Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
N 11 (173), noiembrie 2009Impozitul pe profitul reinvestit: pro şi contra
Anul 2007 a adus Republicii Moldova o serie de îmbunătăţiri la capitolul atractivitate investiţională, una dintre acestea fiind introducerea taxei zero pe profitul reinvestit. Recent însă noua conducere a Ministerului Finanţelor a lansat ideea unei posibile anulări, cu începere din anul 2011, a taxei zero pe profitul reinvestit pentru persoanele juridice. Iniţiativa este susţinută de mai mulţi experţi independenţi, dar contestată de majoritatea agenţilor economici.
Aceştia din urmă susţin că R.Moldova şi aşa se află într-o situaţie proastă din cauza crizei economice, iar anularea taxei zero la profitul reinvestit le-ar crea şi mai mari impedimente în activitate. Pe de altă parte, reprezentanţii Guvernului susţin că reintroducerea acestui impozit va contribui substanţial la majorarea veniturilor la bugetul de stat.
Viorel DANDARA, viceministrul finanţelor: Bugetul de Stat are nevoie de resurse financiare, motiv pentru care nu este exclusă anularea taxei zero pe profitul reinvestit. Credem că stabilirea acestui impozit nu va afecta foarte mult agenţii economici deoarece toate modificările vor fi introduse treptat. În plus, o astfel de decizie va fi luată doar după ce statul va discuta cu mediul de afaceri şi se va ajunge la un compromis în acest sens.
Viceministrul consideră că reintroducerea acestui impozit este un proces inevitabil în condiţiile în care bugetul statului înregistrează venituri mici, iar cheltuielile sînt destul de mari. Totodată, el susţine că impozitul nu va putea fi instituit mai devreme de anul 2011, fiind necesar de analizat iniţial o serie de documente şi efectuate un şir de reforme. Potrivit iniţiativei, agenţii economici vor achita statului o cotă unică, de 10% sau 15% din profitul afacerii.
În acelaşi timp, oamenii de afaceri, cei care vor suporta nemijlocit povara acestor impozite, fac opinie separată vis-a-vis de această iniţiativă. Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Moldova, directorul general al SA „Viorica Cosmetic”, Ludmila Neguţa, este de părere că în condiţii de criză economică taxa zero trebuie menţinută, iar defalcările la buget pot fi majorate şi din alte surse, cum ar fi efectuarea unui control mai drastic la vamă.
Ludmila NEGUŢA: În situaţia în care producţia autohtonă se doreşte a fi una competitivă şi calitativă, producătorii trebuie să investească în tehnologii şi utilaj nou pentru a-şi dezvolta capacităţile de producţie. În rezultatul introducerii taxei zero la profitul reinvestit, mulţi producători autohtoni şi-au dezvoltat sau au creat noi afaceri, fapt care a contribuit nemijlocit la dezvoltarea economică a R.Moldova.
Aceeaşi părere este împărtăşită şi de managerul general al fabricii de marochinărie „Artima”, Alexandra Can, care susţine că odată cu introducerea acestui impozit, agenţii economici nu vor fi transparenţi şi nu vor declara integral veniturile obţinute.
Alexandra CAN: Odată cu introducerea taxei zero, mai mulţi agenţi economici au început să-şi majoreze cifra reală de afaceri. Astfel, cifra de afaceri a întreprinderilor mici şi mijlocii a crescut de la 5 mlrd. lei în anii precedenţi pînă la 10 mlrd. lei în 2009. Totodată, trebuie să recunoaştem că criza financiară ne-a afectat la modul cel mai serios. De exemplu, salariile angajaţilor fabricii pe care o conduc au fost reduse la jumătate, iar volumele de producţie diminuate pînă la 40%, acestea fiind pierderi irecuperabile. În aceste condiţii, consider că introducerea unui impozit nou nu va aduce mari venituri la bugetul de stat, mulţi întreprinzători fiind deja nevoiţi să-şi închidă afacerile. O soluţie pentru acumularea surselor de venit la buget ar fi impozitarea celor mai mari companii din ţară şi a celor care deţin monopolul asupra unor ramuri ale economiei.
Vicepreşedintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect”, Alexandru Slusari, consideră necesară introducerea unei anumite taxe la profitul reinvestit, aceasta fiind şi o practică europeană. În acelaşi timp, el este de părere că implementarea acestei iniţiative ar trebui amînată pentru cîţiva ani.
Alexandru SLUSARI: Agenţii economici nu sînt pregătiţi pentru a suporta o creştere a presiunii fiscale, iar anularea facilităţii va fi foarte mult politizată, ceea ce nu va aduce efectul scontat, adică majorarea acumulărilor la bugetul de stat.
Pe de altă parte, Alexandru Lupuşor, analistul economic al Centrului Analitic Expert-Group, este de părere că anularea cotei zero va conduce la acumularea de noi venituri în bugetul de stat, fiind posibilă în acest fel soluţionarea mai multor probleme sociale.
Alexandru LUPUŞOR: Aparent, această iniţiativă este împotriva agenţilor economici, Moldova devenind, astfel, una din puţinele ţări care va înăspri povara fiscală pe timp de criză. Sînt însă optimist şi consider că în urma acestei reforme rezultatele vor fi foarte benefice pentru întreaga societate. Prin diversificarea surselor financiare, statul va putea să investească în infrastructură şi programe sociale, contribuind în acest fel la creşterea nivelului de trai al populaţiei.
Atît comunitatea de experţi, cît şi mediul de afaceri sînt convinşi că, deşi părerile şi opiniile la acest capitol sînt împărţite, o soluţie de compromis ar putea fi găsită. În special, mediul de afaceri îşi leagă mari speranţe de capacitatea noului guvern de a purta negocieri deschise şi transparente şi de a ţine cont de părerea şi doleanţele celor care urmează să contribuie direct la redresarea situaţiei economice
a ţării.
Libera circulaţie în UE – vis sau realitate?
Obţinerea dreptului de liberă circulaţie în UE este una din multiplele speranţe pe care cetăţenii moldoveni şi le leagă de actuala guvernare, care a promis, de altfel, că începînd cu finele anului 2012 moldovenii vor putea obţine acest drept. Primul pas în acest sens a fost făcut deja, prin iniţierea dialogului cu structurile europene în vederea semnării pînă la finele anului 2010 a Acordului de Asociere cu UE care ar prevedea, printre altele, şi liberalizarea regimului de vize. În pofida optimismului afişat de autorităţi, că la doi ani de la obţinerea regimului liberalizat de vize vom putea obţine şi dreptul de circulaţie liberă în UE, experţii sînt destul de pesimişti în ce priveşte şansele realizării acestui deziderat în termenele stabilite.
