Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr. 11 (161), noiembrie 2008
Activitatea de mecenat. Acum şi în Moldova
Activitatea de binefacere şi cea de mecenat sînt fenomene rare în societatea moldovenească. Părinţii studenţilor care învaţă în Occident, în particular, în SUA, cunosc bine fenomenul susţinerii studiilor de către fundaţii. Studentul îşi prezintă IQ unei atare fundaţii, şi dacă el prezintă interes, poate miza pe compensarea parţială a costului studiilor. Există cazuri concrete cînd tinerii talentaţi din Moldova au beneficiat de achitarea sută la sută a costului studiilor de către fundaţiile din America. Se pare că şi în Moldova copiii talentaţi şi cu performanţe la învăţătură acum pot spera la susţinere. În Moldova a fost înfiinţată fundaţia privată „Familia Sturza” care a început să acorde sprijin financiar unui număr de 100 de studenţi.
Zeci de studenţi din anii doi-trei de la instituţiile de învăţămînt superior de stat din Moldova au devenit, pe 20 octombrie, primii bursieri ai Fundaţiei „Familia Sturza”. Fondatorul acesteia, ex-prim-ministrul Ion Sturza, a spus, la ceremonia de înmînare a burselor, că bursierii selectaţi vor primi burse de cîte 500 lei pe parcursul a nouă luni de studii.
Referindu-se la motivele care au determinat familia să constituie fundaţia, el a menţionat că ar dori, împreună cu membrii familiei sale, să readucă în viaţa contemporană vechea tradiţie a susţinerii de mecenat a familiilor cumsecade spiritual cu posibilităţi financiare limitate.
Ion STURZA, vicepreşedintele holdingului „Rompetrol”: Familia noastră este convinsă de valoarea acestei contribuţii: eu, soţia mea, Stela, şi copiii – Dan şi Cristina, am hotărît să ne dedicăm acestei misiuni nobile. Credem că o societate va prospera în cazul în care cetăţenii ei gîndesc liber, lansează iniţiative şi îşi asumă răspunderea pentru realizarea şi traducerea lor în viaţă.
Misiunea fundaţiei este aceea de a susţine şi a propaga dezvoltarea personalităţii în societate prin promovarea programelor de asistenţă pentru grupurile de tineri nefavorabile, de a le cultiva tinerilor spiritul de iniţiativă, activismul civic şi o răspundere socială civică bine exprimată. Creatorii fondului tind spre o comunitate de membri activi, care cred în forţele proprii şi în potenţialul eforturilor comune.
I.S.: Credem în capacităţile conaţionalilor de a aplica în fapte proiectele şi programele utile de dezvoltare a personalităţii. Considerăm că spiritul de iniţiativă se educă şi se intensifică pe măsura performanţelor consecutive: prin rezolvarea problemelor de interes comun, de către personalităţi aparte şi grupuri de persoane care tind spre autorealizare. Instruirea şi formarea durabilă a omului este o forţă motrice importantă, îndreptată spre schimbări în bine, începînd cu cumsecădenia fiecăruia în parte şi terminînd cu reflectările în grup şi în comunitatea oamenilor.
Programele fundaţiei vor cuprinde un spectru vast, începînd cu studiile primare şi terminînd cu formarea în şcoala superioară. Cu banii fundaţiei vor fi sprijinite programele care îi vor ajuta pe beneficiarii de burse să acumuleze experienţa utilă şi valoroasă pe parcursul unei perioade de timp îndelungate. Fundaţia va finanţa programe de studii economice şi antreprenoriale facultative.
I.S.: Sîntem convinşi că spiritul de întreprinzător se formează la o vîrstă tînără şi dacă elevii din clasele primare încep să înţeleagă ce este economia şi iniţiativa liberă, în perioada maturităţii vom obţine cetăţeni pe care îi vor deosebi ambiţiile şi ideile sănătoase, bune de aplicat în practică.
Administraţia fundaţiei se află pe adresa: R.Moldova, Chişinău, str. Şciusev, 64. Tel./fax: (+3730)22233960. E-mail: [email protected], [email protected],
www.fundatiasturza.md
Din dosarul „Profit”
La ceremonia de înmînare a burselor primilor bursieri ai Fundaţiei „Familia Sturza”, care a avut loc pe 20 octombrie la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), creatorii fundaţiei au anunţat programul de burse pentru studenţi „Avansează spre succes!”. Acesta încurajează dezvoltarea personală şi profesională a tinerilor cu aspiraţii de afirmare prin efortul intelectual. Programul este destinat studenţilor instituţiilor de învăţămînt superior moldoveneşti cu studii de zi. Cu ajutorul burselor, fundaţia îi stimulează pe studenţii care doresc să obţină cunoştinţe profunde, pentru ca ulterior să se afirme în viaţă. Bursele se acordă prin concurs.
Zinaida Greceanîi: „Accentul va fi pus pe aprofundarea reformelor şi menţinerea stabilităţii economice”
Evoluţiile economice de ultimă oră, posibilul impact al crizei financiare internaţionale asupra economiei Moldovei, problemele aflate pe ordinea de zi a Executivului - acestea şi alte aspecte sînt elucidate în interviul acordat de Zinaida GRECEANÎI , prim-ministru al RM, reporterului „Profit”, Maria TRIFAN.
„Profit”: Pînă la finele anului 2008 a mai rămas foarte puţin timp. Cum apreciaţi evoluţiile social-economice din ultimul timp, care sînt şansele să încheiem anul curent cu rezultate mai bune decît cele înregistrate în 2007?
