Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr. 01_02 (175), ianuarie-februarie 2010Ce branduri preferăm?
Prin acest articol nu-mi propun să filozofez la tema „ce este un brand” sau să vin cu pretenţia unor cercetări serioase de piaţă în acest domeniu. Intenţia mea este să încercăm să înţelegem de ce noi, moldovenii, preferăm anumite produse, servicii sau firme şi care dintre acestea se poziţionează în capul listei noastre de opţiuni. Scurt pe doi - vom discuta de gustibus et coloribus, chiar dacă înaintaşii noştri latini nu recomandă acest lucru.
Îndulcirea cu Bucuria
Să începem cu ceva gustos şi, anume, Bucuria – un brand autohton care ţine piept cu succes crizelor economice, politice, social-culturale şi chiar constituţionale încă din 1946. Surprinzător, dar cozile în magazinele Bucuria nu contenesc nici în prezent. Datorită economiei de piaţă, moldovenii se pot delecta cu dulciuri de pe diverse tărîmuri: ne bucurăm de bomboane ruseşti, ucrainene, branduri savuroase nemţeşti sau franţuzeşti. Totuşi, majoritatea moldovenilor optează pentru o ciocolată sau caramelă „Fabricat în Moldova”. De ce? Răspunsul rezidă în faptul că avem încredere în producătorii autohtoni şi presupunem că aceştia nu folosesc adaosuri dăunătoare, E-uri sau concentrate, precum o fac mulţi producători străini. Aici este actual proverbul: fie pîinea cît de rea, tot mai bună-i în ţara mea. Pe deasupra, Bucuria ne face şi viaţa mai dulce, nouă şi străinilor, căci această companie exportă lunar aproximativ 150 tone de dulciuri cu destinaţia România, Ucraina, Bulgaria, Ţările Baltice, Grecia, Cehia, Israel, Germania şi SUA.
Dor de Codru şi pîine sură
Dacă vom continua discuţia la capitolul alimentaţie, atunci să nu uităm de pîine, mai bine zis, de Franzeluţa – un brand bine cunoscut tuturor moldovenilor, dar mai ales celor din Chişinău. Deşi anii de foamete au rămas de mult în urmă, la orele cînd este suplinită marfa în magazinele Franzeluţa, există şansa să leşini de atîta îmbulzeală sau să te alegi cu vreo două coaste rupte. Nu exagerez! Explicaţia constă în faptul că această fabrică produce în cantităţi foarte mici tipuri de pîine ieftină, iar pensionarii şi familiile vulnerabile dau zilnic din coate pentru a rupe o pîine „sură” de 1,90 lei sau o franzelă „Codru” de 1,50 lei. Însă nu această realitate tristă clasează Franzeluţa în topul brandurilor îndrăgite de moldoveni, ci faptul că nu prea există competiţie în acest domeniu, ţinînd cont şi de capacităţile combinatului în comparaţie cu alte brutării, dar şi de calitatea produselor. Pe lîngă statutul de lider incontestabil pe piaţa autohtonă, Franzeluţa exportă cu succes paste şi alte produse făinoase în Germania, Canada, Italia, SUA, Grecia, Portugalia, România, Estonia, Irlanda, Spania şi Australia. În 2007 volumul exporturilor a constituit 1 125,4 tone în valoare de 1,1 mil. euro.
Motiv întemeiat pentru beţie
Un alt motiv de mîndrie la moldoveni este, desigur, vinul. Aici Cricova este faimoasă pentru spumantul său, produs după metoda Champenoise, precum era preparat cu sute de ani în urmă de călugărul francez Dom Perignon. Cricova însă este dragă moldovenilor pentru că este a noastră, iar noi nu acceptăm produse străine pe acest segment de piaţă: pentru că nu am prea gustat din faimoasele vinuri franţuzeşti, pentru că vrem să ne delectăm şi noi cu ce sînt serviţi înalţii demnitari străini care ne vizitează ţara, dar şi pentru preţurile accesibile comparativ cu rafinatele vinuri franţuzeşti, italieneşti sau californiene.
Orange-bip
De la mîncare trecem la servicii de telefonie mobilă. La acest capitol avem doi operatori cu acoperire de peste 95% din teritoriul republicii - Orange şi Moldcell. De o popularitate mai mare se bucură Orange cu 1,8 mil. de abonaţi la 1 octombrie 2009. Orange este un brand internaţional, iar serviciile acestuia sînt mai scumpe decît cele prestate de Moldcell, pentru că la formarea preţurilor se ia în calcul şi valoarea brandului. Astfel, deşi plătesc mai mult, clienţii acestei companii se pot simţi fericiţi că se numără printre cei 189 milioane de clienţi Orange din 30 de ţări (datele la 30 septembrie 2009) şi se pot mîndri că au contribuit la vînzările Orange de 53,5 mlrd. de euro în 2008. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, în nouă luni ale anului 2009 Orange a înregistrat o creştere a vînzărilor printre operatorii de telefonie mobilă de 11,3% faţă de perioada corespunzătoare a anului 2008. Venitul mediu lunar pe utilizator în perioada ianuarie-septembrie 2009 a alcătuit 108,12 lei – cel mai mare pe ţară. După cifra de afaceri şi conform situaţiei din septembrie 2009, Orange deţine o cota de piaţă de 73,2%. Cred că cifrele vorbesc de la sine şi alte comentarii sînt de prisos.
Nokia connecting Moldavians
Telefonia mobilă fără telefoane mobile este sterilă. Sigur că Apple iPhone şi BlackBerry sînt în trend ascendent acum, dar totuşi nu la nivelul SUA, unde cu cît mai mare este maşina şi telefonul mobil, cu atît urci mai multe trepte în topul patrioţilor americani. Noi însă, europeni fiind, ne mulţumim cu un brand din ţara lui Moş Crăciun, adică Finlanda, sub numele căruia mai întîi s-a produs hîrtie, apoi cauciuc şi pe final - mobile. Aţi ghicit, este vorba de Nokia. Acest brand este cotat la $34,9 mlrd. şi este al cincilea în topul celor mai valoroase branduri din lume după Interbrand/BusinessWeek pentru 2009 şi este brandul numărul 1 în Europa (2008) şi Asia (2007). Nokia este mai aproape de sufletul moldoveanului nu doar pentru că provine din spaţiul cultural european, iar noi încercăm să ne integrăm în UE, ci pentru că este o producţie trainică la modul direct. Mulţi conaţionali de ai noştri încă folosesc modele de telefoane Nokia achiziţionate acum 10 ani şi nu vor să se despartă de ele, căci funcţionează perfect. Aşa că noi, moldovenii, susţinem economia Finlandei şi cei 128 mii de angajaţi Nokia din 120 de ţări, cumpărînd cu predilecţie telefoanele acestei companii.
Moldovencele şi cosmeticele
Să trecem la industria frumosului şi la cel mai cu priză brand de cosmetice printre moldoveni, în special printre moldovence – Avon. Metoda door-to-door, prin care sînt vîndute produsele Avon, constituie cauza popularităţii acestora. Fiecare a patra studentă cîştigă un ban, promovînd cosmetice Oriflame, Mary Kay sau Avon, însă preţurile accesibile au cuvînt important de spus la capitolul numărul de clienţi şi volumul de vînzări. În 2008 venitul net al companiei americane Avon a constituit $875 mil., aceasta şi-a lărgit recent numărul de pieţe de desfacere pînă la 140 de ţări, printre care ne numărăm şi noi de 10 ani.
Googling-iţi cît doriţi
Un alt brand internaţional destul de bine poziţionat şi în Moldova este îndrăgitul motor de căutare al tuturor popoarelor Google. Ai nevoie de un referat la vreo materie - apelezi la Google, cauţi o reţetă de desert - tot pe Google o găseşti, te interesează vremea sau cursul valutar, iarăşi Google, filme, muzică, bîrfe, haine, încălţăminte, cărţi, case, maşini, ştiri, marele ORICE VREI – Google. De cînd mama mea a descoperit Google, nu mai are poftă să iasă la taclale cu vecinele, căci se poate informa rapid de pe Google, apoi le trimite cîte un mail prietenelor sau chiar chat-uiesc împreună tot pe Google. Pe 31 decembrie 2009 corporaţia americană număra peste 19 mii de angajaţi, iar venitul net pentru 2008 a constituit $4,2 mlrd.
