Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Tema numărului

Nr. 03 (177), martie 2010

Tema numărului / numarul 03_2010 >


Serafim Urechean

Îl cunoaştem din postura de Primar General al municipiului Chişinău şi deputat în Parlamentul R.Moldova. Ce ştim noi însă despre cetăţeanul Serafim Urechean şi preferinţele sale în materie de gastronomie, cai putere sau sport. Revista Profit vă propune să aflaţi 10 lucruri mai puţin mediatizate despre liderul Alianţei „Moldova Noastră” şi prim-vicepreşedintele Parlamentului, precum şi despre planurile acestuia de viitor.

1 Peste cîţiva ani mă văd, fără îndoială, într-o funcţie executivă. Nu exclud că la alegerile locale din 2011 aş putea candida pentru funcţia de Primar General al capitalei. Nu mă tem de greutăţi. Între Consiliul Municipal Chişinău şi edilul capitalei niciodată nu a existat consens total. Cu toate acestea, în calitate de primar reuşeam să ajung la o înţelegere cu Consiliul, deşi acesta număra 25 de consilieri comunişti, 25 de democraţi, plus liderul mişcării Ravnopravie, Valerii Klimenco. Mi-a plăcut mai mult funcţia de Primar al municipiului Chişinău decît cea de deputat şi prim-vicespeaker. Sînt un om practic, iar timp de 11 ani în fruntea Primăriei am reuşit să realizez multe proiecte de suflet precum reconstruirea Catedralei Naşterea Domnului sau edificarea Clopotniţei Memoriei. Este regretabil că nu am reuşit să duc la bun sfîrşit toate planurile, inclusiv construcţia unui gard în jurul parcului şi a Catedralei.

2 Mă mîndresc cu faptul că în perioada în care m-am aflat în fruntea capitalei, la Chişinău au fost deschise 13 biblioteci, a fost inaugurată Casa Limbii Române şi majoritatea busturilor de pe Aleea Clasicilor. Am construit peste 300 km de gazoducte şi am renovat peste 100 km de apeducte. Era şi un banc: „Urechean şi-a pierdut carnetul de partid şi acum îl caută, căci tot centrul capitalei era săpat”. Încă un proiect nerealizat rămîne zona de agrement cu nouă cascade, plajă şi bărci pe rîul Bîc, pentru care era nevoie de 110 mil. lei. Sper ca în viitor să pot transpune în realitate şi acest plan.

3 Timp liber, practic, nu am, cu excepţia celor 14 zile pe an cînd merg la sanatoriul Truskoveţ (Ucraina). Nu obişnuiesc să călătoresc de dragul călătoriilor. Am fost peste hotare doar în deplasări de serviciu, în care am îmbinat utilul cu plăcutul.  Cunosc toate gunoiştile, uzinele de prelucrare a deşeurilor şi staţiile de purificare a apei din Europa. Îmi place vînătoarea, însă de la 2000 încoace nu am mai mers la vînat, căci pădurile erau ocupate de Vladimir Voronin. Probabil că în sezonul viitor mă voi revanşa.

4 Colecţionez arme de vînătoare şi săbii originale. Îmi plac foarte mult stilourile, iar timp de 20 de ani am reuşit să adun un număr impunător de pixuri.

5 Nu am preferinţe gastronomice speciale în afară de faptul că nu prea consum carne. Mănînc ce-mi dă soţia la pachet, căci nu obişnuiesc să iau masa prin restaurante. Odată cineva mi s-a lăudat că, aflat într-o călătorie peste hotare, a mîncat creieri de maimuţă. Personal, aşa experimente nu am făcut. În 1989 am vizitat Austria în cadrul unei delegaţii oficiale. La cină am fost serviţi cu nişte gîngănii negre de tipul melcilor. Iniţial, am refuzat să mănînc, dar după ce oaspeţii austrieci m-au privit nedumeriţi, am gustat, cu ochii închişi, din acele bucate. Deşi mi-au întors stomacul pe dos, am supravieţuit. Îmi plac foarte mult colţunaşii cu vişine. Cînd lucram la Briceni, mama suna din satul natal, Larga, să mă anunţe că a făcut colţunaşi cu vişine, iar eu întotdeauna găseam o posibilitate de a trece pe acasă să-i gust.