Z.G.: Cred că există toate condiţiile ca să finalizăm anul 2008 cu indicatori net superiori anului precedent. Doar cîteva exemple: în prima jumătate a anului, PIB a înregistrat o creştere de 5,4%; investiţiile în capitalul fix s-au majorat cu 12,3%; cu peste 70 la sută au crescut investiţiile străine directe; salariul mediu pe economie a constituit în primele 9 luni ale anului 2457 lei sau cu 25 la sută mai mult decît în perioada respectivă a anului 2007; inflaţia în primele 9 luni ale anului a constituit 6,7%, pe cînd în aceeaşi perioadă a anului precedent acest indicator depăşea 9%. Aş putea continua şirul acestor indicatori, dar şi cei prezentaţi sînt mai mult decît elocvenţi.
„Profit”: Pe zi ce trece scade optimismul vizavi de posibilul impact al crizei financiare mondiale asupra economiei Moldovei. În ce măsură credeţi că vom fi afectaţi?
Z.G.: Deşi crizele economice au un caracter ciclic, de fiecare dată, cînd ce produc, par a veni pe neaşteptate şi pe mulţi îi iau prin surprindere. Actuala criză, precum s-a spus în repetate rînduri, a coincis cu criza ipotecară din SUA sau, mai bine zis, a fost demarată de aceasta, de politicile bancare relaxante în domeniul respectiv. În Moldova, politica creditară a băncilor e departe de a fi una relaxantă, fapt criticat şi de mediul de afaceri, dar şi de noi toţi. În schimb, în asemenea situaţii această politică prudentă elimină orice risc pentru stabilitatea băncilor. Şi sub acest aspect sistemul nostru bancar e în afara oricăror riscuri.
Alt moment care ne permite să fim siguri de stabilitatea sistemului bancar este faptul că în Moldova nu se înregistrează aflux de capital financiar străin, precum, de exemplu, la vecinii noştri din Ucraina sau la astrfel de ţări, cum ar fi Ungaria sau chiar Rusia. Cota băncilor autohtone cu capital străin este încă nesemnificativă, iar situaţia financiară a băncilor străine care au investit în Moldova este stabilă şi nu poate provoca retrageri de capital. Astfel, factori obiectivi majori pentru declanşarea unei crize financiar-bancare la noi nu există. Iar toate speculaţiile la această temă nu pot avea decît un singur scop - destabilizarea situaţiei. Să ne amintim de epopeea cu preţurile la zahăr din vara trecută, care, practic, se dublaseră. Se spunea că producătorii au epuizat stocurile. Personal am efectuat vizite de documentare şi m-am convins că zahăr în stocuri era suficient. Cei care au pus la cale această adevărată diversiune economică şi-au împlut buzunarele din banii populaţiei. Societatea noastră nu ar trebui să creadă unor asemenea şiretlicuri. Însă tentative vor mai fi, luînd în considerare că se apropie alegerile. Vreau să reiterez cu toată responsabilitatea că nu există nici un pericol real pentru sistemul nostru bancar, precum nu a existat nici în 2006, cînd unii analişti prevesteau colapsul acestui sistem în legătură cu sistarea exporturilor de vinuri pe piaţa rusă.
În ce priveşte economia în ansamblu, este clar că unele efecte ale crizei vor fi resimţite şi la noi. Ele însă nu vor fi de o manieră importantă, iar efectele politicilor promovate în ultima perioadă vor fi în măsură să compenseze posibilele efecte negative. Nu întîmplător pentru 2009 preconizăm o creştere economică de 6 la sută. Nu am nici o îndoială că acest indicator este unul real. În ce priveşte discuţiile cu partenerii noştri, de fiecare dată ei menţionează necesitatea păstrării stabilităţii macroeconomice. Şi noi acest lucru îl facem, uneori cu măsuri nu prea populare, dar asta e situaţia.
„Profit”: Experţii independenţi afirmă că unii donatori externi, agenţiile şi fondurile care finanţau, de obicei, diverse programe în Moldova au şi anunţat despre încetarea asistenţei. Sînt adevărate sau nu aceste afirmaţii?
Z.G.: Cu siguranţă, asemenea probabilitate există, dar nu din cauza crizei financiare. Un pericol mai mare ar fi dacă Moldova ar înceta să mai promoveze reformele, ele constituind o condiţie pentru oferirea acestei asistenţe. Pînă la acest moment asistenţa externă a fost în ascendenţă, precum şi reformele care au condiţionat-o. Orice deviere spre populismul ieftin atît de caracteristic unor politicieni de la noi constituie adevăratul risc pentru asistenţa externă.
„Profit”: Dar investitorii străini privaţi, care activează pe piaţa noastră, au anunţat cumva că ar intenţiona să limiteze finanţările în proiectele mari aflate în curs de implementare?
Z.G.: Vorbeam mai înainte de efectul compensatoriu al politicilor economice promovate la noi în ultimul timp. Oportunităţile investiţionale existente şi facilităţile fiscale deosebite pe care le oferim constituie un bun temei pentru investitori ca să-şi continue activitatea în Moldova majorîndu-şi volumul investiţiilor. Caracterul investiţiilor efectuate în ţara noastră, atît de origine străină, cît şi locală, îmi insuflă încredere că nu va exista o reducere a lor. Un element stimulatoriu îl constituie faptul că şi statul face mari investiţii. În special, în infrastructură.