Trei, Doamne, şi toţi trei:
Ghiţă, Crazy Loop şi Zdubii
Putem să ne mîndrim şi cu nişte branduri faimoase în lume şi cu rădăcini basarabene precum Zdob şi Zdub, Dan Bălan şi Cleopatra Stratan. Le-am luat la pachet pentru că fac parte din aceeaşi categorie a muzicii, însă calea devenirii lor ca branduri este diferită. Zdubii au devenit mai întîi simbol în Rusia, ca mai apoi şi moldoveanul să-i bage în seamă, însă promovarea lor a venit mai mult pe calea României. Aceştia au înregistrat cea mai importantă performanţă a Moldovei la Eurovision, poziţionîndu-se pe locul şase, ajungînd şi pe poziţia a 12-ea în World Music Chart Europe cu albumul „450 de oi”. Toţi tinerii plecaţi peste hotare ţin să se laude cu ritmurile exotice de acasă în faţa angajatorilor sau colegilor de serviciu, iar unul dintre cele mai răspîndite cadouri pentru străini este un CD cu piesele Zdubilor. Pe Dan Bălan moldovenii îl iubesc pentru cîteva proiecte, în special O-Zone, Crazy Loop şi Dan Bălan – toate de succes şi peste hotarele Moldovei. Fiecare dintre noi consideră de cuviinţă să ne dăm cu părerea despre cît de bine a interpretat cîntăreaţa Rihanna piesa „Dragostea din tei” în versiunea engleză „Live Your Life”. Piesa a luat patru discuri de platină şi a ajuns pe poziţia unu în topul Billboard Hot 100 în SUA. Totuşi cea mai întreprinzătoare moldoveancă s-a dovedit a fi micuţa Cleopatra Stratan, care, la numai trei ani, a ajuns în cartea Recordurilor Guinness, fiind cea mai tînără interpretă cu un album înregistrat şi concerte live. Piesele ei au fost deja traduse în engleză şi spaniolă. Cleo a obţinut două discuri de platină pentru vînzări de peste 150 mii de albume în România, iar piesa „Ghiţă” a fost în fruntea celor mai populare melodii polifonice în Japonia.
Săptămîna modei la Piaţa Centrală
Şi, pe final, am lăsat două branduri renumite care au intrat pe piaţa moldovenească pe uşa din spate: Dolce&Gabana şi Versace. De ce sînt acestea populare la moldoveni? Simplu – pentru că Piaţa Centrală din Chişinău este plină de asemenea produse, iar pe fiecare al doilea tricou şi a treia geantă din Moldova sclipesc simbolurile acestor două branduri internaţionale, sigur în versiune contrafăcută. Atît timp cît moş Ilie şi cei 12 fraţi ai săi, precum şi tanti Maria cu rudele ei poartă haine ce au imprimate pe ele Versace sau Dolce&Gabana avem dreptul, cel puţin, să ironizăm pe marginea popularităţii caselor de modă franceze şi italiene în Săptămîna de modă din Moldova, care ţine cît un an.
Cuvînt de încheiere
Din lipsă de spaţiu nu am reuşit să enumerăm toate brandurile ce sînt la mare căutare în Moldova, pe unii poate i-am şi supărat. Cei care nu şi-au regăsit favoriţii în articol şi cei care au ceva de adăugat, de contestat sau de comentat sînt rugaţi să o facă pe site-ul revistei www.profit.md. Nu uitaţi că de gustibus et coloribus non italic est disputandum, dar ţinînd cont de generalizările efectuate, aveţi undă verde la discuţii.
Marian Lupu
V-aţi gîndit vreodată cît de bine cunoaştem persoanele pe care le vedem în fiecare zi pe micile ecrane? Acei oameni care hotărăsc soarta ţării, cei pe care îi simpatizăm şi pe care îi votăm în funcţii de răspundere? Mai mulţi cititori ai revistei ne-au sugerat să dăm start unei rubrici din care ar putea afla răspunsuri la întrebări care, de obicei, nu sînt teme pentru conferinţe de presă. Începînd din acest număr, revista Profit va încerca să prezinte persoanele ce ne vorbesc, de regulă, de pe ecranele televizoarelor sau din ziare dintr-o altă perspectivă. Primul invitat al acestei rubrici este liderul Partidului Democrat, Marian Lupu. Vă invităm să cunoaşteţi 10 lucruri mai puţin mediatizate despre politicianul care în prezent se bucură de cea mai mare încredere în rîndul cetăţenilor.
1. Pe cînd eram copil, sistemul de educaţie inspira micuţii să devină cosmonauţi sau militari, eu însă nu am visat niciodată la aceste profesii. La vîrsta de june, reieşind din exemplul părinţilor care sînt pedagogi, mă gîndeam să devin profesor. Însă soarta a decis altfel. După absolvirea universităţii am mers la doctorantură. La începutul anului 1991 mi-am susţinut teza de doctor în economie şi mă pregăteam să-mi găsesc un serviciu la Universitatea de Stat, Facultatea de Economie. Întîmplător, m-am întîlnit în stradă cu un fost coleg, care mi-a spus că în cadrul nou-creatului Minister al Economiei există un Departament de Relaţii Economice ce m-ar putea interesa. Astfel, mi-am început activitatea în administraţia publică centrală, trecînd prin toate treptele ierarhice - de la specialist de rînd la ministru al economiei. Deşi nu sînt adeptul teoriei determinismului, uneori îmi pare că fiecare are o cale determinată în această viaţă.
2. Ştiu să gătesc. Îmi place acest lucru încă din copilărie. Am preluat exemplul tatălui, care, cel puţin, de sărbători o ajuta pe mama la bucătărie. Ştiu să gătesc şi ciorbă, şi mămăliguţă, şi friptură, şi salată Boeuf, şi pîrjoale. Pot pregăti chiar şi torte Napoleon. Cînd am posibilitate, încerc să-i dau o mînă de ajutor soţiei, care, apropo, găteşte foarte bine, la fel ca şi soacra mea. Apreciez calitatea gastronomiei, dar nu sînt pretenţios, mănînc de toate.
3. În familie este de datoria mea să fac piaţa şi să am grijă ca frigiderul să nu ducă lipsă de produse alimentare. De haine şi rechizite şcolare este responsabilă soţia. Avem o regulă, care persistă de pe cînd deţineam funcţia de ministru – să merg periodic, de cîteva ori pe săptămînă, la cumpărături. Este ceva absolut firesc şi niciodată nu am încercat să fac PR din asta. Prefer să merg la un market din centrul oraşului, situat în apropierea blocului unde locuiesc.
4. La capitolul haine, prefer costumele Ionel. Îmi place stofa şi calitatea acestora. În plus, sînt potrivite parametrilor mei nestandarzi. Cămăşile, în mare parte, sînt produse de fabrica Odema de la Tiraspol. Îmi place încălţămintea elegantă, o caracteristică fiind nasul subţiat al pantofilor. În general, sînt simplu de fire şi nu merg în magazine cu branduri arhicunoscute. Pentru mine importante sînt calitatea şi comoditatea. Îmi place mult stilul sport, însă nu prea am ocazii pentru acesta. Am noroc de nevastă care are gusturi rafinate şi cu eforturi comune am creat o garderobă pe potrivă din punctul de vedere al statutului social, dar şi al caracterului meu.