6 Şahul este o veche pasiune de a mea, împărtăşită şi de soţia, Larisa, fostă campioană a Moldovei la competiţiile interuniversitare de şah. Timp de 11 ani, am deţinut funcţia de preşedinte al Federaţiei Naţionale de Şah. Am acordat atenţie deosebită dezvoltării acestui sport, chiar am deschis şi o şcoală. Cînd mă aflam în fruntea Primăriei, Chişinăul a găzduit competiţia mondială la şah printre femei şi cel de-al 68-lea Congres al Federaţiei Internaţionale de Şah (FIDE).

7 Cu regret, nu am talentul de a cînta şi nici poezii nu am prea scris. Poate cu excepţia copilăriei şi a studenţiei, cînd dedicam versuri domnişoarelor pentru a le cuceri, căci aşa era moda atunci.

8 Îmi plac animalele. Avem un cîine de rasă setter scoţian, pe care îl cheamă Vesta. Deşi este bătrînă, noi sîntem foarte ataşaţi de ea.

9 Nu sînt obsedat de cadouri. Pentru mine contează atenţia, nu preţul cadoului. Pe cînd eram Primar, primeam foarte multe flori la zile de naştere, iar angajaţii Primăriei ştiau că nimeni nu va pleca acasă flămînd sau fără flori. În trecut, pe cînd hainele erau un deficit în Moldova, în timpul vizitelor peste hotare mă aventuram şi cumpărăm cîte ceva soţiei şi fiicei, însă de cele mai multe ori nu le nimeream gusturile. Mai bine mă descurc cu nepoţica Anastasia, căreia la 6 ani îi plac foarte mult parfumurile şi rujurile.

10 Încă de la 7 ani îmi place tragerea în ţintă şi motosportul. Sînt şi preşedinte de onoare al Clubului Bikerilor din Moldova, membrii căreia mi-au dat porecla de „Мэр” (primar). Am şi o motocicletă marca BMW cu care ies şi acum prin oraş. La 17 ani, am devenit cursant al Şcolii militare de aviaţie din oraşul Eisk, regiunea Krasnodar, Rusia. Am abandonat însă şcoala după o jumătate de an şi nu m-am realizat ca pilot pe avion de vînătoare. Totuşi, acolo a apărut pasiunea mea pentru paraşutism, pe care l-am practicat întotdeauna cu drag.

Далее...

Soluţie pentru locuinţe sociale

Domeniul materialelor de construcţie a cunoscut o dezvoltare vertiginoasă în ultimii ani, pe piaţă făcîndu-şi apariţia noi tehnologii şi materiale care permit economisirea nu doar a timpului, dar şi a banilor. Una dintre noutăţi este construcţia caselor din plăci de SML. La moment, compania „Casa-Alba” este unica companie care foloseşte această nouă tehnologie în Moldova.