„Profit”: Unii experţi consideră că Moldova ar putea avea chiar şi nişte avantaje de pe urma crizei financiare. Printre acestea ar fi revenirea masivă acasă a cetăţenilor RM, care lucrează peste hotare, luînd în considerare faptul că în Italia, Portugalia, Grecia, Rusia şi în alte ţări s-ar putea reduce locurile lor de muncă. Aceste persoane au acumulat un mic capital şi, bineînţeles, o anumită experienţă de lucru şi cultură de producţie. Ce ar putea să le ofere lor Moldova, pe cît este de pregătită ţara să-i primească?
Z.G.: Am spus că în Moldova sînt posibilităţi reale pentru a desfăşura o activitate de business profitabilă şi cetăţenii care vor dori să se reîntoarcă au toate oportunităţile de a activa profitabil în interesul lor şi al societăţii.
Recent, a fost aprobat chiar şi un Plan de măsuri menit să impulsioneze revenirea cetăţenilor noştri de peste hotare. Se acordă o deosebită atenţie lansării noilor afaceri. În contextul Anului tineretului a fost lansat programul de reabilitare economică a tinerilor, în cadrul căruia statul acordă asistenţă financiară destul de semnificativă pentru iniţierea unor afaceri. Deja au fost aprobate 90 de asemenea proiecte.
Totodată, nu sînt de acord cu experţii care consideră că această criză mondială va influenţa în mod deosebit circulaţia forţei de muncă. E necesar să fim sinceri şi să înţelegem că, chiar în condiţii de criză, economiile ţărilor în care muncesc cetăţenii noştri au avantaje indiscutabile faţă de economia moldovenească.
„Profit”: Toată lumea cunoaşte despre pierderile suportate în prezent de economiile Rusiei, Ucrainei şi altor ţări, partenere comerciale foarte importante ale RM. Ce semnale vin la Guvern din sectorul real? Nu se reduc exporturile moldoveneşti în aceste ţări?
Z.G.: Indicatorii comerţului exterior încă nu atestă asemenea evoluţii, dar cu siguranţă exporturile unor categorii de mărfuri vor fi afectate şi nu numai din cauza crizei financiare. A devenit complicat exportul produselor cerealiere. Anul acesta se atestă o supraproducţie de cereale atît la nivel local, cît şi la nivel regional şi, în consecinţă, o diminuare a preţurilor la aceste produse. Însă, avînd în vedere că pe plan mondial se menţine încă din anii precedenţi un deficit de produse alimentare, preţurile ar putea să se învioreze în următoarele luni. Inclusiv se vor intensifica exporturile din această regiune. Şi iar spun că trebuie să fim sinceri. Cauzele care ar putea determina reducerea volumelor exporturilor moldoveneşti ţin nu atît de efectele crizei financiare, cît de competitivitatea redusă a mărfurilor noastre. Aici avem mult de lucru, pentru ca exporturile moldoveneşti să fie mai puţin vulnerabile la factorii externi - economici sau politici.
„Profit”: Acum, cînd criza financiară mondială a afectat multe ţări, se vorbeşte foarte mult despre necesitatea de a economisi, de a ne gîndi mai mult la zilele negre care pot să vină. Economia noastră nu-i deloc „economicoasă” - risipa este atestată la tot pasul. Care este viziunea Guvernului în acest sens? Cînd structurile de stat abilitate vor propune populaţiei şi agenţilor economici programe de economisire a resurselor energetice, a altor produse şi materiale?
Z.G.: Cred că întrebarea e valabilă în orice situaţie, nu numai în cazul unor crize şi nu numai în cazul scumpirii unor resurse sau produse. De altfel, această întrebare e valabilă pentru toată lumea, pentru întreaga civilizaţie. Este adevărat că noi am moştenit o infrastructură construită în anii cînd nu se prea acorda atenţie unor asemenea probleme. Guvernul are o viziune, de moment, dar şi pentru o perioadă mai îndelungată. Chiar în acest sezon rece, în fiecare instituţie se vor întreprinde acţiuni de reducere a cheltuielilor de resurse energetice şi, implicit, a pierderilor. Conducătorii instituţiilor poartă responsabiltate personală pentru aceasta, iar cheltuielile respective se aprobă conform unor normative destul de stricte. Pe termen mediu şi lung noi prevedem schimbarea treptată a reţelelor de termoficare în instituţiile finanţate de la buget, schimbarea geamurilor. Bugetul de stat alocă anual sume importante de bani în aceste scopuri, iar practica demonstrează că aceste cheltuieli se justifică.
„Profit”: În acelaşi context, cînd va începe să fie simţită activitatea Agenţiei pentru eficienţă energetică, pentru care în bugetul pe anul 2009 sînt prevăzute surse?
Z.G.: În prezent, MEC definitivează aspectele aferente activităţii acesteia şi Agenţia va începe să activeze în 2009, căci, precum aţi spus, în buget sînt prevăzute mijloace pentru crearea ei. Sînt sigură că, avînd concursul acestei Agenţii, vom putea implementa mult mai rapid standardele europene în domeniul utilizării resurselor energetice.
„Profit”: Apropo de proiectul Legii bugetului pe 2009, care a trecut deja prin două lecturi în Parlament. Cum apreciaţi dezbaterile şi opiniile expuse pe marginea acestuia?
Z.G.: Normale. A fost vreun precedent cînd proiectul Legii bugetului să nu trezească discuţii? Nu. Dar una e să vrem şi alta e să avem. Bugetul pe 2009 este unul real, cheltuielile de ordin economic fiind echilibrate cu cele de ordin social. Nu putem promite ceea ce nu va fi.
