bazată pe consum, însă, deşi la prima vedere realizările par modeste, acestea trebuie să pună începutul unor schimbări radicale.
Mobiasbancă doreşte să devină o bancă de referinţă
La începutul acestui deceniu, mai multe bănci din Moldova îşi marchează 20 de ani de activitate. Mobiasbancă - Groupe Société Générale şi-a sărbătorit aniversarea de 20 de ani anul trecut. Pe parcursul celor două decenii de activitate, banca s-a dezvoltat dinamic, atrăgînd noi clienţi şi acţionari. În 2007, acţionarul majoritar al Mobiasbancă a devenit unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa – Groupe Société Générale. În prezent, Mobiasbancă este o instituţie financiară de talie medie, sănătoasă şi sigură, care tinde să devină o bancă de referinţă pe piaţa din Moldova. Mobiasbancă a înregistrat succese bune în 2010, pe care speră să le îmbunătăţească în 2011, cînd intenţionează să-şi majoreze portofoliul de credite fără a mări însă riscurile. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Mylene Nicolas de March, director comercial-adjunct la Mobiasbancă - Groupe Société Générale, vorbeşte despre rezultatele înregistrate de bancă în 2010, prognozele pentru 2011, avantajele competitive ale băncii şi diferenţele între serviciile bancare în Moldova şi Franţa.
Profit: Cum aţi caracteriza rezultatele financiare înregistrate de Mobiasbancă în 2010?
M.M.: În 2010 situaţia economică nu a fost foarte simplă şi, respectiv, nu a contribuit semnificativ la dezvoltarea portofoliilor băncilor. În ciuda acestui fapt, anul trecut Mobiasbancă a înregistrat rezultate bune. În 2009 şi 2010, banca şi-a concentrat eforturile asupra a două lucruri importante: reducerea cheltuielilor şi asigurarea unui management strict al activelor şi al obligaţiunilor financiare.
Profitul operaţional brut înregistrat de bancă în 2010 este satisfăcător. Mobiasbancă are unul dintre cele mai calitative portofolii din punctul de vedere al riscurilor, din aceste considerente decizia BNM de a introduce noi formule şi criterii pentru calcularea indicatorilor va avea un impact limitat asupra băncii noastre în comparaţie cu alţi jucători de pe piaţă.
Profit: Aceste rezultate sînt mai bune sau mai slabe în comparaţie cu 2009?
M.M.: În primul rînd, este de menţionat faptul că în 2010 situaţia economică a fost mult mai bună decît în 2009, lucru care a influenţat şi activitatea băncilor. Pe plan intern, în 2009 Mobiasbancă şi-a concentrat toate eforturile asupra schimbării sistemului IT, proces care a luat sfîrşit în februarie 2010. În prezent, ne concentrăm asupra altor activităţi, una dintre care este majorarea portofoliului de credite. Rezultatele înregistrate la sfîrşitul lui 2010 sînt bune şi credem că această tendinţă va continua.
Profit: Deci împărtăşiţi optimismul guvernatorului BNM Dorin Drăguţanu care, într-un interviu acordat revistei noastre, şi-a exprimat certitudinea că în 2011 băncile moldoveneşti vor înregistra profituri mai înalte în comparaţie cu 2010?
M.M.: Da, Mobiasbancă împărtăşeşte optimismul guvernatorului BNM.
Profit: Cum arată dinamica rezultatelor înregistrate de Mobiasbancă în comparaţie cu alte bănci?
M.M.: Mobiasbancă are unele dintre cele mai bune rezultate la capitolul costul net al riscurilor. În plus, banca are şi o calitate bună a portofoliului. Banca noastră administrează riscurile foarte bine în comparaţie cu alte bănci.
Profit: Cînd Société Générale (SG), o structură internaţională cu un profit anual de cîteva miliarde de euro, a decis să achiziţioneze Mobiasbancă, multe bănci locale erau îngrijorate că dintr-o bancă medie Mobiasbancă va deveni în curînd unul dintre liderii pieţei bancare din Moldova, mai ales dat fiind faptul că banca-mamă dispune de „resurse financiare ieftine” potrivit standardelor din Moldova. Acest lucru nu s-a întîmplat, deocamdată, deşi de atunci au trecut patru ani. De ce Mobiasbancă îşi majorează cota de piaţă atît de încet?