Imediat după învestire, Guvernul Filat a anunţat că una din priorităţile sale de bază va fi obţinerea dreptului de liberă circulaţie în UE pentru cetăţenii moldoveni. În lipsa acestui drept, moldovenii sînt nevoiţi să facă rînd la ambasade în încercarea de a primi vize sau să lupte pentru obţinerea cetăţeniei române, care le oferă posibilitatea de a circula liber în cele 27 de ţări ale UE. Igor Corman, deputat al fracţiunii Partidului Democrat, anunţase anterior că în cazul în care R.Moldova nu va grăbi procesul de obţinere a dreptului de liberă circulaţie în UE, s-ar putea să nu mai aibă nevoie de el atunci cînd îl va obţine. Şi asta pentru că la acel moment, o bună parte din cetăţenii moldoveni vor avea deja cetăţenie română, în condiţiile în care Parlamentul României a aprobat recent mai multe modificări la Legea Cetăţeniei Române, facilitînd procedura de obţinere a acesteia.
Se pare că noua guvernare este pe deplin conştientă de această situaţie, fiind dispusă să facă tot posibilul ca, începînd cu finele anului 2012, să obţină acest drept pentru toţi cetăţenii R.Moldova. Pînă atunci însă mai este cale lungă, iar prima etapă ar fi obţinerea unui regim liberalizat de vize cu UE. Chiar din prima lună de activitate, Guvernul a iniţiat dialogul cu structurile europene în vederea semnării Acordului de Asociere cu UE. Astfel, s-a convenit ca la începutul anului viitor părţile să înceapă negocierile în privinţa semnării Acordului, care va avea trei componente - acord politic, de liber schimb şi regim liberalizat de vize.
Atît oficialii moldoveni, cît şi cei europeni dau asigurări că acest Acord ar putea fi semnat pînă la finele anului 2010. În opinia experţilor, şansele ca R.Moldova să beneficieze de Acordul de Asociere sînt destul de mari, aceasta fiind situată chiar la hotarul UE, care are interese mari ca Moldova să fie stabilă atît din punct de vedere politic, cît şi economic. Din momentul semnării Acordului, Guvernul va avea la dispoziţie doi ani pentru a-şi îndeplini promisiunile şi a obţine anularea vizelor pentru UE, timp care, în opinia experţilor, este insuficient.
Bogdan ŢÎRDEA, politolog: Nu prea îmi imaginez cum va fi posibil de obţinut acest regim în condiţiile în care abia la finele anului 2010 am putea semna Acordul de Asociere. Obţinerea anulării vizelor este un proces de durată, care implică multe negocieri, pe care nu cred că va fi posibil de realizat într-o perioadă de doar doi ani de zile. Evident că Alianţa pentru Integrare Europeană are ambiţii şi este în drept să creeze cetăţenilor nişte speranţe. Dar, dacă totuşi este să analizăm logica lucrurilor, atunci nu prea văd cum UE ar putea acorda Moldovei dreptul de liberă circulaţie, aceasta fiind angajată în realizarea Parteneriatului Estic, un program al UE care nu prevede integrarea în structurile europene, ci doar dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate. În acest context, fiind puşi alături de Belarusi, Azerbaidjan şi Armenia, nu ştiu care ar fi argumentul UE ca în cadrul Parteneriatului Estic să ofere Moldovei regim liber de vize şi să nu-l acorde celorlalţi membri. Dacă acordă Moldovei acest drept, atunci trebuie să-l dea şi Ucrainei. Or, Ucraina are o populaţie de circa 40 mil. de locuitori şi în acest caz UE, pur şi simplu, îşi taie creanga de sub picioare. Migranţii vor crea probleme foarte mari în cadrul UE, sporind furturile, contrabanda şi perturbînd piaţa muncii.
Chiar dacă este destul de sceptic în privinţa şanselor Moldovei de a obţine regimul de liberă circulaţie în UE pînă la finele anului 2012, politologul este foarte convins de beneficiile pe care acest regim ar putea să le aducă ţării.
Bogdan ŢÎRDEA: Chiar dacă există riscul unei emigrări masive în Occident, sînt şi anumite momente pozitive. Nu este corect să ţii oamenii în ţară doar dintr-un sentiment al patriotismului. Oamenii trebuie să circule, să muncească, să cîştige bani şi să obţină experienţă. Cu siguranţă, că o parte vor pleca, dar în acelaşi timp cei care pe parcursul acestor ani au stat ilegal în Occident vor avea posibilitatea să se întoarcă. Cred că sistemul nu trebuie închis, ci deschis maximal. Atunci cînd există deschidere, există şi alte posibilităţi. Statul devine mai concurenţial şi mai competitiv atît pe piaţa internă, cît şi cea externă.
La rîndul său, Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului pentru Politici Publice (IPP), consideră că ceea ce trebuie să facă Guvernul „este să bată la uşă”.
Arcadie BARBĂROŞIE: O vorba populară spune: „Dacă nu baţi, nu ţi se deschide”. UE are Foaia de Parcurs pentru acordarea regimului de liberă circulaţie cetăţenilor din Balcani. De ce nu a nimerit şi Moldova acolo este greu de spus. Probabil că nu a existat suficientă capacitate şi cunoştinţă în cadrul fostului Minister de Externe. În opinia mea, Guvernul trebuie să studieze de urgenţă acea Foaie de Parcurs şi să încerce să-şi promoveze interesele – adică să obţină dreptul de liberă circulaţie în UE.
Pe de altă parte, directorul IPP susţine că Moldova are o problemă majoră care ar putea deveni un impediment de netrecut pentru obţinerea acestui regim. Este vorba de Transnistria şi de faptul că Moldova nu controlează un segment important al frontierei sale, în condiţiile în care regimul de călătorie fără vize se referă, în primul rînd, la securitate.
Arcadie BARBĂROŞIE: Cred că Moldova va obţine acest regim odată cu Ucraina. Dar Ucraina, din cauza conflictelor politice care nu mai contenesc, nu va beneficia de liberalizarea regimului de vize cu UE prea curînd. În ceea ce priveşte obţinerea acestei facilităţi, atunci să nu uităm că atunci cînd a fost lansat Parteneriatul Estic, din care face parte şi Moldova, s-a anunţat clar că abordările vor fi individuale pentru fiecare ţară. Există un cadru general, dar pentru fiecare ţară vor fi luate decizii individuale. Chiar nu putem compara Moldova cu Azerbaidjanul, care, de fapt, nici nu-şi pune problema integrării europene. În cazul Ucrainei, situaţia este alta. Un lucru pot spune cu certitudine – dacă UE va acorda acest regim Ucrainei, atunci îl va acorda şi Moldovei.
Evident, că reuşita realizării acestui deziderat depinde în mare măsură de capacităţile actualei guvernări sau, eventual, ale celor care vor urma. Implementarea cu succes a acestui proiect va aduce capital politic semnificativ forţelor care vor reuşi să-l realizeze, asigurîndu-le, practic, victoria în campaniile electorale ulterioare.
Trendul industriei sfeclei de zahăr
În această toamnă miile de angajaţi ai industriei zahărului din Moldova se confruntă cu o perioadă dificilă de activitate, acest lucru fiind determinat nu doar de recolta slabă a sfeclei de zahăr, ci şi de intenţia Guvernului de a majora impozitele, precum şi de ideea de a produce zahăr din trestie de zahăr.