„Profit”: Foarte multe discuţii generează relaţiile bugetului de stat cu cele ale unităţilor teritorial-administrative. Şi acestea nu doar în contextul adoptării bugetului pe anul viitor, dar şi în contextul rectificărilor făcute în bugetul pe anul curent, şi în bugetul pe anul precedent. Se afirmă că transferurile de la bugetul de stat se fac ţinînd cont de „culoarea” politică a autorităţilor publice locale.
Z.G.: Transferurile de la bugetul de stat se fac în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei, inclusiv cele prevăzute pe anul viitor vor fi transferate conform prevederilor legislaţiei. Şi lucrurile sînt transparente la acest compartiment. Dar cînd vine în audienţă un primar care solicită bani de la bugetul de stat pentru reparaţia uşii la primărie sau pentru alte lucruri elementare, îmi vine să întreb: dar ce-aţi făcut pentru a majora veniturile în teritoriu, care a fost contribuţia primăriei la lansarea de către oamenii din localitatea respectivă a unor noi întreprinderi pentru a majora baza impozabilă?
„Profit”: Poate că nu toate autorităţile publice au fost antrenate în procesul bugetar sau poate că actuala legislaţie nu le stimulează ca ele să caute noi posibilităţi de majorare a bazei impozabile. De ce întîrzie atît de mult adoptarea Legii finanţelor publice locale, care este şi o restanţă a Planului de Acţiuni RM-UE?
Z.G.: Restanţa există şi trebuie lichidată. Dar şi Legea în vigoare este stimulativă pentru autorităţile publice locale ca ele să identifice modalităţi de a majora baza impozabilă în teritoriu, de a dezvolta sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. Şi unele primării fac lucrul acesta, iar altele aşteaptă. În ce priveşte dacă s-au discutat parametrii bugetului cu autorităţile locale, pot să vă spun că au avut loc consultări multiple, toţi au fost puşi la curent, procesul a fost transparent. Dar bugetul de stat e de peste 17 mlrd. lei. Iar cerinţele au fost cu mult mai mari. Să lucrăm mai bine, să ne facem toţi cinstit datoria şi atunci vom avea un buget de 30 mlrd. sau de 40 mlrd. De ce nu? E posibil!
„Profit”: În prezent, se vorbeşte foarte mult, pe fundalul crizei financiare internaţionale, despre modelele economice de dezvoltare, care din acestea ar fi mai viabile şi mai puţin riscante. Are timp Guvernul să mediteze asupra modelului optim pentru noi?
Z.G.: Este o întrebare interesantă, dar mă grăbesc să elimin orice intrigă în acest sens prin citarea articolului 126 al Constituţiei Moldovei: „Economia RM este o economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi publică, antrenate în concurenţă liberă”.
Este clar că modelul acesta comportă şi riscuri, dar evoluţia umană a demonstrat că anume acest model e cel mai viabil şi poate oferi societăţii cele mai bune rezultate. Altceva este însă că statul trebuie să aibă o abordare eficientă în domeniul reglementării proceselor economice, încît să fie diminuate riscurile economiei de piaţă. Considerăm că eforturile noastre de menţinere a stabilităţii macroeconomice, de reglementare sau plafonare a preţurilor pentru unele categorii de mărfuri socialmente importante ne permit să minimalizăm riscurile despre care vorbim şi să asigurăm un coraport dintre abordarea liberalistă şi reglementarea de către stat a economiei naţionale.
„Profit”: Cînd vor fi privatizate CET-urile? Gazele le importăm în totalitate şi aici nu avem ce face, dar energia electrică şi termică, dacă vor fi utilizate tehnologii moderne de producţie, am putea să le producem la noi mai ieftin. Din 1992 se vorbeşte de lucrul acesta, dar situaţia nu pare să se fi mişcat din loc.
Z.G.: Procesul de privatizare a unor asemenea obiective este unul foarte complex şi trebuie pregătit în modul respectiv. Trebuie să facem ceva cu datoriile acestor obiective, deja am început. Dar nu este atît de simplu. Esenţial este că am hotărît să schimbăm radical starea de lucruri în complexul energetic.
„Profit”: În proiectul Legii bugetului sînt prevăzute 10 mil. lei pentru reintergarea ţării. Ce acţiuni anume urmează a fi finanţate din aceşti bani? Ce alte activităţi de ordin economic prevede Guvernul a fi înfăptuite pentru unificarea celor două maluri?
Z.G.: Includerea pentru prima dată în bugetul de stat a unei asemenea linii bugetare nu a fost întîmplătoare. Confirmăm, astfel, intenţia noastră de a soluţiona problema transnistreană exclusiv pe cale paşnică, prin cooperare. Aceşti bani vor fi utilizaţi pentru diferite programe de susţinere socială a populaţiei de pe malul stîng al Nistrului, pentru realizarea unor proiecte de infrastructură. Mijloacele prevăzute sînt, desigur, insuficiente, dar e necesar să dăm un semnal că dorim această apropiere a celor două maluri. De altfel, partenerii noştri de dezvoltare sînt gata să contribuie financiar la aceste proiecte, ceea ce confirmă relevanţa unei asemenea abordări. Şi vreau să spun că avem rezultate. Am conlucrat foarte bine cu autorităţile locale din raioanele de est în combaterea consecinţelor inundaţiilor din vara acestui an.
De asemenea, pentru prima dată un proiect de asistenţă, finanţat de guvernul american, privind asigurarea cu tehnică medicală a fost extins şi pe malul stîng, spitalele de acolo au beneficiat de unele aparate şi instrumentarul de care duceau lipsă.