M.M.: La acest capitol aş menţiona două lucruri. Atunci cînd SG vine într-o ţară, este pentru o perioadă lungă. Este nevoie de timp pentru a integra o bancă subsidiară în grupul SG. Utilizăm experienţa internaţională, schimbăm anumite procese, metode de lucru, reguli, ca, de exemplu, cele cu privire la riscuri etc. Al doilea aspect este criza economică gravă din 2009 care a avut un impact asupra tuturor băncilor, inclusiv asupra Mobiasbancă. Cu toate acestea, ne aşteptăm să fim la un nivel mult mai înalt şi în curînd vă veţi convinge de acest lucru.
Profit: O bancă străină care achiziţionează o nouă structură are nevoie de cîţiva ani pentru a o integra în grup şi a o ridica la nivelul noilor standarde. Putem spune deja că integrarea Mobiasbancă în SG a luat sfîrşit şi cît de dificil sau uşor a fost acest proces?
M.M.: Da, în prezent, Mobiasbancă este complet integrată în grupul SG, ceea ce înseamnă că atunci cînd intraţi în oficiile Mobiasbancă, intraţi într-o bancă subsidiară a SG. Dar însăşi SG se schimbă, evoluează, ceea ce înseamnă că întotdeauna vor exista lucruri noi de implementat sau de schimbat. Cît priveşte integrarea, există cîteva domenii, unul dintre care este managementul schimbărilor, care este un proces mai dificil de implementat. Au existat, de asemenea, procese tehnice mai complicate. Dacă privim în general, procesul de integrare nu a fost unul foarte dificil. A fost aşa cum ne-am aşteptat să fie. Pentru o integrare completă este nevoie de timp, şi noi am acordat timp acestui proces.
Profit: Care este următorul pas?
M.M.: Consolidarea imaginii noastre în calitate de bancă de referinţă. Scopul nostru este de a deveni o bancă de referinţă pe piaţa din Moldova.
Profit: Cum intenţionaţi să realizaţi acest lucru?
M.M.: Ce înseamnă o bancă de referinţă? Este o bancă cu care vor să lucreze atît persoanele fizice, cît şi cele juridice, deoarece ea îşi ascultă clienţii, dă dovadă de un înalt profesionalism şi propune condiţii avantajoase şi servicii de calitate. Aş menţiona faptul că Mobiasbancă este deja o bancă de referinţă pe segmentul persoanelor fizice. Mobiasbancă este o bancă, într-adevăr, interesată în cooperarea cu persoanele fizice. Noi am acordat credite acestei categorii de clienţi chiar şi în perioada de criză, lucru care nu a fost caracteristic pentru toate băncile din Moldova. În al doilea rînd, dorim să fortificăm cooperarea cu întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi cu companiile mari. Depunem eforturi majore pentru a realiza acest obiectiv şi rezultatele sînt deja vizibile. De exemplu, la sfîrşitul anului 2010 am semnat o linie de credit cu Banca de Investiţii Europeană. Creditul va fi utilizat pentru finanţarea activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), precum şi a companiilor mari, şi pentru consolidarea structurii de bilanţ a acestora. O parte din acest credit va fi dedicat proiectelor de utilizare eficientă a energiei, un lucru important pentru noi. Şi nu în ultimul rînd, condiţiile la care vor fi acordate aceste credite sînt, într-adevăr, atractive!
Profit: Aţi observat cumva o majorare a numărului de IMM care solicită credite?
M.M.: Avem deja mai multe cereri parvenite din partea IMM, majoritatea axîndu-se pe investiţii. Tradiţional, ianuarie şi februarie nu sînt lunile cînd se observă o înviorare în activitatea companiilor comerciale, dar simţim că cerere există. Chiar mai mult, preţurile propuse de Mobiasbancă sînt destul de accesibile în comparaţie cu preţurile pe piaţă. Echipele noastre au urmat o formare specială pentru lucrul cu reprezentanţii IMM, cum să le examineze dosarele pentru a vedea dacă acestea corespund cerinţelor noastre.