5. Dintotdeauna am fost pasionat de lectură, însă nu am un autor preferat. Cred că am reţinut una din cele 10 porunci: să nu-ţi creezi idoli. Într-o vacanţă de vară, petrecută la bunici, am găsit la biblioteca din sat toate volumele lui Alexandre Dumas. Le-am luat angro şi le-am savurat într-o lună jumătate cît am stat la ţară. În copilărie îmi plăcea literatura istorică, în special, istoria antichităţii. Studiind franceza la liceul Gheorghe Asachi, am devenit pasionat şi de literatura franceză – una dintre cele mai bogate literaturi ale lumii.
6. Nu pot spune că mă conduc de o maximă preferată. Calităţile de care mă ghidez sînt de sinteză, culese din mai multe surse: personaje istorice, politicieni. Cred că datorită lecturii am pus în prim-plan valorile general umane: prietenia, buna înţelegere, cumsecădenia, lipsa de cinism, respectarea cuvîntului dat şi responsabilitatea.
7. În activitatea politică este foarte greu să faci pronosticuri de genul unde vei fi peste cinci ani. Nu aş vrea să specific postul, însă mă văd în politică, la un nivel ce ar permite o influenţă reală asupra politicii interne şi externe a ţării, şi peste cinci, şi peste 15 ani. Totodată, aş vrea să fiu în continuare un tătic fericit, care să se bucure de succesele copiilor, şi un cap de familie împlinit. La pensie, sincer, nu m-am gîndit încă. Mai am de lucrat decenii pînă atunci. Dar la nivel de ipoteză aş vrea să mă ocup de educaţia nepoţilor. Activitatea mea profesională îmi răpeşte mult din timpul pe care ar trebui să-l acord copiilor. De aceea, pensionar fiind, sper să pot compensa puţinul timp dedicat copiilor printr-o atenţie sporită faţă de nepoţi.
8. Nu aş vrea să îmi fac antireclamă vorbind despre cusururi. Le am cu siguranţă, căci nu există oameni ideali, fiecare persoană are atît calităţi bune cît şi unele mai puţin bune. Problema este că oamenilor nu le place să vorbească despre propriile neajunsuri, preferînd să-şi pună în prim-plan calităţile. Important este să nu idealizăm pe nimeni.
9. Fobii nu am. Cred că acestea reprezintă ceva ce ţine de trecut, sînt o formă extremă de manifestare a unor complexe psihologice, pe care niciodată nu le-am avut.
10. De-a lungul anilor am avut mai multe hobbyuri. Am colecţionat timbre. Mai tîrziu m-a pasionat muzica şi chiar am făcut ore de chitară. Îmi plăcea mult în special muzica folk. Lectura o trec, de asemenea, la capitolul hobby. În copilărie aveam un program strict, de aceea, deseori citeam noaptea cu lanterna sub plapumă. Anume datorită acestui fapt am şi ajuns să port ochelari. Un loc important în viaţa mea îl are şi sportul. Am făcut baschet, volei, karate, înot, hipism şi şah. Cînd ocupam funcţia de preşedinte al parlamentului, mergeam la sala de forţă de 3-4 ori pe săptămînă, acum merg acolo mai rar din lipsă de timp.
Strategie istorică
Premierul britanic Winston Churchill spunea: „Arătaţi-mi un tînăr conservator şi vă voi arăta pe cineva fără inimă. Arătaţi-mi un liberal bătrîn şi vă voi arăta pe cineva fără creier“. Noul Guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, a reuşit să combată această frază celebră a premierului Churchill, pentru că este un tînăr cu caracteristici atît conservatoare, cît şi liberale. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Dorin Drăguţanu se referă la o serie de probleme actuale cu care se confruntă sectorul bancar moldovenesc în prezent şi face pronosticuri pentru viitor.
Profit: Dle Drăguţanu, care sînt aşteptările BNM pentru anul 2010?
D.D.: Răspunsul la această întrebare ar necesita un articol separat. Totuşi, pe scurt, aş descrie viziunea mea asupra mandatului pe care îl deţin în felul următor: implementarea pe deplin a regimului de ţintire a ratei inflaţiei şi menţinerea unui nivel scăzut al inflaţiei, inclusiv prin sporirea gradului de transmisie în economie a deciziilor de politică monetară; îmbunătăţirea capacităţii BNM de a elabora prognoze macroeconomice veridice şi credibile; implementarea unor proceduri şi tehnici moderne de supraveghere bancară; implementarea unui sistem de stabilitate financiar-bancară, inclusiv îmbunătăţirea procedurilor de gestiune a crizelor şi nu în ultimul rînd, modernizarea BNM ca instituţie, inclusiv prin recrutarea, pregătirea şi promovarea tinerilor. Bineînţeles, dezvoltarea sectorului bancar şi accesul deplin al agenţilor economici şi populaţiei la credite ieftine şi alte produse bancare moderne nu trebuie să fie scăpată din vedere. Cred că nu aş greşi dacă aş spune că toate elementele pe care le-am menţionat ar trebui să contribuie la o creştere economică sănătoasă şi durabilă, a locurilor de muncă şi sporirea nivelului de trai al populaţiei.
Anul 2010 va fi un an de inflexiune, adică vom ieşi din criză şi vom înregistra o creştere economică de 1,3-3,2%. Desigur, pentru a înregistra aceste rezultate, avem nevoie de o inflaţie joasă, de sporirea volumului de credite către sectorul real şi de o evoluţie lentă a cursului de schimb. Sper că BNM va reuşi să-şi atingă obiectivele propuse privind inflaţia. De asemenea, ne dorim cu toţii să nu se înregistreze noi şocuri externe, care ar destabiliza piaţa valutară locală. Bineînţeles, ieşirea cît mai rapidă din criză a partenerilor noştri externi principali (UE şi Rusia) şi revigorarea exporturilor vor uşura semnificativ eforturile noastre şi vor contribui la creşterea economică.
Profit: Băncile comerciale menţin o diferenţă destul de mare dintre ratele de dobîndă la credite şi cele la depozite – de 9%. Experţii afirmă că aceasta ar trebui să nu depăşească 2,5%-3,0%...
D.D.: Este adevărat că în 2009 rata dobînzii la depozite a scăzut mult mai mult decît rata dobînzii la credite şi acest lucru îngreunează ieşirea din criză. Diferenţa mare dintre dobînzile la depozite şi credite este explicată, în mare parte, prin marja de risc semnificativă inclusă de bănci în dobînzile la credite. Această marjă poate să scadă şi, implicit, se vor reduce şi dobînzile la credite, doar dacă băncile vor avea certitudine privind evoluţia pozitivă a economiei în viitor. Rolul BNM în acest sens, este de insufla încredere băncilor, prin decizii corecte de politică monetară şi de a asigură un nivel scăzut al inflaţiei pe termen mediu. Dacă inflaţia va fi ţinută sub control şi economia va arăta primele semne de revigorare, băncile vor avea premise pentru a diminua marja de risc şi, respectiv, ratele dobînzii la credite.
Profit: Poate statul ar trebui să dea un exemplu sectorului bancar, reducînd rata dobînzii la Valorile Mobiliare de Stat (VMS)? O reacţie în lanţ ar conduce la înviorarea proceselor economice.
D.D.: Începînd cu luna aprilie 2009, rata dobînzii la VMS se află în permanentă scădere şi la momentul actual se află în limita de 3,0-6,0% anual, în funcţie de termenul VMS. De asemenea, aş dori să menţionez, că rata la VMS este stabilită în funcţie de cererea din partea băncilor şi a ofertei din partea Ministerului de Finanţe. Evident că băncile îşi doresc o dobîndă mai mare la VMS, iar statul o dobîndă mai mică. Rolul BNM este de a manevra cu dobînda la VMS prin manevrarea ratei de bază, deoarece băncile se orientează după rata de bază şi nivelul inflaţiei în oferta lor pentru VMS. De aici şi rezultă reacţia în lanţ: inflaţie joasă, dobînzi scăzute, inclusiv la credite şi implicit creştere economică.
Profit: Este adevărat că la adresa BNM ar fi parvenit un set de propuneri de redresare a situaţiei întreprinderilor vinicole prin intermediul unui aşa-numit „fond de stabilizare”?