Din fericire, despre neliniştea fermierilor care cultivă sfeclă de zahăr şi cea a producătorilor de zahăr, legată de majorarea TVA de la 8% la 20%, putem vorbi deja la timpul trecut. TVA-ul nu va fi majorat şi rămîne doar să sperăm că înţelepciunea va prevala şi nu se va ajunge la producerea zahărului din trestie. Sperăm că această idee va fi îngropată odată şi pentru totdeauna, iar colectivul numeros al acestei ramuri, precum şi investitorii, nu vor mai fi expuşi unor temeri inutile.
Privind însă asupra situaţiei din domeniu, rămîi impresionat de comportamentul întreprinderilor din această ramură. Multe dintre ele, aflate într-o situaţie dificilă, nu au încercat să caute o cale uşoară de depăşire a crizei care să le permită să supravieţuiască de sine stătător, ci au demonstrat o unitate de invidiat, în căutarea unei ieşiri strategice din situaţie care ar proteja întreaga industrie a zahărului. Funcţia de locomotivă în această situaţie şi-a asumat-o compania Sudzucker-Moldova.
La finele lunii octombrie, la Ministreul Agriculturii şi Industriei Alimentare, s-a desfăşurat o masă rotundă, în cadrul căreia participanţii au discutat cu noul ministru al Agricultutii şi Industriei Alimentare, Valeriu Cosarciuc, starea de lucruri şi perspectivele ramurii sfeclei de zahăr, care contribuie la formarea PIB-ului cu 1,3 mlrd. lei ($120 mil.).
Octavian ARMAŞU, membru al Consiliului Uniunii producătorilor de zahăr, directorul financiar al Sudzucker-Moldova: Am reuşit să obţinem o dinamică pozitivă de dezvoltare a industriei de zahăr datorită asigurării protecţiei pieţei interne de zahăr, precum şi datorită cotei preferenţiale pentru exportul în UE şi furnizării zahărului pe piaţa rusească în regim de comerţ liber. Agricultorii din această ramură au nevoie şi în continuare de o politică bine gîndită de subvenţionare din partea statului. Greşelile în acest caz ar putea conduce la distrugerea ramurii de cultivare a sfeclei de zahăr, iar în consecinţă - şi a celei de producere a zahărului.
“Dinamica pozitivă” de dezvoltare a ramurii, înregistrată pe parcursul ultimilor ani, a permis cultivarea pe suprafeţe mai mici a unei cantităţi mai mari de sfeclă zahăr, dar cel mai important - de o calitate superioară. Dacă în anii precedenţi indicele zahărului în materia primă nu depăşea 14-16%, atunci în ultimii ani acesta a fost de 17-18%, în condiţiile în care productivitatea este de 400 q/ha, şi aceasta nu este limita. În cazul în care fermierii investesc în tehnologii moderne de cultivare a sfeclei de zahăr, în seminţe şi tehnici de recoltare, acest indicator poate atinge 500 şi mai mult de q/ha, fapt demonstrat de producătoii de sfeclă din Germania, Polonia, Ungaria şi alte ţărri în care este prezentă compania Sudzucker.
Din păcate, ramura ar putea fi lipsită de toate aceste perspective, în cazul în care propunerea de a produce zahăr din trestie de zahăr la fabricile din Moldova va fi acceptată de noul Guvern. La prima vedere, ideea urmăreşte un scop nobil – de a aproviziona fabricile de zahăr cu materie primă din trestie de zahăr, astfel încît acestea să lucreze la capacitate maximă, iar zahărul produs să fie exportat în ţările asiatice.
Adepţii ideii în cauză cer statului să permită importarea acestui tip de materie primă şi prelucrarea sa la una din fabricile de zahăr din republică. În acelaşi timp, ei nu ţin cont de faptul că în ţările asiatice există o mulţime de fabrici specializate în producerea zahărului din trestie de zahăr şi care nu lucrează la capacitate maximă. În plus, costul resurselor energetice în aceste ţări este cu mult mai mic, iar aceasta înseamnă că zahărul produs în Asia va fi mult mai competitiv decît cel moldovenesc.
Octavian ARMAŞU: Adaosul comercial la zahărul produs din trestie este de $30-40 pentru o tonă de producţie. În consecinţă, pentru asigurarea rentabilităţii producţiei sînt necesare volume mari de prelucrare – în jur de 320 mii tone (în condiţiile în care capacitatea internă a pieţei este de doar 70-80 mii tone). În linii generale, prelucrarea zahărului din trestie de zahăr poate contribui la formarea PIB-ului cu, cel mult, 27 mil. lei, însă urmările negative ale acestei activităţi sînt greu de imaginat. Renunţarea la creşterea sfeclei de zahăr, pur şi simplu, va distruge sfera rentabilă de prelucrare a sfeclei de zahăr, în care sînt angajate mii de persoane. Imediat ce ţara va începe să producă zahăr din trestie de zahăr, va fi pusă în discuţie şi problema condiţiilor preferenţiale la exportul zahărului moldovenesc în UE. Rusia, de asemenea, şi-ar putea închide piaţa pentru zahărul moldovenesc, în cazul în care va afla că o parte din acesta este produs din trestie de zahăr.
Aleksandr KOSS, preşedintele Uniunii producătorilor de zahăr, speakerul Comitetului executiv al Sudzucker-Moldova: În ţările UE, ca de altfel şi în Rusia, TVA-ul la producţia de zahăr variază între 6-10%. În Ucraina acesta este de 20%, însă doar pe hîrtie, deoarece fermierii nu achită acest impozit la buget, ci îl ultilizează în scopul dezvoltării afacerii. Apropo, în Ucraina, care produce pînă la 2 mil. tone de zahăr anual, preţul zahărului pe piaţa internă în 2009 a oscilat între $380 şi $1000 pentru o tonă. Anume din acest considerent, Moldova trebuie să intensifice controlul la frontiera de est şi să contracareze orice tentativă de contrabandă cu zahăr din Ucraina. În ce priveşte ideea prelucrării materiei prime din trestie de zahăr, consider că această activitate nu are nici o perspectivă în Moldova.
În anul 2008, Sudzucker-Moldova a produs 80 mii de tone de zahăr, ceea ce constituie 62% din totalul de zahăr produs în republică. Principalul acţionar al companiei este concernul european Sudzucker AG, cel mai mare producător de zahăr din Europa. Concernul Sudzucker AG este proprietarul mai multor fabrici de zahăr din Germania, Franţa, Belgia, Polonia, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia şi România.
Companiei Sudzucker-Moldova îi aparţin trei fabrici, dintre care cele din Drochia şi Făleşti prelucrează sfecla de zahăr şi produc zahăr, iar fabrica din Alexăndreni a fost transformată untr-un centru logistic şi de împachetare a zahărului.
Din anul 2004, volumul investiţiilor în scopul modernizării fabricilor a depăşit suma de 20 mil. euro. Investiţiile au îmbunătăţit procesul de producere a zahărului şi calitatea acestuia, precum şi au redus pierderile de materie primă. Dacă în timpul folosirii utilajului vechi, din sfecla de zahăr se extrăgea doar 65-70% de zahăr, atunci acum acest indice este de 90%.