„Profit”: Referitor la majorarea salariilor angajaţilor din sectorul bugetar: unele din majorările preconizate sau din mecanismele de finanţare a cadrelor didactice, de exemplu, urmează să fie realizate, puse în funcţiune, după încheierea mandatului actualei echipe guvernamentale. Care este şansa ca aceste majorări să fie realizate? Şi, în ansamblu, care sînt factorii ce asigură la noi în Moldova continuitatea politicilor Guvernului, indiferent de echipa aflată la conducere?
Z.G.: Cred că cel mai important factor, care ar asigura continuitatea politicilor oricărei guvernări, este importanţa pentru societate şi implementarea în interesul societăţii a acestor politici. În acest sens nu avem nici o îndoială că politicile noastre, inclusiv în domeniul salarizării, trebuie să fie continuate. Dar, deja cu începere din 1 octombrie 2008, pedagogii primesc salarii majorate, acestea vor mai fi majorate în cîteva etape pe parcursul anului 2009, astfel ca după 1 septembrie anul viitor să nu fie mai mici decît cele medii pe ţară, adică 3149 lei. În bugetul pe 2009 sînt prevăzute 600 mil. lei în acest scop, astfel încît Guvernul, indiferent de apartenenţa politică a echipei care va fi, va trebui, pur şi simplu, să respecte legislaţia în vigoare. De altfel, politicile de salarizare, cît şi alte politici sociale şi economice importante, sînt prevăzute în Strategia Naţională de Dezvoltare, care are statut de lege şi îndeplinirea ei este obligatorie pentru toţi cetăţenii ţării.
„Profit”: Şi cîteva întrebări pentru a satisface nivelul mediu de curiozitate pe ţară. Cum se simte o femeie în această înaltă funcţie de stat, căci nu am mai avut în Moldova asemenea precedente? De altfel, mai sînt şi alte doamne care fac parte din echipa actuală. Nu este o povară o asemenea responsabilitate pentru nişte fiinţe, considerate mai plăpînde faţă de bărbaţi?
Z.G.: Sîntem şase femei în actuala echipă. Cred că e bine să fie un echilibru în toate şi, trebuie să spun, că eu, în calitate de prim-ministru nu pot să spun că prestaţia femeilor-miniştri ar fi sub nivelul prestaţiei bărbaţilor-miniştri. De altfel, nu facem nici o diferenţă - sîntem colegi şi toţi trebuie să ne onorăm obligaţiile cît mai bine posibil.
”Profit”: Aveţi consilier de imagine? Arătaţi tot timpul bine, sînteţi suplă şi elegantă, lucrul acesta fiind remarcat şi de numeroşii oaspeţi cu funcţii înalte care ne vizitează ţara. Cum vă reuşeşte? Urmaţi o dietă specială, faceţi sport?
Z.G.: Consilierul de imagine e bunul-simţ şi intuiţia de femeie. În ce priveşte sportul, cu regret, nu-l practic, deşi mi-ar plăcea şi ar trebui. Diete miraculoase tot nu am, atît doar că sînt mereu în mişcare. Dacă stai pe scaun în birou, nu vei obţine mari performanţe nici în ceea ce priveşte starea fizică, nici în ceea ce priveşte informarea despre problemele stringente.
„Profit”: Vin alegerile. Cum vedeţi rolul Guvernului în această perioadă? Doar utilizarea resurselor administrative va fi strict monitorizată atît de societatea civilă, cît şi de partenerii noştri europeni.
Z.G.: Eu îmi văd misiunea în această perioadă, care se anunţă dificilă, în consolidarea echipei pentru a asigura o stabilitate economică în ţară şi un trai decent pentru fiecare cetăţean.
O dinamică de creştere de invidiat
BC Moldova-Agroindbank S.A. a cîştigat, în trimestrul trei 2008, un beneficiu de 88 mil. lei, ridicînd valoarea activelor nete la 1 acţiune pînă la 1,24 mii lei. Avînd în vedere preţul acţiunilor băncii la Bursa de Valori, care în octombrie a fost de 1900 lei, coeficientul raportului dintre acesta şi activele băncii la 1 acţiune este de 1,53. Statisticile vînzărilor cu pachete mari de acţiuni ale băncilor în ţările Europei de Est şi CSI pentru anii 2007-2008 arată că instituţiile financiare s-au achiziţionat cu un diapazon de coeficienţi între 3,5 şi 6.
O dovadă relevantă asupra dezvoltării dinamice şi activităţii eficiente a BC Moldova-Agroindbank S.A. sînt valorile indicatorilor financiari, cu care banca a încheiat trimestrul trei al anului 2008. În trei luni, valoarea tuturor activelor băncii a crescut cu 333 974 mii lei (4,45%) şi constituia, la 1.10.2008, 7 838 600 mii lei.
Capitalul normativ a crescut cu valoarea beneficiului înregistrat în trimestrul trei, în sumă de 88 151 mii lei, care, raportat la valoarea medie a capitalului normativ pe trimestru, corespunde unei rentabilităţi de 26,51%. Rentabilitatea activelor a constituit 4,60%. Portofoliul de credite s-a majorat cu 171 028 mii lei sau cu 3,33%, şi la situaţia din 1.10.2008 a alcătuit 5 309 162 mii lei. Mărimea relativă a fondului de risc a crescut nesemnificativ, de la 3,87% pînă la 3,95%, dovadă a calităţii foarte bune a portofoliului de credite.
Banca continuă să fie atractivă pentru clienţi – depozitele persoanelor fizice au crescut cu 155 859 mii lei sau cu 3,77%. Suma totală a angajamentelor băncii s-a majorat cu 247 921 mii lei sau cu 3,88%, atingînd la 1.10.2006 nivelul de 6 632 600 mii lei. Respectiv, valoarea activelor nete la data de raport a constituit 1 206 000 mii lei, înregistrînd în trimestrul trecut o creştere de 86 093 mii lei.