D.D.: Problemele din sectorul vinicol nu au fost generate doar de lipsa de credite ieftine. Acum cîţiva ani băncile se ”băteau” pentru a atrage vinificatorii în scopul creditării. La acel moment, cred că au fost comise unele greşeli atît din partea vinificatorilor, cît şi din partea băncilor.
Vinificatorii şi-au sporit capacităţile de producţie la un nivel exagerat şi într-un timp relativ scurt, fără a ţine seama de riscurile expunerii la o singură piaţă şi făcînd compromisuri la calitate. Nici băncile, în dorinţa de a-şi mări volumul de credite, nu au evaluat riscurile intrinseci de creditare a sectorului vinicol. În final, întreprinderile supraponderale, cu stocuri mari şi greu de valorificat şi supraîndatorate au primit din plin criza economică.
Prin urmare, eu cred că rezolvarea problemei din sectorul vinicol, nu depinde doar de creditele ieftine. Este posibil ca, în multe cazuri, acordarea de credite noi, chiar şi ieftine, nu vor rezolva probleme actuale. Dacă o întreprindere este „bolnavă” creditul nu o va ajuta, ci doar va amîna „actul final”, inclusiv falimentul.
Vinificatorii ar trebui să-şi revadă modul de desfăşurare a afacerii, în primul rînd prin implementarea unui sistem de management financiar funcţional. Probabil că unele întreprinderi ar trebui să-şi reducă din capacităţile de producţie şi prin valorificarea activelor să investească ei însăşi „bani noi” în afacere. Astfel, avînd o structură reorganizată vor putea negocia mai efectiv cu băncile.
Într-adevăr, BNM a primit cîteva cereri de creditare a sectorului vinicol. Băncile dispun de lichidităţi suficiente pentru a credita sectorul real. Totuşi, este de înţeles reţinerea băncilor de a acorda noi credite vinificatorilor, avînd în vedere că acestea „s-au fript” deja cu mulţi dintre ei. Desigur, unele întreprinderi vinicole prezintă interes chiar şi acum pentru bănci. Totul depinde de capacitatea lor de a convinge băncile că afacerea lor este viabilă şi că acestea nu se vor expune excesiv riscului de credit.
Profit: La sfîrşitul anului 2009 BNM a redus ponderea celor mai mari zece credite acordate de bănci clienţilor de la 50% la 30% din capitalul normativ total (CNT) al instituţiilor bancare. Altfel spus, BNM a limitat angajarea băncilor comerciale în oferirea creditelor mari. De ce?
D.D.: Prin Hotărîrea Consiliului de Administrare al BNM din 13 august 2009 au fost efectuate şi publicate în Monitorul Oficial modificări în reglementările aferente expunerilor mari în vederea micşorării limitei datoriilor nete la creditele acordate la zece persoane de la 50% la 30% din portofoliul total de credite. Modificările respective au fost efectuate în scopul micşorării nivelului riscurilor aferente expunerilor mari asumate de către bănci, diversificării şi minimalizării concentrării portofoliului de credite şi, în consecinţă, al protejării intereselor deponenţilor. De asemenea, aceasta va conduce la sporirea creditării întreprinderilor mici şi mijlocii. Băncilor li s-a acordat o perioadă de graţie pînă la 31 decembrie 2010 pentru a se conforma noilor cerinţe. Prin această decizie BNM dă următorul semnal către bănci: „Diversificaţi expunerea la riscul de credit, creditaţi întreprinderile mici şi mijlocii şi, dacă vreţi să creditaţi întreprinderi mari, majoraţi-vă capitalul”.
Profit: Băncile au lichidităţi suficiente şi chiar destul de mari. Nu vi se pare oportună majorarea CNT?
D.D.: Într-adevăr, la 31 decembrie 2009 activele lichide în sistemul bancar au constituit 15,3 mlrd. lei sau 38,3% din totalul activelor. Conform cerinţelor, acest indicator trebuie să fie de, cel puţin 20%. În prezent în activitatea băncilor a sporit nivelul riscului de credit. Deţinerea unui capital adecvat presupune abilitatea băncii de a amortiza influenţa negativă a riscurilor la care se expune permanent şi în acelaşi timp de a-şi menţine capacitatea de plată faţă de deponenţi şi creditori. În acest context, BNM a elaborat proiectul modificărilor Regulamentului cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc care conţine prevederi aferente cerinţelor privind mărimea minimă a capitalului social care va fi de 100 mil. lei şi a capitalului de gradul I - 200 mil. lei. Această decizie va conduce la reechilibrarea structurii capitalului propriu al băncilor şi, într-o măsură mai mică, la investiţii „de bani noi” în capitalul social al băncilor. Totuşi trebuie de menţionat că majorarea capitalului băncilor, fără majorarea volumului de credite acordate economiei, va rezulta doar în creşterea activelor lichide şi, implicit, va conduce la scăderea rentabilităţii şi profitabilităţii băncilor.
Profit: Care este soarta soldului depunerilor persoanelor fizice ale „Investprivatbank”? S-a identificat o soluţie pentru depunerile persoanelor juridice şi în general, cum apreciaţi decizia pentru care au optat atunci autorităţile în soluţionarea problemei acestei bănci?
D.D.: La momentul de faţă, lichidatorul „Investprivatbank” în proces de lichidare a achitat toate datoriile faţă de persoanele fizice. Mijloacele băneşti care n-au fost solicitate de către persoanele fizice de la această bancă au fost transferate la Banca de Economii, filiala nr.1. Astfel, începînd cu data de 23 decembrie 2009 deponenţii se pot adresa la Banca de Economii, filiala nr.1 pentru a-şi ridica mijloacele băneşti.
Lichidatorul continuă colectarea creditelor restante şi valorificarea activelor băncii. Banii acumulaţi vor fi orientaţi pentru achitarea datoriei „Investprivatbank” faţă de Banca de Economii în sumă de 600 mil. lei. După achitarea acestei datorii, în cazul în care vor exista resurse financiare, se va trece la achitarea depozitelor persoanelor juridice.
Totodată, avînd în vedere situaţia de insolvabilitate a băncii, mijloacele disponibile la momentul actual sînt insuficiente pentru achitarea tuturor datoriilor acesteia. De aceea, achitarea datoriilor faţă de creditorii băncii se va efectua pe măsura acumulării de către lichidator a mijloacelor băneşti necesare. Sursa principală de acumulare a acestor mijloace sînt rambursările de credite acordate de bancă pînă la retragerea licenţei şi mijloacele obţinute în urma valorificării activelor băncii.
Profit: Economia naţională are nevoie de resurse financiare pentru un termen lung. Acest lucru ar fi posibil dacă BNM ar stimula băncile comerciale, oferindu-le, la rîndul său, resurse pe un termen mai mare ...
D.D.: În prezent sistemul bancar dispune de mijloace băneşti proprii, inclusiv pe termen lung pentru satisfacerea cererii de credite. La ultima dată de raportare a băncilor către BNM (31.12.2009), resursele financiare ale sistemului bancar autohton cu termenul rămas pînă la rambursare mai mare sau egal cu doi ani constituie 12.757,39 mil. lei, în timp ce activele cu acelaşi termen valorează doar 7,633.00 mil. lei.
La 31 decembrie 2009 soldul creditelor acordate de BNM pe termen de 12 luni către băncile comerciale pentru creditarea sectorului real a constituit 798 milioane lei, care purtau in 2009 o rată a dobînzii de 5% anual, iar din 2 februarie 2010 rata a crescut la 6% anual. Aceste credite vor ajunge la scadenţă în iunie-august 2010.
BNM are posibilitatea de a acorda şi în continuare băncilor credite ieftine pe termen lung în scopul creditării sectorului real. BNM va analiza foarte atent oportunitatea acordării de noi credite către băncile comerciale în 2010. Sectorul bancar trebuie să-şi mobilizeze propriile resurse pentru creditarea economiei pe termen mediu şi lung, mai ales luînd în considerare disponibilitatea curentă a lichidităţilor.