    Plăcile din SML sînt importate din China, în componenţa lor intrînd fibre de sticlă şi aşchii de clorură de magneziu. Datorită tehnologiei speciale de fabricare a plăcilor, acestea au o flexibilitate înaltă, fiind, în acelaşi timp, foarte rezistente. Gradul ridicat de flexibilitate previne fracturarea lor în timpul transportării şi instalării. La construcţia caselor din plăci de SML se foloseşte principiul tehnologiei de carcas, care permite economisirea timpului, banilor şi resurselor pentru încălzire pe timp de iarnă.
    Noua tehnologie este una inedită nu doar pentru Moldova, ea începînd a fi utilizată în lume abia cu 6-7 ani în urmă. În Moldova, această tehnologie este folosită de mai bine de un an de zile, timp în care au fost construite şapte case.
    Potrivit tehnologiei de construcţie, temelia casei este realizată din blocuri de polistiren, care în interior au spaţii goale unde se toarnă betonul. În momentul în care betonul se întăreşte, peretele devine foarte trainic. Blocurile de polistiren permit reducerea pierderilor de căldură cu circa 45%, au o suprafaţă netedă şi se îmbracă după principiul leggo-ului. Cel de-al doilea nivel al casei, de regulă, este construit din două rînduri de plăci de SML, montate pe o carcasă din metal sau lemn. Spaţiul dintre cele două plăci este căptuşit cu polisteren, pentru a reduce pierderile de căldură.    Acoperişul este realizat tot din plăci de SML, întrucît acest material este impermeabil şi nu produce zgomot atunci cînd plouă. Ulterior, acesta este acoperit cu ţiglă metalică sau de bitum.

     Conducerea companiei susţine că acest tip de case constituie o soluţie ideală pentru persoanele cu venituri mici.

    
     Alexei CORCIMAR, preşedintele companiei „Casa-Alba”: Proiectul iniţiat de noi ar putea soluţiona problema locativă pentru sute de persoane care nu-şi pot permite procurarea unei locuinţe la preţurile actuale. Casele construite după această tehnologie permit economisirea, practic, în jumătate a resurselor financiare. De exemplu, construcţia unei case de categoria Clasa Premium, cu o suprafaţă de 130 m.p., cu beci şi garaj, costă 35 mii euro. Mai mult decît atît, avem clienţi care renunţă la apartamente în care au investit peste 100 mii euro în favoarea unei case din plăci de SML.
     Compania construieşte trei categorii de case: Clasa Econom, Standard şi Premium. Casele din categoria Econom sînt cele mai ieftine, dar şi cele mai mici, fiind o soluţie ideală pentru casele de vacanţă. De exemplu, construcţia unei case de 70 m.p. cu două nivele la clasa Econom poate ajunge la 9,5 mii euro. Cele din categoria Standard şi Premium au o suprafaţă mai mare fiind dotate cu garaj şi beci. Dat fiind utilizarea plăcilor de SML, cheltuielile pentru lucrările de finisare sînt de cîteva ori mai mici, deoarece la finisarea construcţiei pereţii sînt, practic, drepţi, fiind necesară doar prelucrarea încheieturilor  plăcilor. Termenul de construcţie a acestor case variază de la o lună la patru în funcţie de complexitatea proiectului.
     Plăcile de SML, pe lîngă faptul că sînt impermeabile, nu mucegăiesc şi păstrează căldura, mai sînt şi antiincendiare. Totodată, experţii dau asigurări că o astfel de casă rezistă la un cutremur de 7 grade pe scara Richter, prin urmare siguranţa locuinţei este garantată.
     Alexei CORCIMAR: Oamenii sînt obişnuiţi cu tehnologiile clasice de construcţie şi mulţi dintre ei privesc cu scepticism la acest proiect. Trebuie însă să ţinem cont de faptul că tehnologiile avansează şi ceea ce azi pare de neimaginat, mîine poate fi utilizat pe scară largă.              
     Mai mult decît atît, Alexei Corcimar este de părere că această tehnologie reprezintă o soluţie şi pentru autorităţi, care se confruntă cu problema acută a construcţiei locuinţelor pentru păturile sociale cu venituri reduse. Alexei Corcimar speră că autorităţile vor lua în serios această nouă tehnologie de construcţie, eliberînd terenuri şi finanţînd construcţia acestor tipuri de case. „În felul acesta, cu resurse minime ar putea fi făcute lucruri mari, iar problema asigurării cu locuinţe, încetul cu încetul, ar putea dispărea de pe agenda autorităţilor”, spune directorul companiei „Casa-Alba”. Alexei Corcimar susţine că s-a adresat cu o propunere în acest sens atît autorităţilor centrale, cît şi celor locale, însă, deocamdată, acestea nu s-au arătat interesate de proiect.
    Colaborarea cu compania presupune încheierea unui contract, realizarea proiectului individual al casei, pregătirea documentaţiei necesare şi construcţia propriu-zisă a casei. Clienţii care nu dispun de terenuri pentru construcţii pot apela, de asemenea, la „Casa-Alba” care este dispusă să găsească loturi de teren la preţuri rezonabile. De asemenea, de ceva timp compania propune finanţarea în leasing a construcţiilor pentru persoanele care nu au surse financiare suficiente pentru construcţia unei case.