În tabelul 1 este prezentată dinamica principalilor indicatori ai MAIB în acest an.
La sfîrşitul trimestrului trecut, valoarea activelor nete recalculată la o acţiune constituia 1 239 lei. La mijlocul lunii octombrie, acţiunile băncii se puteau cumpăra cu cîte 1900 lei, raportul dintre acest preţ şi activele nete la 1 acţiune este de 1,53. În tabelul de mai jos se arată că pe parcursul anului 2008 valoarea acestui raport (denumit, în ultimul rînd al tabelului, coeficientul valorii de piaţă) s-a redus constant, în timp ce valoarea de bilanţ a activelor nete la 1 acţiune a crescut continuu. Mărimea coeficientului valorii de piaţă, constituită acum, ar putea creşte de cîteva ori la comercializarea băncii către un investitor strategic.
Motive pentru îngrijorare nu sînt sau Totul e bine, frumoasă marchiză
Cum să minimalizăm impactul crizei financiare mondiale asupra economiei moldoveneşti, astfel încît cei ocupaţi în sectorul real să nu-i resimtă efectele negative? Această problemă îi preocupă azi, în egală măsură, şi pe optimişti, şi pe pesimişti. Nici cei aflaţi la putere, nici cei cu povara răspunderii pentru afacerea lor, pentru starea şi dinamica de dezvoltare a businessului nu sînt indiferenţi faţă de ea.
Rămînînd fidel sie însuşi, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Leonid Talmaci, a păstrat cu înţelepciune pauza şi nu s-a apucat să-i liniştească primul pe reprezentanţii mediilor de afaceri şi populaţia, convingîndu-i că urmările crizei globale pentru Moldova vor fi minime şi nesemnificative. El a făcut acest lucru doar după declaraţiile Preşedintelui Vladimir Voronin, ale Prim-ministrului Zinaida Greceanîi, ale vicepremierului, ministrului economiei şi comerţului, Igor Dodon, ale ministrului finanţelor, Mariana Durleşteanu. Spre deosebire de comentariile lor scurte despre stabilitatea situaţiei de pe piaţa financiară a ţării, Talmaci a făcut acest lucru concret şi amănunţit, prezentînd calcule analitice şi cifre. El a susţinut o conferinţă de presă oferindu-le reprezentanţilor mass-media posibilitatea să obţină răspunsuri exhaustive de la prima sursă. Guvernatorul Băncii Naţionale părea sigur, vorbea convingător şi argumentat, permiţîndu-şi obiecţii la adresa supravegherii bancare din alte ţări în care instituţiile financiare au probleme de lichiditate.
Talmaci a lăsat să se înţeleagă fără echivoc că pentru economia Moldovei efectele crizei financiare mondiale pot avea o importanţă minimă. În acest context, guvernatorul BNM nu vede motive pentru îngrijorare, ştiind că sistemul bancar are active calitative şi o lichiditate mare. Şi aceasta se referă la toate băncile, inclusiv instituţiile financiare cu capital integral străin, care, indirect, ar fi putut să întîmpine anumite dificultăţi în caz de apariţie a unor probleme cu lichiditatea acţionarilor lor de peste hotare. Dar, din fericire, conform asigurărilor date de Talmaci, capitalul matern al acestor bănci este în regulă.
Leonid TALMACI: Noi sîntem pregătiţi destul de bine, avînd în urmă experienţa utilă a două crize – cea regională, din 1998, şi cea internă, cînd ne-am confruntat cu interdicţia exporturilor de vinuri în Rusia, în 2006. Atunci, 10 bănci au fost implicate direct în criza vinificatorilor, dar aceasta nu a avut repercusiuni asupra funcţionării întregului sistem bancar. Noi nu am fost martori la neplăţi sau la reţineri în rambursarea banilor de către bănci, şi asta datorită faptului că am întreprins măsuri de prudenţă corecte, la timp şi eficiente. La etapa actuală, criza financiară nu are nici o influenţă asupra Moldovei, dovadă fiind cifrele. Băncile au o lichiditate de 31,4% faţă de normativul de lichiditate de 20%.
Referindu-se la problema lichidităţii, principalul bancher al Moldovei a atras atenţia asupra faptului că băncile moldoveneşti nu au împrumuturi mari din exterior, care să fi cerut recreditarea lor urgentă. El a spus: „Calitatea activelor la băncile autohtone este bună, iar indicatorul creditelor „nefavorabile” pe sistem este de numai 4,5%”.
Calitatea de lider este plăcută
Guvernatorul Leonid Talmaci nu s-a putut abţine să nu menţioneze rezultatul pozitiv al eforturilor BNM şi al Guvernului pentru reducerea ratei inflaţiei. Şi este adevărat că acum acest indicator în Moldova este cel mai mic între ţările regiunii. În nouă luni ale anului 2008, rata inflaţiei a fost de 6,7% şi există toate temeiurile să se creadă că în anul curent ar putea să se împlinească visul de demult al guvernatorului BNM despre o inflaţie exprimată printr-o cifră.
Ca să confirme nu doar în vorbe, dar şi în fapt situaţia stabilă a băncilor, Talmaci a invocat datele privind atragerea depozitelor, pe nouă luni. Depozitele au crescut cu 22% sau cu peste 4 mlrd. lei. Sporul depozitelor în lei moldoveneşti s-a apropiat de 25%, iar al celor în valută liber convertibilă (VLC) s-a ridicat la 1,6%.