Profit: Mai mulţi oameni de afaceri se plîng că deseori procedurile de acordare a creditelor sînt prea birocratice şi este nevoie de prea multe eforturi, documente şi timp pentru a lua credite. Mobiasbancă lucrează asupra acestui aspect?
M.M.: Desigur, lucrăm şi asupra acestui aspect. Dar procesul de luare a deciziilor necesită timp. Nu putem acorda sume mari de bani cu ochii închişi. Cu toate acestea, sîntem de acord că există loc pentru mai bine şi lucrăm intens la acest capitol. Începînd cu sfîrşitul anului 2009, lucrăm la revizuirea proceselor şi a documentaţiei pentru a urgenta procesul de luare a deciziilor.
Profit: De cît timp este nevoie astăzi pentru a obţine un credit de la Mobiasbancă?
M.M.: Desigur, decizia depinde de complexitatea dosarului, dar la moment perioada medie de acordare a creditelor către IMM este de două săptămîni.
Profit: Unii oameni de afaceri care au cooperat atît cu băncile, cît şi cu instituţiile de microfinanţare susţin că acestea din urmă acordă credite mult mai uşor şi mai repede. În acest context, întrebarea mea este următoarea: „Vede Mobiasbancă un concurent în cele peste 130 de instituţii de microfinanţare care în prezent activează în Moldova? De ce „da” sau de ce „nu”?
M.M.: Nu, deoarece nu facem întocmai acelaşi lucru. Desigur, şi noi, şi ei acordăm credite. Dar instituţiile de microfinanţare nu sînt bănci şi nu se supun aceloraşi reglementări. Totodată, băncile nu acordă doar credite. Mobiasbancă – Groupe Société Générale este aici pentru a acorda o gamă largă de servicii: managementul conturilor, carduri de credit şi debit, depozite, operaţii de schimb valutar etc.
În cadrul proiectului Mobiasbancă Business Community noi propunem clienţilor noştri să ia legătura cu potenţiali parteneri de afaceri pentru a-şi dezvolta afacerile împreună. Deci răspunsul la întrebarea Dvs. este „nu”. Nu ne simţim ameninţaţi de instituţiile de microfinanţare. Aş spune că este normal să coexistăm pe aceeaşi piaţă. Există loc în Moldova atît pentru bănci, cît şi pentru instituţiile de microfinanţare.
Profit: Care sînt avantajele competitive ale Mobiasbancă faţă de celelalte 14 bănci care operează pe piaţa moldovenească?
M.M.: În primul rînd, Mobiasbancă face parte dintr-un grup internaţional, iar acesta este deja un mare avantaj competitiv. Mă refer aici nu doar la resurse. Este vorba de capacităţi şi experienţă: dispunem de abilităţi comerciale, tehnice şi de resurse umane. Pentru mine, acesta este cel mai important avantaj competitiv. Şi acest lucru se simte tot mai mult şi mai mult pe piaţă. Apropo, persoanele fizice şi cele juridice au încredere în siguranţa Grupului SG atunci cînd este vorba de depozite. Chiar atunci cînd am redus rata dobînzii la depozite ceva mai repede decît alte bănci, numărul depunătorilor a rămas stabil. Clienţii noştri ştiu că banii lor sînt în siguranţă. Chiar dacă rata dobînzii la depozitele oferite de Mobiasbancă era ceva mai mică.
Profit: Comparînd sectorul bancar din Moldova cu cel din Franţa, care credeţi că sînt asemănările şi deosebirile?
M.M.: În primul rînd, cred că este o problemă de maturitate. În Franţa fiecare adult are deschis, cel puţin, un cont bancar. Francezii folosesc foarte des cardurile de credit şi cele de debit, precum şi cecurile, un mijloc de plată adiţional. Utilizăm banii cash doar pentru sume mici. Cînd am venit în Moldova doi ani în urmă, am fost surprinsă să văd cît de multe instituţii nu erau dotate cu aparate pentru folosirea cardurilor. Trebuia să caut un bancomat, lucru care nu era chiar atît de simplu la acel moment. Dar trebuie să recunosc că situaţia s-a îmbunătăţit semnificativ de atunci.