Далее...

Colac de salvare

Partidele care nu au participat la două campanii electorale consecutive sau care au acumulat mai puţine voturi decît numărul necesar de membri pentru înregistrarea unui partid nu mai sînt supuse riscului desfiinţării. La 3 februarie curent, Guvernul a aruncat acestor partide un colac de salvare amendînd Legea cu privire la partidele politice.

     Potrivit amendamentelor, care urmează a fi aprobate de Parlament, Ministerul Justiţiei nu va mai fi obligat să ceară Curţii de Apel dizolvarea formaţiunilor care înregistrează rezultate modeste în alegeri. Guvernul şi-a motivat acţiunile de salvamar prin necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu normele europene, dar şi cu articolul 41 din Constituţie, care proclamă libertatea de asociere în partide şi alte organizaţii social-politice. Potrivit Guvernului, statul nu poate obliga partidele să participe în alegeri, dacă acestea nu doresc să se înscrie în cursa electorală. Totodată, orice decizie de desfiinţare a formaţiunilor politice vine în contradicţie cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care garantează libertatea de întrunire şi cea de asociere.
     Analiştii şi politicienii susţin că, pe de o parte, legea este bună şi în conformitate cu standardele europene. Pe de altă parte, ei atrag atenţia asupra faptului că aprobarea ei coincide cu restructurarea a două partide: „Moldova Unită” şi Mişcarea „Acţiunea Europeană”. Acestea s-au făcut peste noapte cu deputaţi în Parlament, deşi au înregistrat rezultate foarte şi foarte modeste la alegerile parlamentare din 5 aprilie şi 29 iulie 2009.
     Mult se pedalează şi pe versiunea că Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) încearcă să elimine din ecuaţie Partidul Comuniştilor (PCRM) în eventualitatea organizării unor noi alegeri anticipate prin promovarea partidului „Moldova Unită”, care, la fel ca şi PCRM, se consideră un partid de stînga şi, în plus, are în componenţa sa foşti deputaţi comunişti. Totodată, consolidarea Mişcării „Acţiunea Europeană” din contul deputaţilor Alianţei „Moldova Noastră” (AMN) ar scoate din joc şi formaţiunea lui Serafim Urechean, fiind cunoscută competiţia din cadrul coaliţiei de guvernare. 
Conform datelor Ministerului Justiţiei, 15 din cele 28 de partide înregistrate erau ameninţate de pericolul desfiinţării. Datorită noilor amendamente însă toate 15 vor ieşi uscate la liman. Chiar dacă legea nu este funcţională, deocamdată, aceasta a stîrnit deja discuţii aprinse în rîndul politicienilor.

    Opiniile politicienilor

     Serafim URECHEAN – prim-vicepreşedinte al Parlamentului, lider al AMN
    Cred că este corect să fie excluse orice restricţii faţă de partide, deoarece existenţa acestora nu ţine de voinţa guvernării, indiferent de culoare, şi de atribuţiile statului. La început de drum nici un partid nu este atotputernic. Din acest motiv, statul nu are dreptul să se amestece în treburile interne ale unui partid. Zvonurile privind favorizarea unor formaţiuni politice prin intermediul acestor amendamente nu sînt altceva decît nişte bîrfe. Acest proiect de lege nu favorizează pe nimeni, ci corespunde reformelor democratice pe care AIE şi-a asumat să le implementeze.