L.T.: În anul 2008, am cumpărat pe piaţă $356 mil., iar am vîndut ceva mai mult de $80 mil. Rezervele valutare ale statului au atins nivelul de $1,8 mlrd., pe cînd acum 10 ani, în 1998, constituiau $202 mil.
Luînd în calcul factorul inflaţiei descrescînde, era interesant să aflăm poziţia guvernatorului BNM vizavi de o problemă stringentă pentru bănci – norma rezervelor obligatorii (RO). Leonid Talmaci a spus că BNM este gata să reducă RO cu condiţia că trendul descendent al inflaţiei se va menţine. El consideră că diminuarea acestui indicator „nu numai că este posibilă, dar şi dorită, şi dacă trendul va coborî, noi vom reduce şi rata de bază, şi rezervele obligatorii ale băncilor” (acum, acestea constituie 17% şi 20,5 – „Profit”).
Întrebat de „Profit” dacă BNM primeşte de la investitori oferte de cumpărare a unor cote considerabile în bănci, guvernatorul a spus că se menţine un interes destul de mare şi constant faţă de sectorul bancar.
L.T.: Acesta este un proces în care unii investitori se adresează, iar apoi dispar, în schimb apar alţii. Eu cred că acum, în legătură cu criza financiară mondială, va fi o anumită acalmie la acest capitol. Investitorii trebuie, în primul rînd, să facă ordine la ei acasă, abia apoi să se gîndească la investiţii în alte ţări.
Guvernatorul BNM şi-a exprimat ferm şi fără echivoc poziţia şi în privinţa oportunităţii majorării sumei de garantare a depozitelor bancare ale populaţiei, care se plăteşte dintr-un fond special. Talmaci a declarat categoric că această sumă trebuie să rămînă la nivelul anterior, de 4,5 mii lei. Totodată, el a atras atenţia asupra faptului că dacă băncile vor majora sumele defalcărilor la fondul de garantare a depozitelor, costul serviciilor bancare va creşte, o situaţie nedorită ca atare în condiţiile în care Guvernul şi BNM luptă contra inflaţiei.
Abordînd problema capitalului speculativ în sectorul bancar, discutată aprins de experţi, guvernatorul BNM a invocat date potrivit cărora cota nerezidenţilor constituie 8%. Cît priveşte cota investitorilor străini în PIB, aceasta este egală cu 1,3%, iar cu zece ani în urmă, în 1998, indicatorul ei depăşea 33%.
Talmaci a enunţat cifra raportului dintre datoria internă şi PIB - 5,6%, în timp ce încă acum 10 ani acest indicator era de 17%. El a amintit că în anul 2008 Guvernul va restitui băncii 180 mil. lei, ceea ce nu a fost cu patru ani în urmă.
Notiţe
Dincolo de cadrul reportajelor de la conferinţa de presă a lui Leonid Talmaci au rămas lucruri despre care el a vorbit succint, dar arătînd modul în care le tratează Banca Naţională. Bunăoară, aprecierea de vară şi „excesivă”, în opinia multora, a cursului leului în raport cu dolarul SUA şi cu euro. Aici, guvernatorul a menţionat că dacă nu ar fi fost acţiunile gîndite şi politica echilibrată a băncii, cursul ar fi putut atinge nivelul de 7MDL:$1. Aici, banca a ales acel mijloc de aur cu ajutorul căruia a căutat să nu “preseze” tare nici populaţia, nici agenţii economici. Din cuvintele lui Talmaci era clar că Moldova nu poate susţine artificial valuta pe care o cîştigă şi o trimit în ţară cetăţenii ei, oricît de ofensator ar fi pentru cei care o primesc, pierzînd deja cîte mai mulţi lei la fiecare euro. Cauza acestei situaţii trebuie căutată nu în politica monetară a BNM, ci în raportul real dintre dolar şi euro.
Leonid Talmaci a atras atenţia presei asupra faptului că, criza financiară are un anumit caracter ciclic şi anumite cauze. Cît priveşte cauzele, criza a fost provocată, în mare parte, de preţurile egoiste şi speculative la petrol, care s-a scumpit de la $20 pînă la $150 pe un baril.
Guvernatorul BNM a apreciat pozitiv extinderea exporturilor din Moldova. În anul 1998, cea mai mare parte din exporturi (66%) revenea ţărilor CSI, iar deja în 2008 exporturile şi-au diversificat geografia, astfel că CSI abia de îi revin 40%.
Vorbind despre intrările de investiţii în Moldova, Leonid Talmaci şi-a expus propria viziune conform căreia aceste fluxuri nu se vor reduce, dar ar putea să se încetinească.
Şeful BNM şi-a exprimat atitudinea faţă de băncile de investiţii, a căror politică, în opinia sa, a contribuit la criza pieţei ipotecare din SUA. Ar fi o eroare ca ele să fie considerate bănci. Mai degrabă, sînt nişte companii financiare, aşa că activitatea lor ar fi trebuit controlată de către autorităţile financiae, şi nu organele de supraveghere bancară.
„În perspectiva apropiată, dolarul SUA va rămîne puternic şi pentru că de aceasta sînt interesaţi foarte mulţi, inclusiv oamenii simpli, care îşi păstrează economiile cîştigate prin muncă în valuta americană. Cît priveşte preţul la petrol, care determină în mare măsură preţul dolarului pe pieţele mondiale, acesta se va menţine în limitele de $70 pentru un baril”. Din prognoza economistului Visarion Ceşuiev.