Profit: În Moldova există bănci care trezesc interesul investitorilor străini prin indicii de performanţă? Va stimula BNM interesul investitorilor străini faţă de aceste bănci?
D.D.: Pentru a răspunde la această întrebare trebuie iniţial să vedem ce înţelegem prin „investitori străini”. La momentul actual 75% din capitalul social al băncilor licenţiate în Moldova este deţinut de investitori străini, care includ persoane fizice, întreprinderi, instituţii financiare şi grupuri bancare străine. Acest indicator pare impresionant la prima vedere, dar aş dori să menţionez că doar patru bănci din Moldova sînt deţinute de bănci străine, ceea ce reprezintă doar 24% din totalul activelor bancare din ţară. BNM susţine venirea pe piaţa din R.Moldova a altor investitori strategici, pe lîngă cei deja existenţi. Prin investitor strategic mă refer la grupuri financiare şi bancare străine care nu au rolul doar de a aduce investiţii străine în sectorul bancar. Aceşti investitori strategici ar contribui semnificativ la dezvoltarea băncilor prin implementarea tehnicilor moderne de gestionare a activităţilor şi riscurilor bancare, ar contribui la dezvoltarea profesională a managementului local din sectorul bancar, ar contribui la implementarea noilor produse bancare larg utilizate în străinătate şi, nu în ultimul rînd, ar contribui la obţinerea de către băncile locale a unor finanţări ieftine şi pe termen lung.
Pe baza legilor naturale de concurenţă, celelalte bănci care nu sînt controlate de către investitorii strategici, ar urma aceeaşi direcţie de modernizare a activităţilor lor. În final, tot economia naţională va avea de beneficiat de pe urma unui sistem bancar modern, care să satisfacă cererile clienţilor, inclusiv prin acordarea de credite ieftine şi pe termen mediu sau lung.
Din păcate, în ultimul an BNM nu a purtat nici o discuţie cu nici un investitor strategic care ar dori să investească în R.Moldova. Desigur acest lucru se datorează şi crizei financiare globale, dar şi situaţiei macroeconomice şi politice din ţară.
Profit: Experţii susţin că există doritori de a investi în capitalul statutar al băncilor, dar există o problemă – cota care depăşeşte 5% din capital se verifică, potrivit regulamentului BNM...
D.D.: Ţinînd cont de faptul că proprietarii băncilor exercită o influenţă considerabilă asupra managementului acestora, Banca Naţională promovează politici privind acceptarea în calitate de proprietari ai băncilor a persoanelor, ale căror activitate creează premise suficiente pentru funcţionarea prudentă a băncilor şi neadmiterea majorării cotelor substanţiale deţinute de proprietarii băncilor care pot influenţa negativ activitatea acestora. Un alt factor care justifică acţiunile BNM în acest sens, este necesitatea continuă de a preveni şi combate operaţiunile de spălare a banilor sau finanţarea terorismului prin sectorul bancar. Scopul final al acestei acţiuni este de a limita expunerea excesivă a băncilor la riscuri şi de a proteja deponenţii băncilor.
Practica respectivă este în corespundere cu principiile general acceptate în domeniul supravegherii bancare, inclusiv cu documentele Comitetului Basel pentru supravegherea bancară eficientă şi cu Directivele Uniunii Europene.
Profit: În condiţiile unei inflaţii joase şi chiar a deflaţiei - BNM a micşorat rata de bază, astfel micşorîndu-se puţin şi ratele băncilor comerciale. S-au adeverit sau nu aşteptările băncii centrale de la această măsură? Acum, în condiţiile inflaţiei trebuie să ne aşteptăm la un proces invers?
D.D.: Nivelul ratei inflaţiei înregistrate în anul 2009 a permis liberalizarea politicii monetare prin reducerea treptată a ratei de bază şi normei rezervelor obligatorii. Ca rezultat, se observă micşorarea ratelor dobînzilor, ceea ce a fost şi de aşteptat. Din păcate, ratele dobînzii la credite nu au urmat trendul accelerat de scădere a ratelor dobînzii la depozite.
La şedinţa din 28 ianuarie 2009, Consiliul de Administraţie al BNM a luat decizia de a majora rata de bază de la 5% la 6% anual. Această decizie este adecvată unei politici monetare prudente, care are ca scop ancorarea inflaţiei, temperarea aşteptărilor inflaţioniste şi readucerea inflaţiei în limitele intervalului declarat pe termen mediu.
Majorarea ratei de bază şi sterilizarea pe deplin a excesului de lichiditate în niciun caz nu pune în pericol nivelul lichidităţilor în sistemul bancar. Volumul lichidităţilor disponibile în sistemul bancar este suficient atît pentru activitatea curentă normală, cît şi pentru reluarea activă a creditării economiei naţionale. Accesul permanent şi nelimitat al băncilor autorizate la operaţiunile BNM de sterilizare şi de vărsare de lichidităţii asigură nivelul optim al lichidităţilor în sistemul bancar şi creează condiţii necesare pentru reducerea marjei de risc inclusă în rata dobînzii la credite acordate de către bănci. Astfel vor fi create premise pentru reducerea în continuare a ratelor dobînzii la creditele acordate sectorului real.
Profit: Care este opinia Dvs. referitor la ţintirea valutei?
D.D.: Pînă în anul 2006 obiectivul de bază al Băncii Naţionale a Moldovei constituia menţinerea stabilităţii monedei naţionale. Acest obiectiv avea caracter dualist şi presupunea asigurarea atît a stabilităţii preţurilor, cît şi a cursului de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA. În luna iulie 2006, odată cu modificarea legii cu privire la Banca Naţională, a fost modificat şi obiectivul fundamental al Băncii Naţionale, ce constituie în prezent asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
Politica valutară flexibilă a BNM va fi determinată de intervenţiile ocazionale ale BNM în perioadele de volatilitate sporită, fără a opune rezistenţă trendului natural al cursului de schimb. În cazul unor şocuri externe masive, rezistenţa opusă de BNM trendului de depreciere în încercarea de a menţine cursul stabil ar conduce, în final, nu numai la pierderea rezervelor valutare, dar şi la deprecierea leului. Este cum ai scoate iarna caloriferele afară, pentru a face cald în casă. Efectul ar fi zero, iar costurile maxime.
Referitor la impactul cursului de schimb nominal (stabilit de BNM, pe baza cererii şi ofertei de pe piaţa valutară internă) asupra exportatorilor, menţionez că în Moldova nu se observă o corelaţie proporţională între evoluţia exporturilor şi cursul de schimb. Totodată, dat fiind faptul că exportatorii sînt concomitent şi importatori, costurile aferente oscilaţiilor într-o direcţie ale cursului oficial al leului moldovenesc în raport cu cursurile monedelor statelor - principalilor parteneri comerciali, care afectează competitivitatea, se compensează prin eventualele venituri de la oscilaţiile cursului de schimb în direcţia opusă, care afectează importurile şi viceversa.
De asemenea, ar trebui de menţionat faptul că pentru promovarea exporturilor, nu este suficient să ne uităm la evoluţia cursului de schimb nominal al leului. În mare măsură, exporturile sînt stimulate şi de evoluţia cursului de schimb real efectiv al monedei naţionale (cursul nominal ajustat la nivelul preţurilor din RM şi din ţara în care exportatorii livrează produsele sau serviciile). De exemplu, leul poate să se aprecieze în termeni nominali dar să rămînă depreciat în termeni reali faţă de Euro sau Rubla rusească. În acest caz, indiferent de evoluţia cursului nominal, exportatorii din Moldova au avantaje competitive în UE sau Rusia.
Profit: Pentru prima dată, banca centrală şi-a propus drept scop de a stabili şi a reglementa politicile sale pe o perioadă de trei ani şi nu de un an, precum era anterior. Ce impact va avea acest lucru asupra sectorului bancar şi cel al economiei reale?