    Mihai GODEA – lider al fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat
    Este vorba de un proiect care este în conformitate cu normele democratice şi  europene spre care tindem. Dacă există dreptul la asociere, inclusiv politică, atunci de ce punem unora beţe în roate. Nu putem limita drepturile nimănui.

    Veaceslav UNTILĂ – deputat neafiliat, lider al Mişcării „Acţiunea Europeană”
     Legea veche oricum nu funcţionează. Ce folos că ea există, dacă nu este aplicată în practică. Nici un partid nu a fost dizolvat pînă în prezent, tocmai pentru că acest lucru nu este democratic. Nu ne rămîne decît să rescriem legea aşa cum prevede norma europeană.

     Ion HADÎRCĂ – lider al fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal
     Consider că într-un fel oarecare partidele trebuie să fie sancţionate pentru eşecul suferit în alegeri. Conducerea acestor partide trebuie să realizeze că ceva nu merge şi sînt necesare reforme: modificarea strategiei, a programului, a componenţei calitative, poate chiar este nevoie de aderat in corpore la alt partid. Totodată, într-o ţară democratică autorităţile nu trebuie să interzică dreptul la asociere sau dreptul de a reprezenta orice pătură socială. În acest scop, AIE elaborează un şir de modificări la Codul Electoral, care vor permite participarea blocurilor în alegeri, fapt interzis de precedenta guvernare comunistă. Dacă însă nici blocurile nu vor întruni numărul necesar de voturi pentru a accede în Parlament, atunci ele nu sînt eficiente şi reprezentative. Nu pot spune dacă acest proiect de lege favorizează careva partide, deoarece nu am văzut încă textul în detaliu. Dacă „Moldova Unită” sau oricare alt partid au reprezentativitate şi îşi cumulează energiile, pot spera la o reprezentare în Parlament. Dacă însă este vorba de structuri artificiale, create în anumite scopuri, atunci şansele lor de a accede în Legislativ sînt minime.

    Dumitru DIACOV – preşedinte de onoare al Partidului Democrat
    La prima vedere, este un proiect democratic, căci nu este corect să elimini administrativ nişte partide. Pe de altă parte, cunoaştem realităţile moldoveneşti: multă gălăgie, multă demagogie, alegători induşi în eroare de numărul mare al formaţiunilor politice. Dacă un partid nu poate să se manifeste şi nu are sprijinul populaţiei, atunci care este rostul existenţei acestuia? Trebuie să oferim cetăţenilor alternative mai bune. La moment, nu pot spune care va fi decizia finală a Partidului Democrat.

    Igor DODON – deputat PCRM
    Nouă guvernare continuă să schimbe regulile de joc chiar în timpul jocului. Cu regret, puterea actuală încearcă să favorizeze unele proiecte politice apărute de curînd pe eşichierul politic. Consider că acest lucru nu este corect şi contravine, din cîte cunosc, rigorilor europene. Dacă acest proiect de lege va fi supus votului în Parlament, voi propune fracţiunii PCRM să nu-l susţină.
    Pe cît de mult va favoriza anumite partiduţe amendarea Legii privind partidele politice, vom afla abia după alegeri. Cert este că numai de noi, alegătorii, depinde cine va ajunge să ne guverneze după un nou eventual scrutin electoral.

Далее...

Pensii străine?

La finele lunii februarie, preşedintele interimar al R.Moldova, Mihai Ghimpu, a efectuat o vizită în Portugalia, în cadrul căreia s-a convenit asupra semnării a două acorduri privind securitatea socială şi protecţia muncii migranţilor moldoveni. În cazul semnării acestor documente, migranţii moldoveni care lucrează legal în Portugalia, la revenirea în patrie, vor putea beneficia de pensii oferite de statul portughez.