Profilul companiei Sudzucker-Moldova
În anul 2008, Sudzucker-Moldova a înregistrat compania fiică AGRO SZM, dotînd-o cu cinci combine de recoltare a sfeclei de zahăr şi patru combine pentru colectarea cerealelor, precum şi cu alte mijloace tehnice agricole moderne din Germania. Combinele realizează lucrări de mecanizare nu doar pe terenurile arendate, ci oferă servicii agrotehnice şi pe plantaţiile de sfeclă din gospodăriile învecinate.
În anul 2009, în raioanele în care sînt amplasate fabricile Sudzucker, compania AGRO-SZM a arendat 7,6 mii ha de terenuri agricole.
Sudzucker-Moldova, de asemenea, ajută fermierii să procure tehnică modernă. Datorită acestui sprijin, mai multe gospodării agricole au reuşit să achiziţioneze timp de patru ani 23 de combine, în valoare de la 260 pînă la 300 mii euro fiecare. Costul tehnicii este achitat de fermieri timp de trei ani în trei etape. La prima etapă, gospodăria achită 40% din costul combinei, iar la cea de-a doua şi a treia etapă - cîte 30%. În pofida riscurilor majore legate de creditarea sectorului agricol, compania ajută producătorii de sfeclă să-şi procure tehnică, conştientizînd faptul că agricultura Moldovei trebuie ridicată la un alt nivel calitativ. Managerii Sudzucker-Moldova înţeleg că de acest fapt depinde direct succesul companiei. Cu cît va fi mai multă materie primă de o calitate înaltă, cu atît mai rentabilă va fi producerea zahărului în Moldova.
Sudzucker-Moldova, de asemenea, a implementat în republică tehnici europene de cultivare a sfeclei de zahăr, datorită cărora productivitatea medie a sfeclei s-a majorat de la 180 q/ha în 2003 pînă la 420 q/ha în 2008.
La mijlocul lunii iulie 2009 productivitatea medie a sfeclei era planificată la nivelul de 380-420 q/ha. Însă din cauza secetei, productivitatea s-a redus în jumătate. Astfel, din cauza insuficienţei de umiditate, compania intenţionează să recolteze doar 320 mii tone de sfeclă de pe 17 mii ha de plantaţii, fapt care va permite producerea a 40-44 mii tone de zahăr. În total, pe ţară vor fi strînse în jur de 400 mii tone de sfeclă de zahăr şi produse 50-55 mii tone de zahăr.
Aleksandr KOSS: În rezultatul scăderii productivităţii sfeclei de zahăr, multe întreprinderi agricole vor suporta pierderi şi nu vor fi în stare să ramburseze creditele tehnice acordate de companiile de producere a zahărului. În plus, producătorii de zahăr nu vor primi cantităţi suficiente de materie primă şi vor înregista pierderi din cauza reducerii volumelor de producere a zahărului.
Specialiştii companiei ne asigură că chiar şi în aceste condiţii piaţa internă nu va înregistra un deficit de zahăr, preţul la acest produs va rămîne neschimbat, iar securitatea alimentară va fi asigurată. Insuficienţa de zahăr pe piaţa internă va fi compensată pe baza importului din Belarusi şi din UE. Importul zahărului din Europa va fi impozitat cu 10% din preţul de achiziţie.
De asemenea, Sudzucker-Moldova planifică să achiziţioneze pînă la finele anului 2009 circa 6,5 mii tone de zahăr din UE. În acest sens au deja loc negocieri, rămînînd doar ca părţile să ajungă la o înţelegere privind preţul. UE este dispusă să vîndă R.Moldova zahăr la preţul de 370 euro pentru o tonă, însă compania depune eforturi pentru a micşora acest preţ pentru a evita creşterea preţului la zahăr pe piaţa internă. La preţul de achiziţie de 370 euro, luînd în considerare toate taxele şi accizele corespunzătoare, preţul zahărului pe piaţa internă va fi de 10,6 lei pentru un kg. În interesul consumatorului, importatorul nu acceptă acest preţ.
Din dosarul „Profit”:
Sudzucker-Moldova este lider pe piaţa producţiei de zahăr din Moldova. Principalii concurenţi ai Sudzucker-Moldova pe piaţa internă sînt companiile Golden Crown şi Magt Vest. Aceasta din urmă a fost creată recent în baza fabricii de zahăr din Donduşeni. Potrivit experţilor, în 2009 Golden Crown urmează să producă 9 mii tone de zahăr, iar Magt Vest - 4 mii tone.
Cum a fost luna pentru...
Pentru liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, luna octombrie a fost una mult aşteptată, întrucît a fost înaintat oficial la funcţia de preşedinte al R.Moldova, fiind ultimul din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, rămas fără funcţie. Pentru liderul PD a fost o lună încordată şi plină de negocieri, din cauza lipsei celor opt voturi necesare pentru alegerea şefului statului. În încercarea de a-i convinge să voteze pentru candidatura sa, Lupu a avut întîlniri cu mai mulţi membri ai PCRM, inclusiv cu ex-preşedintele Vladimir Voronin. Rezultatul negocierilor însă s-a lăsat aşteptat, alegerea şefului statului, programată iniţial pentru 23 octombrie, fiind amînată.
Marian Lupu, liderul Partidului Democrat
Pentru liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, luna octombrie a fost una mult aşteptată, întrucît a fost înaintat oficial la funcţia de preşedinte al R.Moldova, fiind ultimul din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, rămas fără funcţie. Pentru liderul PD a fost o lună încordată şi plină de negocieri, din cauza lipsei celor opt voturi necesare pentru alegerea şefului statului. În încercarea de a-i convinge să voteze pentru candidatura sa, Lupu a avut întîlniri cu mai mulţi membri ai PCRM, inclusiv cu ex-preşedintele Vladimir Voronin. Rezultatul negocierilor însă s-a lăsat aşteptat, alegerea şefului statului, programată iniţial pentru 23 octombrie, fiind amînată.
Vlad Filat, primul-ministru al Republicii Moldova
A fost luna în care Vlad Filat, în calitate de prim-ministru, a dat start realizării programului de guvernare al Alianţei pentru Intergare Europeană. Activitatea noului Guvern a început în forţă, iar Vlad Filat şi-a confirmat capacităţile de bun lider. La iniţiativa primului-ministru, au fost anulate restricţiile pentru exportul de vin în vrac, au fost lansate negocierile cu oficialii europeni în vederea semnării Acordului de Asociere cu UE, iniţiate negocierile în vederea semnării Convenţiei privind Micul Trafic la Frontiera cu România. Cea mai mare reuşită a fost însă semnarea unui nou acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, care prevede acordarea a $590 mil. R.Moldova timp de trei ani, inclusiv $180 mil. pînă la sfîrşitul anului 2009.
Mihai Ghimpu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova
Luînd în calcul faptul că a continuat să deţină concomitent două din trei cele mai importante funcţii în stat, cea de preşedinte al Parlamentului şi cea de preşedinte interimar al ţării, s-ar putea spune că a fost o lună destul de bună pentru Mihai Ghimpu. În acelaşi timp, au devenit tot mai vizibile primele semne de ştirbire a imaginii preşedintelui Parlamentului, acesta fiind tot mai des criticat pentru faptul că utilizează un limbaj nu tocmai potrivit funcţiilor pe care le deţine. Totodată, a fost şi luna în care fracţiunea parlamentară a PCRM a cerut în repetate rînduri demisia lui Ghimpu din funcţia de speaker, aceasta fiind şi una din condiţiile pentru care PCRM ar fi dispusă să-l voteze pe Marian Lupu la funcţia de şef al statului.
Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova
Chiar dacă a dispărut din procesul de luare a deciziilor la nivel înalt, prezenţa ex-preşedintelui Vladimir Voronin s-a făcut simţită în continuare. A fost luna în care liderul PCRM nu s-a lăsat convins de actuala guvernare să-l voteze pe Marian Lupu la preşedinţie, continuînd să critice Alianţa pentru Integrare Europeană şi promovînd insistent în teritorii ideea organizării unor noi alegeri anticipate. Pe de altă parte, este luna în care asupra lui Voronin s-au făcut presiuni majore pentru ca comuniştii să-l voteze la preşedinţie pe Lupu. A reuşit chiar să întreprindă şi o vizită fulger la Moscova la finele lunii. Potrivit presei, în cadrul acesteia, liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, urma să-l convingă pe Voronin să voteze pentru ex-membrul PCRM, Marian Lupu.
Serafim Urechean, prim-vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova
Pentru Serafim Urechean luna a fost nici bună, nici rea, acesta continuînd să susţină Alianţa în toate acţiunile sale. Pe de altă parte, înţelegînd că formaţiunea pe care o conduce, Alianţa „Moldova Noastră” (AMN), este în declin şi la următoarele alegeri ar putea să nu acceadă în Parlament, Urechean a încercat să profite de avantajele pe care i le oferă funcţia pe care o deţine la moment. Astfel, una din deciziile „grele” pe care acesta a fost nevoit s-o ia în luna octombrie, a fost să renunţe în favoarea Partidului Democrat la funcţia de procuror general, care potrivit schemei de partajare a portofoliilor urma să revină AMN. Deşi au promis să fie transparenţi în toate acţiunile lor, membrii Alianţei au evitat să ofere detalii cu privire la această decizie, care pe mulţi i-a surprins.
Jean-Francois Myard: Schimbările la Mobiasbancă vor fi mai vizibile cu începere din 2010
Cunoaşteţi multe persoane care lucrează pentru o singură companie de mai bine de 30 de ani? Personal, nu întîlnisem asemenea oameni pînă a avea ocazia să-l cunosc pe Jean-Francois Myard, preşedintele Mobiasbancă - Groupe Societe Generale (SG). Dl Myard este o fire foarte optimistă, plină de energie şi motivaţie. Este foarte devotat şi mîndru de SG, compania pentru care lucrează de la sfîrşitul anului 1976. Din 2007 activează în R.Moldova, unde depune mari eforturi pentru a transforma Mobiasbancă în unul din liderii pieţei bancare locale şi promite mari schimbări în această direcţie cu începere din 2010. De naţionalitate francez, Jean-Francois Myard se simte confortabil în Moldova, mai ales în perioada caldă a anului. Speră ca timpul petrecut aici să contribuie la crearea unei istorii de succes pentru bancă. Jean-Francois Myard este mîndru de faptul că are o familie unită şi deschisă. Este pasionat de tenis şi ar dori să descopere într-o bună zi America de Sud.
1. Dle preşedinte, lucraţi în R.Moldova de la începutul anului 2007. S-a schimbat mult Chişinăul în această perioadă de timp?
Da, cred că pot fi observate mai multe schimbări, majoritatea spre bine. A fost construit un număr mare de oficii, blocuri de locuit, hoteluri, restaurante, supermarket-uri etc. Consider că toate aceste clădiri noi fac oraşul mai frumos şi mai atractiv.
2. Aveţi un loc preferat la Chişinău?
Da, sînt cîteva restaurante şi baruri unde mă simt bine.
3. Unde locuiţi în Franţa?
În sudul ţării, în Provence, nu departe de Avignon. Este o regiune foarte frumoasă, cu mult soare şi copaci de măslin.
4. Dar cunoaşteţi bine Parisul? Care sînt locurile preferate în capitala franceză?
Cunosc Parisul destul de bine, deoarece am locuit acolo mai mult de 20 de ani. Îmi place acest oraş nespus de mult, mai ales al cincilea cartier, acolo unde se află Grădina Luxemburg şi Panteonul. Este un cartier vechi, tipic francez şi foarte plăcut.
5. Care este atitudinea francezilor faţă de migranţi în general şi faţă de cei moldoveni în particular?
Depinde de fiecare în parte. Unii francezi se simt confortabil alături de migranţi, în timp ce alţii nu-i acceptă. Nu cred că în Franţa există o atitudine specială faţă de migranţii moldoveni. De fapt, numărul lor este cu mult mai mic în comparaţie cu Italia, Spania sau Rusia. Moldovenii nu sînt cei despre care francezii vorbesc zi de zi. În acelaşi timp, personal, cunosc, cel puţin, trei moldoveni care lucrează în oficiul SG în Franţa şi se simt bine acolo.
6. Care preşedinte francez v-a impresionat cel mai mult şi de ce?
Franţa a avut pînă în prezent doi preşedinţi care au impresionat: generalul Charles de Gaulle şi Francois Mitterrand. Charles de Gaulle a adus schimbarea şi a salvat Franţa de război. A fost, într-adevăr, o mare personalitate. Mitterrand, deşi nu a fost acceptat de întreaga populaţie, de asemenea, a fost un preşedinte deştept, cu caracter puternic şi cu viziuni moderne. Ultimul preşedinte care m-a impresionat este actualul şef de stat, Nicolas Sarkozy. El a adus schimbarea în Franţa, care este o ţară puţin cam conservativă şi care uneori are nevoie să fie “impusă” să accepte lucruri noi. Cred că Sarkozy va rămîne în istorie ca un preşedinte neordinar.
7. Ce vă surpinde în Moldova?
Moldova este o ţară mică, dar extrem de complicată. Mult mai complicată decît cineva din afara ţării îşi poate imagina. În acelaşi timp, Moldova este o ţară în care este plăcut să trăieşti, mult mai plăcut decît cineva din afară îşi poate imagina. Mai ales în perioada caldă a anului.
8. Dar ce nu înţelegeţi în Moldova?
Întotdeauna este foarte dificil să înţelegi “partea ascunsă a aisbergului”, iar în Moldova aceasta este destul de mare.
9. Credeţi că în fiecare ţară ar trebui să existe, cel puţin, o bancă controlată de stat sau este mai bine cînd toate băncile sînt private?
Nu cred că este necesar ca ţara să aibă o bancă de stat. Toate băncile pot fi private.
10. Deci nu sînteţi împotriva unei posibile decizii a noii guvernări de a scoate la privatizare Banca de Economii?
Nu.
11. Credeţi că numărul băncilor comerciale (BC) se va majora sau se va micşora în Moldova în următorii 5 ani?
Cred că 15 bănci este un număr destul de mare pentru o asemenea ţară ca Moldova. Nu cred că numărul acestora se va majora în viitor, mai degrabă vom fi martorii unor fuziuni sau preluări.