D.D.: Elaborarea şi adoptarea Strategiei de Politica Monetară pentru 2010 – 2012 este un moment istoric în activitatea Băncii Naţionale. Acest document delimitează obiectivul şi instrumentele politicii monetare de realizare a acestuia pe un termen de trei ani, ceea ce va permite orientarea economiei naţionale pe un termen mediu. Stabilirea obiectivelor privind inflaţia pe termen mediu va ajuta Guvernul în elaborarea bugetelor de stat pe termen mediu şi va contribui la sporirea încrederii societăţii privind evoluţiile macroeconomice. De asemenea, BNM aşteaptă ca implementarea strategiei monetare pe termen mediu să contribuie la scăderea ratelor dobînzii şi la creşterea economică durabilă.
Profit: Consideraţi întemeiată propunerea unor experţi de a include riscurile externe în riscurile băncilor comerciale din ţară, propunere ce rezidă în consecinţele recesiunii globale?
D.D.: Dispunerea de un sistem adecvat de gestionare a riscului de ţară constituie un mijloc eficient prin care banca poate evita implicarea în riscuri excesive aferente activităţii sale internaţionale. Astfel, în 2006 Banca Naţională deja a aprobat recomandări cu privire la sistemul de dirijare a riscului de ţară şi de transfer de către băncile licenţiate din Moldova. Aceste recomandări conţin principiile minime ce urmează a fi luate de către bănci în consideraţie la elaborarea propriilor sisteme de control intern ce ţin de gestionarea riscurilor menţionate.
Profit: Este gata statul să realizeze reforma contabilităţii şi anume – trecerea la IFRS (standarde internaţionale de raportare financiară) de la 1 ianuarie 2011, or statul va trebui să-şi asume o parte din povara reformării?
D.D.: Ministerul Finanţelor şi BNM doar creează cadrul de raportare financiară în Moldova şi promovează implementarea IFRS. Responsabilitatea de implementare a IFRS cade în sarcina agenţilor economici, inclusiv a băncilor. Implementarea IFRS este imperativă, pentru a ridica transparenţa rapoartelor financiare şi o mai bună înţelegere a situaţiei financiare ale agenţilor economici. Implementarea IFRS va necesita şi ajustarea în timp a managementului agenţilor economici, mai ales în domeniul gestiunii riscurilor şi determinarea valorii juste a activelor.
Sînt de acord că implementarea IFRS necesită cunoştinţe vaste. Totuşi, sînt convins ca atît întreprinderile mari cît şi băncile au capacitatea de a dezvolta aceste cunoştinţe şi de a aplică corect IFRS. Pe de altă parte, IFRS conţine un standard separat şi simplificat privind raportarea financiară a întreprinderilor mici şi mijlocii. Acest lucru ar trebui să uşureze implementarea IFRS şi la acest nivel.
Previziuni 2010
Anul 2010 se aşteaptă a fi unul bogat în evenimente politice şi economice. Revista Profit a încercat să afle care sînt previziunile politicienilor moldoveni pentru anul în curs în ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei economice, posibilitatea desfăşurării unor noi alegeri parlamentare anticipate, modificarea articolului 13 din Constituţie, realizarea reformei constituţionale şi nu numai.
Mihai Ghimpu, preşedinte interimar al R.Moldova, speaker al Parlamentului
Calea corectă pe care trebuie să meargă Moldova este reforma constituţională, ceea ce presupune adoptarea unei Constituţii în lectură nouă. Actuala Constituţie urmează să fie ajustată la normele internaţionale, ceea ce înseamnă că nu vom avea alegeri anticipate. Statul de drept este acela care activează în baza legilor. O lege bună trebuie să soluţioneze o problemă care există în societate. Dacă avem blocaj constituţional, de exemplu, nu putem alege preşedintele, avem o lege bună sau una rea? Normal că una rea! Deci trebuie să o modificăm, în special articolul 78, care ţine de alegerea preşedintelui. La prima etapă cred că preşedintele trebuie să fie ales de către Parlament, pentru că la ultimele alegeri poporul a mandatat deputaţii să aleagă şeful statului.
Dacă e să ne referim la modificarea articolului 13 din Constituţie, atunci, sincer, am obosit deja să tot repet în ce limbă vorbesc. Nu pot exista în Ardeal, Muntenia, Transilvania, Banat, Moldova oameni care vorbesc aceeaşi limbă, dar care o numesc diferit. Este limba română şi acest lucru este consfinţit în Declaraţia de Independenţă a R.Moldova. Este un act juridic care stă la baza acestui stat, unde este scris că R.Moldova este un stat democratic şi de drept cu limba oficială - româna şi cu revenirea la grafia latină. În pofida unor mici divergenţe, cred totuşi că vom găsi înţelegere la acest capitol în cadrul AIE.
Pînă la data de 16 iunie vom avea un referendum cu toate că nimeni nu mă obligă să dizolv Parlamentul şi să declar alegeri anticipate. Eu pot să dizolv Legislativul şi în iulie, şi în august, şi în noiembrie, şi în decembrie. Ziua de 16 iunie este ziua cînd apare circumstanţa de dizolvare a Parlamentului. Premisa este nealegerea preşedintelui ţării.
Vladimir Filat, Prim-Ministru al R.Moldova
Posibilitatea desfăşurării alegerilor anticipate în acest an există. Îmi este greu să văd cum pot fi acestea evitate. Dar dacă există vreo posibilitate legală de a face acest lucru, atunci eu o voi susţine.
Consider că o îmbunătăţire reală a situaţiei economice în ţară va fi simţită mai degrabă la începutul anului 2011. Trebuie să aducem circuitele financiare în cadrul legal şi să le impozităm precum prevede legea, căci avem pierderi mari la buget din cauza economiei tenebre. Am încrederea că prin politica fiscală bine gestionată vom obţine mijloacele necesare pentru o posibilă majorare de salarii deja la sfîrşitul anului 2010. 
Vladimir Ţurcan, preşedinte al Partidului "Moldova Unită"
În actualele condiţii de criză politică, formula propusă de modificare a Constituţiei nu este, pur şi simplu, o greşeală, dar un pericol pentru ţară. Unicul articol care poate fi revizuit este cel cu privire la alegerea preşedintelui ţării. În ceea ce priveşte iniţiativa lui Mihai Ghimpu de a modifica Constituţia pentru a evita alegerile parlamentare anticipate, cred că este o aberaţie juridică, iniţiativă care, printre altele, nu este susţinută nici de Comisia de la Veneţia.
Problema modificării articolului 13 din Constituţie o consider artificială din punctul de vedere al necesităţii. Situaţia politică este atît de gravă, încît nu are rost să torni gaz pe foc. Această modificare este necesară doar celor care doresc să sustragă atenţia de la alte probleme importante. Nu consider că acest lucru se va reuşi în 2010. Cred că vom putea reveni la această problemă doar atunci cînd în ţară va fi linişte şi pace, cînd vom reuşi să depăşim criza economică şi politică. Problema denumirii limbii – moldovenească-română sau română-moldovenească - trebuie soluţionată prin referendum. Adevărul este că aceste două limbi sînt identice.
Cred că în următoarea perioadă de timp foarte multe persoane vor părăsi rîndurile partidelor politice şi nu doar PCRM-ul, deşi nu pot numi o cifră concretă în acest sens. În cazul unor alegeri parlamentare anticipate, cred că PCRM nu va obţine mai mult de 20-25 de mandate.
Dumitru Diacov preşedinte de onoare al Partidului Democrat
Vreau să cred că în acest an vom reuşi, în sfîrşit, să reformăm televiziunea publică naţională. Iar reforma constă, în primul rînd, în separarea şi îndepărtarea acesteia de factorul politic. Însă cum se ştie, toate reformele implementate în Moldova au un specific: se vrea cît mai bine, dar iese cum iese. Sper totuşi că vom reuşi să modernizăm audiovizualul public aşa cum ne-am propus, astfel încît să avem o sursă demnă şi echidistantă de informare cu acoperire naţională. Totuşi schimbările întîrzie: dacă pe timpul guvernării comuniste, opoziţia era totalmente ignorată de instituţia publică a audiovizualului, acum noua guvernare spune A sau B, iar opoziţia comunistă tot ce îşi doreşte. Ar fi bine ca presa democratică să semnaleze greşelile admise de guvernare şi să se distanţeze de grupurile politice şi cele ale finanţatorilor lor. 