Cît priveşte persoanele juridice, spre deosebire de Franţa, am observat că pentru multe companii din Moldova este dificil să-şi evalueze viitorul peste trei sau cinci ani. Reieşind din aceasta, evident că este mult mai dificil să elaborezi un plan de afaceri adecvat pe termen lung sau chiar mediu. Iarăşi, este o problemă de maturitate.
Profit: De cît timp credeţi că este nevoie pentru ca serviciile bancare din Moldova să se ridice la nivelul celor din Franţa?
M.M.: În prezent, doar 25%-30% dintre moldoveni au un cont bancar. Dar cred că numărul acestora se va majora destul de repede, dat fiind dezvoltarea rapidă a pieţei bancare. Numărul cardurilor de debit eliberate de Mobiasbancă s-a majorat semnificativ anul trecut şi cred că aceeaşi tendinţă a fost înregistrată şi de alte bănci. De asemenea, am sporit numărul bancomatelor. Cred că tot mai multe persoane înţeleg că este mult mai sigur să ai în buzunar un card bancar decît bani cash. Nu pot spune dacă Moldova va atinge nivelul Franţei în cinci sau zece ani, dar progresul este vizibil. În prezent, se atestă o cerere sporită pentru serviciul Internet banking. Cred chiar că pieţei moldoveneşti îi plac mai mult instrumentele tehnologice decît celei franceze.
Profit: În prezent Moldova are o economie bazată pe consum ceea ce înseamnă că băncile, în special, creditează importatorii şi persoanele care doresc să-şi procure automobile sau apartamente. Unii analişti susţin că dacă acest model va continua, atunci ţara, în general, şi sectorul bancar, în particular, nu au perspective prea bune. Care este opinia Dvs.?
M.M.: Într-adevăr, o economie bazată pe consum este foarte fragilă. Moldova are nevoie de investiţii străine şi locale pentru a-şi reorienta economia către domeniul de producţie şi pentru a deveni mai puternică. Pot spune că de la mijlocul lui 2010 avem mai multe cereri pentru credite, inclusiv credite solicitate pentru domeniul producţiei. Desigur, numărul business-planurilor care se referă la comerţul cu amănuntul este încă destul de mare, dar, treptat, se atestă o creştere a numărului cererilor pentru creditele destinate producţiei. Acest lucru inspiră optimism că economia Moldovei se va redresa şi va trece de la comerţ la producţie. Una dintre cele mai mari provocări pentru autorităţi este de a crea condiţii pentru ca tinerii specialişti să rămînă să lucreze acasă, nu să plece peste hotare. Tinerii sînt bogăţia acestei ţări şi viitorul ei.
Profit: În multe instituţii financiare străine, salariul managerilor depinde de rezultatul activităţii lor. Este acest lucru valabil şi pentru Mobiasbancă şi credeţi că este o practică bună?
M.M.: Totul depinde de nivelul bonusului. Mobiasbancă urmează regulile SG potrivit cărora angajaţii primesc un salariu fix, astfel încît să nu fie nevoiţi să ghicească, cîţi bani vor primi la sfîrşitul fiecărei luni. Acest lucru este important pentru a avea un colectiv stabil. Desigur că în cazul unor performanţe foarte înalte noi acordăm şi bonusuri, suma cărora este, desigur, rezonabilă şi nu au nimic în comun cu bonusurile despre care aţi auzit că sînt achitate, de exemplu, la Londra trading room. În plus, angajaţii noştri au posibilitatea să participe la diferite seminare şi traininguri pentru a-şi îmbunătăţi capacităţile şi sînt promovaţi atunci cînd merită acest lucru.
Profit: Care este atitudinea Dvs. faţă de declaraţiile oficialilor moldoveni care susţin că R.Moldova a reuşit deja să depăşească criza economică? Este acest lucru adevărat?
M.M.: Există mai multe semnale pozitive, pe care le simţim deja. Cu toate acestea, nu sînt sigură că recesiunea a fost deja total depăşită. Sperăm că situaţia va fi mult mai bună în 2011 şi în următorii ani. Acest lucru este important pentru Moldova.