12. De ce se spune că banilor le place stabilitatea şi liniştea?
Pentru că stabilitatea şi liniştea sînt necesare pentru siguranţă şi încredere.
13. SG a procurat Mobiasbancă în ianuarie 2007. Cum aţi descrie această tranzacţie după o perioadă de aproximativ trei ani?
A fost o tranzacţie reuşită. În prezent sîntem foarte multumiţi de această investiţie. Ea nu a fost finalizată încă, dar credem că cu sprijinul şi experienţa SG, Mobiasbancă are şanse bune de a deveni unul din liderii pieţei bancare din Moldova.
14. Cum aţi dori să vedeţi relaţiile dintre noul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) şi băncile comerciale?
Sper ca noul guvernator să aducă o abordare mai modernă la BNM. Mi-ar plăcea ca BNM să fie mai puţin birocratică, să aibă o orientare mai de afaceri, să se implice mai puţin în activitatea de zi cu zi a băncilor şi să aibă o viziune mai largă asupra a ceea ce înseamnă activitate bancară internaţională.
15. Recent, în R.Moldova a fost format un nou Guvern. Ce acţiuni întreprinse de noul Cabinet de Miniştri ar fi foarte apreciate de către BC?
Nu cred că există anumite dorinţe care să se refere în special la BC. Cred că businessul, în general, şi populaţia, în particular, aşteaptă de la noul Guvern să le readucă încrederea. Iar pentru aceasta, Guvernul are nevoie de un plan concret de acţiuni economice, să susţină, în special, iniţiativele locale, să reactiveze businessul şi consumul.
16. V-aţi gîndit vreodată să faceţi carieră politică?
Da, în anii de studenţie am avut o asemenea idee, dar viaţa a pus altfel lucrurile la cale.
17. Care ar trebui să fie nivelul de interacţiune dintre politică şi business?
În princiu, nici unul. Politica şi businessul sînt două domenii diferite. În acelaşi timp, politica trebuie să asigure cadrul general în care să se desfăşoare afacerile, de exemplu, să insiste asupra respectării bunelor practici şi a legislaţiei. De asemenea, politica nu trebuie să preseze asupra mediului de afaceri. Acesta trebuie să fie independent.
18. Deseori sînteţi nevoit să le explicaţi străinilor unde se află ţara în care lucraţi la moment?
Uneori se întîmplă. Dar după evenimentele din aprilie 2009, mai multă lume ştie deja unde se află Moldova.
19. Cînd Grupul SG, cu un profit anual de cîteva miliarde de euro, a decis să achiziţioneze Mobiasbancă, multe bănci locale erau îngrijorate că dintr-o bancă medie, Mobiasbancă va deveni în curînd unul din liderii pieţei bancare din Moldova. Acest lucru nu s-a întîmplat deocamdată, deşi de atunci au trecut aproape trei ani. De ce Mobiasbancă îşi majorează cota de piaţă atît de încet?
La Mobiasbancă au avut loc deja mai multe schimbări vizibile. În acelaşi timp, este adevărat că noi nu ne aflăm încă la cel mai înalt nivel de dezvoltare. De ce? Deoarece atunci cînd se achiziţionează o bancă precum Mobiasbancă, este nevoie de 1,5-2 ani pentru a integra banca în grup şi pentru a implementa aici noi standarde. Schimbările, care au început deja, vor fi mult mai vizibile cu începere din a doua jumătate a anului 2010, mai ales dacă situaţia economică se va îmbunătăţi. Atunci veţi vedea ce înseamnă dezvoltare pentru SG.
20. În prezent, pe piaţa din Moldova activează mai multe companii franceze mari, precum Orange, SG, Lafarge. Nu credeţi că aceste companii ar trebui urmate şi de firme franceze de asigurări şi leasing?
De ce nu? Sînt sigur că asemenea companii vor veni în Moldova cînd situaţia economică se va stabiliza şi va începe un nou val de creştere economică.
21. Credeţi că autorităţile au dreptate atunci cînd insistă ca toţi acţionarii, chiar şi cei mici, să prezinte informaţii despre provenienţa banilor pe care doresc să-i investească în bănci, mai ales în situaţia în care acestea din urmă au mare nevoie de capital pentru a se dezvolta? De exemplu, în Moldova toţi acţionarii băncilor care deţin sau vor să deţină, cel puţin, 5% din acţiuni trebuie să prezinte asemenea informaţii.
Controlul asupra provenienţei banilor este una din metodele de luptă împotriva fenomenului de spălare a banilor şi, desigur, este unul foarte necesar. Nivelul controlului trebuie ajustat riscurilor şi, probabil, în unele ţări este nevoie de mai multă stricteţe decît în altele. De exemplu, în Franţa, este deja un lucru obişnuit ca autorităţile să se intereseze de provenienţa banilor care urmează a fi investiţi.
22. Sinteţi de acord cu cererea FMI de a reduce acest indicator în Moldova de la 5% la 2%?
Pare o propunere destul de rezonabilă.
23. Cum explicaţi situaţia concretă înregistrată pe piaţa financiară din Moldova pe parcursul ultimilor luni, cînd rata de bază era de 5%, iar nivelul deflaţiei a atins 1,6%. În acelaşi timp, dobînda la depozitele în lei era de 16% şi de 6% la cele în valută, iar la credite de 20-24% la cele în lei şi peste 11% la cele în valută?
Această situaţie se explică prin costul încă înalt al resurselor financiare, precum şi prin riscurile mari aferente creditării.
24. Să ne imaginăm că SG decide să acorde companiei fiice din Moldova 100 mil. euro. Este real să plasezi aceşti bani în Moldova, fără un risc prea mare?
Da, este posibil. Dacă ar apărea proiecte importante şi potrivite pentru finanţare, atunci Mobiasbancă ar putea obţine o asemenea sumă de la oficiul central. De fapt, 100 mil. euro nu este o sumă chiar atît de mare pentru SG, dar, desigur, aceşti bani trebuie plasaţi în proiecte financiare de o înaltă calitate, care implică riscuri rezonabile.
25. Cum aţi caracteriza misiunea Dvs. în calitate de preşedinte al Clubului de Afaceri “Franţa-Moldova”?
Misiunea mea este de a promova businessul francez în Moldova şi pe cel moldovenesc în Franţa. De fapt, această activitate este profitabilă şi avantajoasă atît pentru investitorii francezi, cît şi pentru cei moldoveni. Legăturile tradiţionale între ţările noastre, de exemplu, francofonia, de asemenea, contribuie la aceasta. La moment, Clubul are circa 20 de membri activi, care achită cotizaţii de membru. Printre aceştia se numără atît companiile cu capital francez ca SG, Orange, Alba Lactalis, Lafarge, precum şi companiile moldoveneşti care comercializează mărci franceze pe piaţa locală. Clubul are şi mulţi prieteni care participă la multe dintre evenimentele pe care le organizăm.
26. Cît de repede Clubul şi membrii acestuia trebuie să se dezvolte pentru a fi transformat în Cameră de Comerţ moldo-franceză după exemplul Camerei de Comerţ ruso-franceze?