      Potrivit Serviciului Străini şi Frontiere din Portugalia, la finele anului 2008, în această ţară se aflau 21 147 moldoveni, cu 7 094 mai mult decît în 2007. În acelaşi timp, în perioada anilor 2001-2008, la evidenţa Autorităţii pentru condiţii de muncă din Portugalia s-au aflat circa 50 mii de contracte de muncă ale cetăţenilor moldoveni.
      Mihai Ghimpu susţine că Portugalia are o politică echitabilă faţă de migranţi, pe care îi tratează ca şi pe cetăţenii proprii, inspectoratul portughez al muncii asigurînd cu locuri de muncă, practic, toţi solicitanţii. Preşedintele interimar dă asigurări că acordurile bilaterale care urmează a fi semnate vor oferi cetăţenilor moldoveni care muncesc legal în Portugalia posibilitatea de a primi pensii odată întorşi acasă.
      Cu atît mai mult cu cît precedente în acest sens există. Potrivit Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pînă în prezent Moldova a semnat un asemenea acord bilateral cu Bulgaria. Deşi acest document a intrat în vigoare la 1 septembrie 2009, deocamdată, nu a fost definitivat mecanismul intern de acordare a pensiilor, motiv pentru care pînă în prezent nici o persoană care a muncit legal în Bulgaria nu a primit la întoarcerea în ţară pensii oferite de statul bulgar. Potrivit acordului moldo-bulgar, în cazul în care persoana care întruneşte toate condiţiile necesare pentru obţinerea dreptului la pensie solicită acest drept, instituţiile competente din Bulgaria şi R.Moldova urmează să calculeze valoarea pensiei, însă doar pentru perioadele de asigurare şi ţinînd cont de venitul asigurat obţinut.
     Problema este cu atît mai importantă, cu cît, potrivit „Studiului emigranţilor moldoveni” realizat de Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice CIVIS în colaborare cu International Agency for Sourse Country Information, Austria, 70% din migranţii moldoveni plecaţi pe termen lung peste hotare intenţionează să revină în patrie la vîrsta pensionării. Totodată, circa 80% din moldovenii plecaţi la muncă în ţările UE pe termen lung au statut de emigranţi legali, activînd în baza unor contracte de muncă, ceea ce înseamnă că la vîrsta pensionării vor putea cere pensii de la autorităţile statelor în care au lucrat.
     Dat fiind însă faptul că de la adoptarea unor decizii pînă la implementarea lor în practică este cale lungă, majoritatea moldovenilor care au lucrat zeci de ani peste hotare, transferînd zeci şi chiar sute de mii de euro acasă, riscă să rămînă fără o sursă de existenţă odată întorşi acasă la bătrîneţe. Pentru a evita însă un asemenea scenariu trist autorităţile de la Chişinău ar trebui să promoveze mai activ semnarea unor astfel de acorduri, cel puţin, cu ţările în care activează un număr mare de migranţi moldoveni. Aceasta ar constitui un bun stimulent pentru cei plecaţi să se întoarcă acasă, dar şi o recunoaştere de către stat a efortului lor realizat departe de casă.

Далее...

Moldova electronică

În condiţiile R.Moldova, o ţară preponderent agrară, soluţii pentru asigurarea unei creşteri economice durabile sînt destul de puţine. Una dintre aceste soluţii, care nu necesită resurse financiare importante, ci mai degrabă resurse umane profesioniste, este dezvoltarea domeniului tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor. Despre perspectivele acestui sector revista Profit a discutat cu ministrul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor, Alexandru Oleinic.