Victor Osipov prim-vicepreşedinte al Alianţei „Moldova Noastră”
Probabilitatea alegerilor anticipate în acest an este destul de mare, dar la fel de mari sînt şi interesele ca anticipatele să nu vină prea repede, astfel încît actuala guvernare să reuşească să implementeze reformele stabilite. Acest lucru nu este doar o ambiţie a partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană, dar o necesitate pentru ţară. De aceea, eu cred că alegerile pot avea loc la sfîrşitul anului 2010, dar în acelaşi timp nu exclud că ele ar putea fi organizate şi mai tîrziu.
Ca să nu fac declaraţii nefondate, cred că la viitoarele alegeri AMN are toate şansele să revină la rezultatele sale anterioare şi să acumuleze în jur de 17% din sufragii. Noi am atins un punct minim şi de acum încolo putem doar să creştem, deoarece avem o structură, o istorie şi o experienţă în relaţiile cu alegătorii.
Sînt convins că procesul de destrămare a PCRM va continua şi în anul 2010. În special, pleacă cei care încearcă să-şi păstreze poziţiile în administraţie sau în business la nivel local. Ceea ce se vede în acest vîrf de aisberg, adică în politica de la Chişinău, este prea puţin. În teritorii PCRM se surpă. Chiar dacă nu trebuie să-ţi neglijezi oponenţii, totuşi cred că în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate, PCRM va acumula cu 25 de mandate mai puţin. Iar formaţiunea lui Vladimir Ţurcan va contribui la diminuarea rezultatelor comuniştilor.
Mihai Godea prim-vicepreşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova
Pînă la sfîrşitul anului sperăm să obţinem o facilitare a regimului de vize, există deja evoluţii la acest moment. De asemenea, aşteptăm şi o creştere a asistenţei din partea Uniunii Europene faţă de Republica Moldova.
Vadim Cojocaru deputat al Partidului Liberal, vicepreşedinte al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe
Cînd a fost aprobată Legea bugetului pentru anul 2010, ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţă, a argumentat necesitatea majorărilor accizelor la produsele de tutungerie. Totuşi, este destul de posibil ca anumite segmente din politica fiscală să fie modificate pe parcursul anului. Este o chestiune ce se practică. Cert este că nu putem exclude această variantă. Personal, nu cred că foarte mulţi fumători vor renunţa la fumat. Dar cei care fumează ar face bine să folosească ţigări de calitate, adică mai scumpe. Deci, oamenii de afaceri din domeniu nu ar trebui să aibă prea multe motive de îngrijorare din cauza majorării accizelor la aceste produse.
„Moldova Unită” – alternativa PCRM?
Unul dintre principalele evenimente politice de la începutul anului 2010 a fost lansarea proiectului politic al celor patru foşti deputaţi ai Partidului Comuniştilor din R.Moldova (PCRM), în frunte cu Vladimir Ţurcan, care la finele anului trecut au părăsit rîndurile acestei formaţiuni. În mod surprinzător, grupul Ţurcan a decis să nu formeze un partid nou, ci să preia brandul unui partid politic cu rezultate foarte modeste - Partidul „Moldova Unită”. Acest lucru însă nu-i descurajează pe noii lideri ai formaţiunii, care sînt siguri că la următoarele alegeri parlamentare anticipate „Moldova Unită”, pe care o consideră unica alternativă reală pentru PCRM, nu doar va trece pragul electoral, dar va deveni una din principalele forţe parlamentare.
Profit: Dle Ţurcan, probabil nu voi exagera dacă voi spune că decizia Dvs. de a adera la Partidul “Moldova Unită” i-a dezamăgit pe unii, i-a uimit sau i-a bucurat pe alţii. Cum explicaţi acest lucru?
V.Ţ.: În primul rînd, este foarte bine că decizia noastră a stîrnit reacţii atît de diverse. Acest lucru demonstrează că proiectul nostru are un ecou real în societate. Chiar din start aş vrea să precizez că noi nu am pregătit din timp acest proiect. Iniţial, am mizat pe faptul că îl vom convinge pe liderul PCRM, Vladimir Voronin, să voteze candidatura propusă la funcţia de şef al statului, pentru a debloca situaţia politică din ţară. Dar deoarece acest lucru nu s-a întîmplat, am decis să lansăm un proiect politic nou de stînga. Bineînţeles că, iniţial, a fost analizată varianta creării unui partid propriu. Însă, ţinînd seama de problemele pur organizatorice pe care le presupune crearea unui partid - în primul rînd, este nevoie de foarte mult timp - am decis să abandonăm această idee.
În consecinţă, fiind convinşi de faptul că în toamna anului curent în Moldova vor avea loc noi alegeri parlamentare anticipate, am hotărît să analizăm situaţia pe aripa stîngă a eşichierului politic. Dacă este să vorbim de Partidul Democrat (PD), atunci în componenţa acestei echipe sînt persoane, viziunile cărora nu coincid cu principiile pe care noi intenţionăm să le promovăm – menţinerea statalităţii şi independenţei ţării, problema patriotismului etc. În al doilea rînd, chiar dacă liderii politici ai PD nu doresc acest lucru, la moment realitatea este că ei se află în coaliţie cu aripa radicală de dreapta. În aceste circumstanţe, evident că nu am putut să ne unim forţele. Aceasta nu înseamnă însă că pe viitor nu vom căuta conlucrarea cu acest partid în Parlament.
Un alt partid cu care am fi putut să cooperăm este Partidul Social Democrat (PSD). Acesta are un brand foarte bun, care mai este şi important din punctul de vedere al tradiţiilor politice. Însă scandalurile şi neînţelegerile în interiorul PSD nu ne-au permis să acceptăm o conlucrare cu acesta. Aceeaşi situaţie este caracteristică şi pentru Uniunea Centristă. În fond, am primit oferte de colaborare de la toate partidele de stînga, cu excepţia socialiştilor şi agrarienilor.
Una din ultimele propuneri de cooperare a venit din partea Partidului “Moldova Unită”. Am analizat programul şi statutul acestui partid reieşind din denumirea lui, care, apropo, ne-a plăcut foarte mult, şi ne-am convins că acesta este unul de orientare de stînga. Partidul “Moldova Unită” a fost fondat la finele anului 2005, parcurgînd o perioadă anevoioasă de 10 luni de la declarare şi pînă la înregistrare. În toată perioada sa de activitate, “Moldova Unită” nu s-a evidenţiat prin declaraţii extremiste şi radicale, iar acţiunile sale au fost destul de moderate. “Moldova Unită” a participat o singură dată la alegeri - la 5 aprilie 2009, acumulînd un număr modest de voturi (0,22% din sufragii – Profit). Considerăm însă că acest lucru este în favoarea proiectului nostru. Într-un cuvînt, am preluat, practic, un partid de la zero, ceea ce poate fi egalat cu crearea unui partid nou. Vom lupta pentru ca denumirea partidului, care, printre altele, este una foarte actuală, să prindă la alegători. Vom face, de asemenea, tot posibilul pentru a îmbogăţi acest partid cu un conţinut real şi concret.
Profit: Totuşi nu credeţi că pentru imaginea Dvs. şi a colegilor Dvs. ar fi fost mai bine dacă aţi fi format singuri un partid?