De fapt, proiectul de creare a unei Camere de Comerţ Franceze în Moldova este “deja pe drum”. Deci răspunsul este pe cît de curînd posibil. Dar, deoarece aceasta va fi o schimbare importantă, trebuie să fim pregătiţi pentru ea. Strategia noastră este de a face totul pas cu pas.
27. În care alte ţări, cu excepţia Moldovei, aţi mai lucrat?
Mi-am început cariera în Franţa. Apoi am lucrat în Japonia, Polynezia Franceză, Liban, Rusia, iar acum sînt în Moldova.
28. Ce ne puteţi spune despre activitatea în Rusia?
Mi-a plăcut foarte mult să lucrez în această ţară. Nu a fost uşor, a fost provocator, dar deosebit de interesant. Cred că a fost o experienţă extrem de utilă.
29. Ce v-a impresionat cel mai mult în Rusia?
În Rusia totul este enorm. Este o ţară mare cu foarte multe provocări. Îmi place perioada pe care am petrecut-o în Rusia. Am lucrat acolo timp de patru ani.
30. Există o mare diferenţă între sistemul bancar din Moldova şi cel din Rusia?
Şi da, şi nu. De exemplu, multe aspecte regulatorii sînt similare, probabil datorită trecutului sovietic comun. În acelaşi timp, piaţa rusă este enormă comparativ cu cea moldovenească. În Rusia există peste 1 000 de bănci.
31. Care este atitudinea Dvs. faţă de tîrgul improvizat din faţa sediului central al Mobiasbancă?
Acest loc creează o atmosferă plăcută în faţa băncii noastre. Este un contrast frumos care îmi place.
32. Mai ţineţi legătura cu unii colegi de şcoală/universitate?
Da, cu unii dintre ei. Am prieteni pe care îi cunosc de mai bine de 35 de ani şi cu care sîntem foarte apropiaţi.
33. Pentru ce vă admiraţi soţia?
Există mai multe motive. Este o persoană plină de bunătate, deschisă, cu un temperament puternic. Ea ne-a dăruit trei copii minunaţi.
34. Care este cea mai mare realizare în plan personal şi profesional?
Cea mai mare realizare în plan personal se datorează nu doar mie, ci şi soţiei şi copiilor noştri – faptul că am reuşit să avem o familie foarte unită şi deschisă către lume. În plan profesional, cea mai mare realizare este cariera mea internaţională în cadrul SG.
35. Care sînt cele trei lucruri mai importante pe care aţi încercat să le transmiteţi copiilor?
Să fie oneşti, să-i respecte pe cei din jur şi să fie deschişi pentru tot ce este nou.
36. Dar ce aţi învăţat de la copiii Dvs.?
Că este important să crezi în viaţă, că ei sînt viitorul nostru şi că adulţii trebuie nu doar să-i înveţe, dar şi să-şi plece urechea la ceea ce spun copiii.
37. Care este cea mai mare diferenţă dintre copilăria Dvs. şi cea a copiilor Dvs.?
Spre deosebire de mine, copiii mei au avut posibilitatea să călătorească şi să trăiască peste hotare de la o vîrstă foarte fragedă. Este o experienţă colosală.
38. Vă mai amintiţi de jucăria preferată din copilărie?
Da. Era un ursuleţ mic de pluş.
39. Copiii Dvs. au vizitat deja Moldova?
Încă nu, dar sper să vină aici într-o bună zi.
40. Ce profesie au copiii?
Am două fiice care locuiesc la Paris. Una lucrează în domeniul comunicării, iar alta în domeniul marketing-ului. Fiul nostru studiază comerţul internaţional la o universitate din SUA.
41. Dar ce facultate aţi absolvit Dvs.?
Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale. Am început studiile universitare la Lyon şi le-am absolvit la Paris. Am decis să lucrez în sectorul bancar deoarece în acea perioadă acest domeniu era unul foarte atractiv, se dezvolta vertiginos şi oferea posibilităţi interesante de a face carieră. Acum ştiu că am făcut o alegere corectă.
42. Copiii se interesează de activitatea, de succesele Dvs.?
Da, desigur.
43.Cum aţi descrie moldovenii în cîteva cuvinte?
Oameni drăguţi în viaţa privată, dar mult mai complicaţi atunci cînd este vorba de afaceri.
44. Dar pe francezi?
Francezii, desigur, au un specific şi un stil propriu doar lor. Mi-ar plăcea ca francezii să fie mai deschişi faţă de lume şi mai interesaţi de ceea ce se întîmplă în afara Franţei. Dar, cu excepţia acestui lucru, ei nu pot fi schimbaţi. Francezii sînt francezi.
45. Ce v-a surprins recent?
Să descopăr cît de diferit poate fi Chişinăul vara şi iarna. Sînt două oraşe absolut diferite, cel puţin, aşa simt eu. Vara Chişinăul este foarte verde, timpul în general este bun, iar lumea arată destul de fericită. În schimb, iarna atmosfera este absolut diferită. Nu am mai simţit o asemenea diferenţă în nici un alt oraş.
46. Dar ce v-a dezamăgit?
Numărul mare al tinerilor care părăsesc Moldova.
47. Care sînt obiectivele Mobiasbancă pe termen scurt şi mediu?
Obiectivul pe termen scurt este de a finaliza integrarea Mobiasbancă în Grupul SG. Cel pe termen mediu este de a dezvolta această instituţie bancară, care în prezent se află pe poziţia a cincea, şi de a o transforma în unul din liderii pieţei bancare din Moldova.
48. Cîte filiale are Mobiasbancă în prezent şi care va fi numărul acestora peste 3-5 ani?
În prezent avem 55 de puncte de vînzări, iar peste 3-5 ani numărul acestora va creşte pînă la circa 70. Obiectivul nostru este de a deschide mai multe filiale în teritoriu, deoarece la Chişinău numărul acestora este deja destul de mare.
49. Ce înseamnă pentru Dvs. SG, în general, şi Mobiasbancă, în particular?
SG şi-a început activitatea în 1864. În prezent, aceasta este o bancă puternică cu o cultură corporativă la un nivel foarte înalt. Am început să activez la SG la sfîrşitul anului 1976. În general, persoanele din generaţia mea sînt foarte loiale faţă de companie şi eu nu sînt o excepţie. Mai mulţi dintre colegii mei lucrează de ani buni la SG. De fapt, toţi angajaţii sînt mîndri că fac parte din Grupul SG. Într-o măsură oarecare aceasta este ca o familie mare – SG are în prezent circa 130 mii de angajaţi în 82 de ţări ale lumii.
50. Ce simţiţi atunci cînd intraţi într-un centru comercial şi vedeţi publicitate la credite de consum acordate la o dobîndă de zero la sută?
Acesta se numeşte marketing. Într-un fel sau altul, cumpărătorul achită rata dobînzii.
51. Vă mai amintiţi de primul telefon mobil?
Da, îmi amintesc că era mare şi greu. L-am cumpărat în 1996 sau 1997. În acea perioadă locuiam în Polynesia Franceză.
52. Dar de primul calculator?
L-am procurat mai devreme, în 1991, cînd lucram în Japonia.
53. Aţi putea să locuiţi permanent în afara Franţei?
Da. Dar, desigur, simt necesitatea de a vizita Franţa din cînd în cînd pentru a mă întîlni cu familia şi prietenii şi pentru a simţi stilul francez.