     Profit: Dle ministru, care este, în opinia Dvs., rolul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor (TIC) pentru dezvoltarea economică a R.Moldova?
     A.O.: Moldova este o ţară agrară, care nu  dispune de o industrie performantă, de zăcăminte minerale sau de alte resurse naturale care ar contribui la dezvoltarea economiei. Iar agricultura nici într-o ţară nu reprezintă o forţă motrice a dezvoltării, ba mai mult ca atît, în foarte multe ţări, în special în cele înalt dezvoltate, agricultura este subvenţionată.
     În condiţiile R.Moldova, miza poate fi făcută pe sectorul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor, principala resursă a căruia sînt oamenii. Pe parcursul ultimilor ani, sectorul TIC menţine o dinamică de dezvoltare stabilă şi, în condiţiile actuale, este sectorul cel mai puţin afectat de criza economică. În prezent, piaţa comunicaţiilor electronice este una dintre cele mai dinamice din economia naţională. Sectorul TIC deţine aproximativ 9% din PIB-ul ţării. Este sectorul cu cele mai mari investiţii şi cu cea mai înaltă rată de creştere în ultimii ani. De exemplu, rata de exporturi a tehnologiei informaţionale a crescut de mai bine de 10 ori în 2003-2008. În aceeaşi perioadă, investiţiile în sector au fost de peste 10 mlrd. lei cu o rată medie de creştere de circa 25% anual.
     În ţările din Europa şi Asia Centrală telecomunicaţiile atrag circa 65% din totalul investiţiilor. Experienţa mai multor ţări demonstrează că o creştere de 10% a ratei de penetrare a Internetului în bandă largă duce la majorarea PIB-ului cu 1,2%. Dacă vom promova o politică corectă în domeniu, Moldova poate obţine rezultate similare.
     Impactul pozitiv al dezvoltării sectorului TIC asupra altor sectoare ale economiei este incontestabil, deoarece tehnologiile informaţionale îmbunătăţesc considerabil procesele de management în orice domeniu. Nu există sector al economiei naţionale care să nu necesite o gestionare eficientă.
     Profit: Care sînt obiectivele trasate de actualul Guvern în vederea perfecţionării domeniului informaţional şi comunicaţional?
     A.O.: Recent, am susţinut o conferinţă de presă la această temă, în cadrul căreia am dat publicităţii priorităţile ministerului pentru anul 2010, care decurg din programul de activitate a Guvernului pentru anii 2009-2013 „Integrarea europeană: libertate, democraţie, bunăstare”. Avem mai multe obiective importante atît în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului TIC, cît şi în ceea ce ţine de eficientizarea actului de guvernare. Pornind de la obiectivul major de catalizare a creşterii economice, priorităţile Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor pentru anul 2010 includ stabilirea politicilor sectoriale; liberalizarea pieţelor TIC; extinderea accesului la Internet în bandă largă; reorganizarea şi eficientizarea activităţii întreprinderilor subordonate; instituţionalizarea, centralizarea şi dezvoltarea eGovernment; pregătirea pentru trecerea definitivă la paşapoarte biometrice; pregătirea pentru lansarea televiziunii digitale.
      Profit: Cum va derula procesul de liberalizare a traficului transfrontalier, precum şi care sînt intenţiile vis-a-vis de dezvoltarea serviciilor de acces la Internet în bandă largă?
      A.O.: În domeniul liberalizării traficului transfrontalier situaţia la moment este următoarea: legislaţia noastră, inclusiv în domeniul TIC, susţine, de jure, libera concurenţă, de facto, însă transportul internaţional de date prin fibră optică era monopolizat.
      Pentru a schimba starea existentă a lucrurilor şi a crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea pieţei serviciilor de acces la Internet în bandă largă, Ministerul a organizat mai multe consultări cu un şir de instituţii publice, precum şi cu operatori din sector. În consecinţă, Ministerul a formulat o decizie pe care a comunicat-o Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). Din momentul în care ANRCETI a primit decizia noastră, orice operator poate să se adreseze la agenţie şi să obţină dreptul de a intersecta frontiera cu reţelele sale prin cablu. Urmează ca ANRCETI şi celelalte instituţii implicate să asigure efectiv respectarea dreptului operatorului.