V.Ţ.: Crearea unui nou partid ar fi necesitat foarte mult timp pentru a explica doctrina şi denumirea acestuia. Doctrinele existente – cele naţional-liberale, liberal-democrate, social-democrate etc. – au buimăcit deja alegătorul. Nimeni nu mai acordă atenţie doctrinelor. Ne-am convins însă că alegătorii reacţionează la denumirea partidului nostru – “Moldova Unită” – denumire care promovează ideea unui stat puternic şi consolidat. Nu dorim să punem întrebarea: “Dar nu ar fi fost oare mai bine dacă...”? Dimpotrivă, dat fiind faptul că pînă în prezent “Moldova Unită”, practic, nu a înregistrat nici un fel de rezultate, trebuie să demonstrăm că putem creşte în ochii alegătorilor. Am cîştigat doar timpul înregistrării. În rest, începem, practic, de la zero şi sîntem convinşi că vom reuşi.
Profit: Pe cît de dificile sau, dimpotrivă, uşoare au fost negocierile cu reprezentanţii Partidului “Moldova Unită”?
V.Ţ.: Primul lucru pe care l-a făcut preşedinta partidului, Ana Tcaci, la prima rundă de negocieri a fost să prezinte hotărîrea prezidiului partidului care s-a pronunţat pentru aderarea noastră la acestă formaţiune. Ei au considerat că acest lucru va avea o influenţă pozitivă asupra viitorului formaţiunii. Ulterior, a avut loc şedinţa Consiliului republican la care a fost adoptată decizia definitivă de aderare la “Moldova Unită”. Aceasta a fost succedată de Congresul extraordinar al partidului, care sa desfăşurat în luna februarie şi la care a fost modificat programul, statutul şi sigla formaţiunii.
Profit: Spre ce categorie de alegători vă orientaţi?
V.Ţ.: În linii generale, proiectul nostru este un proiect de alternativă pentru cei circa 700 mii de alegători care în ultimii ani au susţinut PCRM. În situaţia actuală, cînd, cu regret, conducerea acestui partid a discreditat prin metode mai puţin democratice, îndreptate doar în folosul unor grupări, planurile şi acţiunile bune pe care le-a elaborat, cred că mulţi dintre cei 700 de mii de alegători ai PCRM sînt nu, pur şi simplu, dezamăgiţi, ci descurajaţi şi dezorientaţi. Dorim să propunem acestui electorat o alternativă, o viziune bazată pe valori caracteristice mentalităţii poporului moldovenesc.
Profit: Pe cît de reale sînt şansele formaţiunii “Moldova Unită” de a trece pragul electoral de 5% la viitoarele alegeri anticipate? Nu credeţi că aveţi prea puţin timp la dispoziţie pentru promovarea partidului?
V.Ţ.. Timpul, într-adevăr, este foarte limitat, dar cine nu doreşte să facă ceva, acela nici nu obţine rezultate. Avem deja informaţii din mai multe raioane, precum că alegătorii ne susţin. Practic, în toate localităţile în care am fost am simţit un interes sporit faţă de acest partid. Alegătorii susţin propunerile noastre, ba mai mult chiar, mulţi spun că demult au aşteptat un asemenea proiect. Alţii susţin că în lipsa unor alternative reale au plecat la alte partide, acum însă analizează posibilitatea aderării la “Moldova Unită”. Acest lucru ne încurajează şi ne face să credem că vom putea obţine numărul necesar de voturi pentru a deveni nu, pur şi simplu, un partid parlamentar, dar unul care va avea posibilitatea să realizeze ideile pe care le promovează.
Profit: Nu vă temeţi că aţi putea repeta soarta politică a fostului prim-ministru Vasile Tarlev?
V.Ţ.: Nu. În primul rînd, în opinia mea, proiectul dlui Tarlev nu a fost bine gîndit pînă la capăt. Acesta a mizat mai mult pe faptul că era preşedintele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Moldova şi mulţi ani la rînd a deţinut funcţia de prim-ministru, avînd deja o anumită autoritate în rîndul alegătorilor. În acelaşi timp, Vasile Tarlev şi Uniunea Centristă, la care acesta a aderat, au acordat puţină atenţie lucrului individual şi ideilor de bază care trebuiau promovate. Dar nu aş vrea să dau o caracteristică activităţii dlui Tarlev. Eu sînt convins că noi vom reuşi.
Profit: În eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate, majoritatea analiştilor sînt de părere că nici un partid nu va reuşi să acumuleze numărul necesar de voturi pentru a putea guverna de unul singur. În cazul în care treceţi pragul electoral, cu ce partid aţi accepta să faceţi alianţă?
V.Ţ.: Evident că primii parteneri potenţiali vor fi cei de stînga. Este important pentru început ca toate forţele politice să-şi demonstreze capacitatea de a dialoga. Spre regretul nostru, pînă acum acest lucru nu s-a întîmplat. Vom colabora cu PD şi PSD, dacă acesta din urmă se va „însănătoşi” şi va trece în Parlament. De asemenea, nu este exclusă posibilitatea conlucrării cu PCRM. Poziţia noastră este următoarea – alianţele politice trebuie să existe indiferent de situaţie, iar lipsa acestora vorbeşte despre iresponsabilitatea politicienilor faţă de interesele statului. Am putea colabora şi cu formaţiunile de dreapta, cu condiţia că acestea nu vor promova idei care contravin statalităţii şi integrităţii R.Moldova. Dar aceasta nu înseamnă că nu vom susţine unele proiecte de legi care vor fi în folosul ţării. Acest lucru l-am demonstrat şi la finele anului trecut, cînd am votat Legea bugetului de stat pentru anul 2010. Convingerea noastră era că, reieşind din actualele condiţii, un alt proiect de buget nici nu putea exista. Dar fără buget ne putem aştepta la o prăbuşire nu, pur şi simplu, a economiei, ci a statului R.Moldova însuşi. Totodată, ne vom plasa într-o opoziţie dură faţă de încercările de a adopta legi antisociale şi contra intereselor statului.
Profit: Ce idei şi valori va promova în continuare Partidul “Moldova Unită”?
V.T.: Considerăm că, consolidarea forţelor politice de stînga şi a statului în baza valorilor social-democratice, precum şi patriotismului sînt idei foarte actuale la moment. Valorile şi doctrina Partidului “Moldova Unită” vor fi cele social-democrate. Mai mult decît atît, noi pregătim un şir de propuneri ce ţin de relansarea economică şi socială a ţării. În acest sens, pledăm pentru ca economia să nu aparţină unei singure persoane. Economia trebuie să fie nu, pur şi simplu, în creştere, ci să se dezvolte. Cu regret, pînă acum nu am putut vorbi de o dezvoltare reală a economiei, ci doar de creşterea unor indici. Criza economică din 2009 a demonstrat că avem o economie bolnavă.
De asemenea, se vorbeşte foarte mult despre problema gastarbeiterilor. Din păcate, pînă la moment nu există un program atractiv pentru cei care sînt astăzi în afara ţării şi au acumulat careva surse financiare. Bineînţeles că remitenţele joacă un rol important în acoperirea deficitului bugetar. În acelaşi timp, însă cea mai mare parte a acestor mijloace se cheltuieşte doar pentru consum. Aceasta înseamnă că dezvoltarea sectorului real al economiei este redusă la zero. În aceste condiţii este necesar de a crea premise favorabile atractive pentru investirea remitenţelor, care să contribuie la dezvoltarea economiei. Unul din scopurile noastre este elaborarea unui program în baza principiului de dezvoltare regională, astfel încît resursele să fie acumulate nu doar la Chişinău, Bălţi sau Cahul. Este necesar să creăm condiţii pentru iniţierea unor proiecte investiţionale şi să modificăm legislaţia, astfel ca cei care vor să iniţieze afaceri să beneficieze de facilităţi.
Profit: S-a vorbit mult despre o posibilă colaborare a grupului Ţurcan cu omul de afaceri Nicolae Ciornîi, care recent şi-a anunţat intenţia de a se implica în politică. Pe cît de reală este această perspectivă?
V.Ţ.: Adevărul este că se vorbeşte foarte mult, însă pînă la moment nu există nimic concret. Îl cunosc foarte bine pe dl Ciornîi şi salut intenţia lui de a se implica în politică. În cazul în care el va propune un proiect politic şi acesta va coincide cu ideile noastre, atunci nu excludem posibilitatea unei colaborări pe viitor.