54. Cît de des vizitaţi Franţa?
De trei sau patru ori pe an.
55. Care sînt florile preferate ale soţiei şi ale Dvs.?
Soţiei îi plac trandafirii albi, iar mie - bujorii.
56. Care sînt bucatele preferate în familia Myard?
Osso Bucco preparată acasă. Este o mîncare italiană preparată din carne de viţel cu legume şi “cremolata” – un sos din coajă de lămîie, portocale şi mirodenii. Se serveşte cu paste sau orez. Nu pot prepara Osso Bucco singur, dar pot găti supe foarte gustoase şi multe alte bucate simple. Pentru mine nu este o problemă să mă aflu la bucătărie. Nu mă pierd chiar şi atunci cînd sînt singur.
57. Pentru ce aţi vrea să le spuneţi multumesc părinţilor?
Pentru că am aflat de la ei sensul valorilor adevărate.
58. Dar socrilor?
Pentru că i-au dat o educaţie excelentă fiicei lor, care acum este soţia mea.
59. Vă mai amintiţi de prima întîlnire cu socrii? Cum v-au primit?
Da, îmi amintesc. Am fost invitat la cină în casa lor şi atmosfera a fost foarte caldă. Socrii mei au fost nişte oameni foarte drăguţi şi primitori.
60. Care este sportul preferat în familia Myard?
Sîntem fani ai tenisului. La moment, îi admirăm pe jucătorii francezi Jo Tsonga şi Gael Monfils. În trecut am practicat şi eu acest sport.
61. Localitatea de baştină a Dvs. s-a schimbat mult din copilărie/adolescenţă?
Da, desigur. Dar mă simt foarte bine de fiecare dată cînd mă duc acolo.
62. La ce vîrstă aţi vizitat prima dată muzeul Louvre?
Probabil, pe la vîrsta de 17 ani. Am mers acolo cu colegii de şcoală.
63. V-aţi schimbat des viziunile politice sau aţi fost întotdeauna un adept înflăcărat doar al unui singur partid politic?
Da, mi le-am schimbat puţin. Explicaţia este simplă: lumea se schimbă mai repede decît partidele politice. Iar dacă vrei să fii în pas cu lumea, trebuie să te adaptezi la schimbări.
64. Dar ceilalţi membri ai familiei Myard? Au fost cazuri cînd în cadrul unui scrutin membrii familiei şi-au dat votul pentru candidaţi diferiţi?
În familia noastră fiecare este liber să-şi dea votul pentru candidatul favorit. Nu există nici un fel de conflicte la acest capitol.
65. Francezii, într-adevăr, se îndrăgostesc atît de repede, după cum se spune?
Probabil. Francezii au propriul lor stil, ei sînt educaţi, deştepţi, ştiu să încînte şi să iubească. Probabil că acest lucru face parte din cultura franceză şi unii îl apreciază.
66. Care este diferenţa dintre un manager bun şi unul nu prea bun?
Eficienţa sau ineficienţa managementului.
67. Există încă o mare diferenţă între angajaţii sistemului bancar din Moldova şi cel din Franţa?
Nu, nu cred. Cel puţin, la Mobiasbancă angajaţii sînt foarte motivaţi şi dornici să atingă standardele internaţionale. Diferenţa constă în faptul că unele domenii nu sînt bine cunoscute în Moldova deoarece sistemul bancar moldovenesc este încă la o etapă de început. Dar SG a adus cu ea cultura şi cunoştinţele necesare, de exemplu, în domeniul managementului de risc şi al managementului proiectelor. Angajaţii noştri sînt foarte interesaţi şi motivaţi să afle cît mai multe despre aceste domenii.
68. Mulţi clienţi sînt nemulţumiţi de calitatea serviciilor bancare, în particular de atitudinea angajaţilor bancari. Cum ar putea conducerea băncilor să-i facă pe angajaţii filialelor mai interesaţi în acordarea unor servicii de calitate şi mai amabili cu clienţii?
Este o problemă care mă îngrijorează în fiecare zi, iar soluţionarea ei este unul din obiectivele pe termen mediu ale instituţiei pe care o conduc. Am lansat chiar şi o campanie pentru calitate, în cadrul căreia îi învăţăm pe angajaţi cum să întîmpine clienţii. Le spunem că succesele noastre se datorează în mare parte clienţilor noştri, iar dacă nu avem clienţi, atunci nu avem nici bancă. De aceea, vă rog respectaţi clienţii şi zîmbiţi-le.
69. Ce aţi dori să luaţi cu Dvs. din Moldova atunci cînd va trebui să părăsiţi ţara noastră?
Voi părăsi Moldova cu sentimentul că perioada de timp petrecută aici a fost una de succes. Sper că atunci cînd voi pleca, Mobiasbancă va atinge un asemenea nivel de performanţă, cînd vom putea spune: „Da, noi am făcut acest lucru”.
70. Aţi lucrat şi aţi călătorit în foarte multe ţări. Dar ce alte ţări aţi mai dori să vizitaţi?
America de Sud.
71. Ce ţări sau oraşe pe care le-aţi vizitat deja v-au impresionat cel mai mult?
Tokio, Moscova şi New York-ul.
72. Care este caşcavalul francez preferat? Îl puteţi procura la Chişinău?
Camembert. Un camembert adevărat este foarte şi foarte gustos. Uneori poate fi găsit şi la Chişinău. Deşi aici nu locuiesc prea mulţi francezi, atunci cînd găsiţi camembert pe rafturile magazinelor trebuie să-l procuraţi imediat deoarece se vinde foarte repede.
73. Cum aţi descrie vinul francez şi pe cel moldovenesc?
Vinul francez este cel mai bun din lume. Acest vin are ceva mai mult decît gust, el este plin de emoţii. Un vin francez bun, de exemplu, un Bordeaux sau Bourgogne, este extraordinar. Cît priveşte Moldova, trebuie să recunosc că şi aici se produce vin bun. Dar, desigur, nu tot vinul moldovenesc este de cea mai bună calitate.
74. Ziua de muncă a preşedintelui Mobiasbancă Societe Generale începe cu …
... o ceaşcă de cafea. În timp ce o beau, fac mai multe notiţe şi mă gîndesc la ce trebuie să întreprind pe parcursul zilei.
75. Şi se sfîrşeşte cu…
Depinde de circumstanţe. În general, ziua mea de lucru se termină între orele 20.00 şi 21.00. Dacă nu particip la careva întruniri tîrzii, atunci folosesc ultimele 30 de minute pentru a face agenda activităţilor pentru a doua zi.
76. La ce vîrstă aţi cîştigat primii bani şi ce aţi făcut cu ei?
Cred că pe la 16 ani, în timp ce învăţam încă la şcoală. Nu-mi amintesc exact pe ce i-am cheltuit, dar cred că am petrecut plăcut timpul cu prietenii.
77. Care este sloganul Dvs. în viaţă?
Energie, motivaţie, optimism. Să rămîn tînăr în suflet, să fiu într-o formă fizică bună, deschis către lume şi la curent cu schimbările care
au loc.