      Liberalizarea trebuie să conducă într-un final la creşterea calităţii şi la diminuarea preţurilor serviciilor de conectare la Internet, făcîndu-le mai accesibile publicului larg.  De asemenea, aceasta va contribui la diversificarea serviciilor, care pînă la acest moment nu aveau justificare.
Extinderea accesului la Internet în bandă largă reprezintă pentru noi un obiectiv major, dată fiind influenţa pe care o are acest factor asupra creşterii economice a unei ţări. De aceea liberalizarea traficului transfrontalier nu este unica soluţie pe care o vom aplica. Intenţionăm ca pînă la finele anului curent să oferim, prin licitaţie, frecvenţe care să permită aplicarea noilor tehnologii de acces mobil (fără fir) la Internet în bandă largă: WiMax şi LTE.
      Profit: Dle ministru, prin ce se explică faptul că ne grăbim să trecem la paşapoarte biometrice?
      A.O.: Tranziţia spre paşapoartele biometrice constituie o prioritate pentru minister şi un obiectiv, care se încadrează în acţiunile întreprinse de Guvern în direcţia integrării europene. De asemenea, aceasta este una din condiţiile primordiale pentru liberalizarea regimului de vize cu UE. Vreau să menţionez că majoritatea ţărilor implementează biometria pentru protecţia reală a cetăţenilor proprii în lupta cu terorismul, imigrarea ilegală şi pentru monitorizarea proceselor de migrare. Unele ţări ca, de exemplu, SUA, deja permit intrarea în ţară numai în baza paşaportului sau vizei biometrice. Trecerea la paşapoartele biometrice este o sarcină complexă, care implică coordonarea eforturilor mai multor instituţii publice. Am elaborat un plan de acţiuni care să ne permită, din punct de vedere tehnic, să ne conformăm cerinţelor UE începînd cu  ianuarie 2011.
      Totuşi, termenul concret pentru stoparea eliberării paşapoartelor obişnuite şi trecerea definitivă la emiterea doar a paşapoartelor biometrice urmează să fie stabilit în procesul de negocieri dintre UE şi Guvernul Moldovei. O sarcină dificilă, dar foarte importantă a Ministerului este de a asigura accesibilitatea paşapoartelor biometrice pentru populaţie. Preţul actual al paşaportului biometric, de 1250 lei, este inaccesibil pentru o bună parte din cetăţenii ţării, iar costul de producere a acestor paşapoarte este încă destul de înalt. Totodată, paşapoartele obişnuite, chiar şi cele emise cu o zi înainte de data trecerii definitive la paşapoartele biometrice, vor rămîne perfect valabile pînă la expirarea termenului lor de valabilitate.
      Profit: De ce R.Moldova are nevoie de televiziune digitală?
      A.O.: Ministerul planifică şi întreprinde deja acţiuni concrete în direcţia respectivă. Tranziţia de la televiziunea analogică spre cea digitală va aduce beneficii semnificative economiei ţării şi cetăţenilor, prin lărgirea considerabilă a accesului populaţiei la informaţie. În loc de patru canale difuzate la nivel naţional vor fi minimum opt, cu perspectiva de a avea 24 canale pînă în 2015. Totodată, trecerea la televiziunea digitală va reduce semnificativ consumul de energie electrică. Eliberarea unui spectru de frecvenţe va putea fi utilizat şi pentru extinderea accesului la Internet. În plus, este şi o condiţie a UE ca pînă la mijlocul anului 2015 să renunţăm la televiziunea analogică. Anul acesta avem de parcurs două etape în această direcţie. În primul rînd, este vorba de planificarea tehnică, în care vom stabili cum vor fi instalate echipamentele necesare şi care trebuie să fie caracteristicile lor, astfel încît să nu creăm interferenţe în interiorul şi exteriorul ţării. În al doilea rînd, vom organiza licitaţii pentru achiziţionarea echipamentelor, astfel încît la începutul anului 2011 să iniţiem instalarea acestora. Înainte de lansarea etapei a doua, urmează să stabilim modalitatea de finanţare a procurării echipamentelor şi, în acest sens, analizăm oportunitatea acţionării Întreprinderii de Stat „Radiocomunicaţii” şi/sau creării unui Parteneriat Public Privat.

Далее...

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
74
Afişări de site:
774543
Vizitori unici:
5709442

WebArt Pro