CRIZA ŞI MOLDOVA: CONCLUZII PRELIMINARE
Visarion CEŞUIEV,
economist
Criza financiară globală are la bază eroarea a cărei denumire este reaganomia. Anume ea a dat naştree, iniţial în America, iar apoi şi în alte ţări, dar într-o măsură nu atît de mare, unui boom de consum. Multora li se părea că visul secular despre viaţa frumoasă este realizabil!
Era suficient să cumperi o casă cu bani din împrumut, să o vinzi peste cinci-şase luni şi să obţii un beneficiu bun. Şi asta datorită preţurilor care creşteau mereu la imobile. Băncile ipotecare emiteau derivate la resursele de împrumut pentru ipotecă, distribuindu-le sutelor de mii de consumatori. Azi, proporţiile emiterii unor asemenea angajamente sînt greu de calculat. Putem doar presupune şi judeca asupra acestor sume după volumele de bani ($2,3 trilioane) pe care statele le alocă menţinerii lichidităţii băncilor şi a companiilor de investiţii.
Trebuie să înţelegem că sute de bănci din SUA şi-au plasat obligaţiunile şi peste hotare. Şi atît timp cît piaţa imobiliară creştea, iar odată cu ea creştea şi profitabilitatea valorilor mobiliare, aceasta le convenea tuturor, într-o măsură mai mare sau mai mică. Dar atunci cînd balonul de săpun a încetat să crească, derivatele s-au lipsit de sursele de deservire a lor, deşi pînă atunci toată lumea avea impresia că povestea va fi veşnică.
Ţin să menţionez că lumea a devenit, o dată în plus, martor la situaţia în care lăcomia a învins precauţia şi prudenţa umană. După băncile SUA, băncile europene au început să se confrunte cu probleme. Şi chiar dacă guvernele răscumpără de la ele activele cu probleme, încrederea populaţiei în bănci nu creşte. Oamenii îşi retrag banii, uneori chiar fără să ştie ce să facă cu ei ? Şi deşi sună paradoxal, dar banii se investesc din nou în SUA. Pentru economia americană fenomenul balonului de săpun a dat un fel de efect pozitiv: cererea de consum s-a redus brusc, iar odată cu ea – şi preţul la petrol. În această situaţie, dolarul a început să-şi recucerească poziţiile în raport cu alte valute, aşa că banii au prins să curgă iarăşi în America, pentru că mulţi, conştient sau nu, investesc în dolarul care se întăreşte.
Fireşte, o asemenea tendinţă pe pieţele mondiale este extrem de dezavantajoasă pentru Rusia, în ale cărei oraşe muncesc 150 mii de concetăţeni de-ai noştri. În bugetul rus pentru anul 2009, este prevăzut un preţ al petrolului de $95 pentru baril. Am dori ca Rusia să facă faţă recesiunii şi să nu admită reduceri ale muncitorilor, mai ales în sectorul construcţiilor, ceea ce nu va fi de dorit pentru moldoveni. De exemplu, acum, în Rusia 60% dintre realtori au suspendat activitatea din cauza pieţei moarte a vînzărilor. Supraproducţia de locuinţe îşi are efectul. În această situaţie, statul încearcă să sprijine marile companii de construcţii datorită achiziţiilor.
Astfel, concluzia preliminară privind criza financiară mondială este următoarea: viaţa evoluează după scenariul cel mai rău care putea fi presupus. Moldova ar putea şi să cîştige, şi să piardă de pe urma crizei. Noi vom pierde incontestabil dacă nu vom întreprinde nimic, ci ne vom culca pe lauri, alinîndu-ne cu gîndul că băncile noastre sînt lichide şi nu dispun de resurse de împrumut de peste hotare. Dar Moldova nu înseamnă doar bănci, ci, în primul rînd, 4 mil. de oameni. Ţara are nevoie de realizarea unor proiecte ample cum ar fi, de exemplu, automagistrala Giurgiuleşti – Chişinău – Criva, întreprinderi mobile de congelare rapidă a fructelor, fabrici de ardere a gunoiului. Ar fi de dorit ca ele să fie finanţate nu cu bani de la buget, ci din capitalul acţionar. E de dorit ca cotele statului în aceste proiecte să nu depăşească 20%, ceea ce îi va permite ţării să rezolve rapid problema multiplicatorului de capital.
Iar în caz de inactivitate, Moldova va fi afectată de aşa-zisele efecte secundare şi terţiare ale crizei financiare globale. Iată doar unul dintre exemplele posibile: cetăţenii care se întorc de peste hotare, după ce îşi vor consuma economiile acasă, vor fi nevoiţi să facă coadă după indemnizaţii de şomaj, un fenomen extrem de nedorit pentru stat, mai ales, dacă va căpăta un caracter masiv.
Statul trebuie să deblocheze de urgenţă activitatea pieţei valorilor mobiliare (PVM), care în Moldova este reglementată prea dur. De exemplu, acum, pe piaţă toate trebuie rezolvate prin oferta tender de vînzare sau cumpărare a valorilor mobiliare, care le cere cheltuieli mari vînzătorilor şi cumpărătorilor. Sau iată o altă problemă cu barbă – afilierea acţionarilor. Noi ne temem nejustificat de formarea la companiile pe acţiuni a pachetelor de acţiuni majoritare ale structurilor înrudite. Toate acestea, în ultima instanţă, frînează circulaţia capitalului pe piaţa corporativă a Moldovei.
STABILITATEA SISTEMULUI BANCAR
Victor ŢURCAN,
bancher
De cînd mă ţin minte în cei 17 ani de lucru în sfera bancară, în ţară au existat businessmeni, politicieni, deputaţi care au criticat politica Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), făcînd lobby pentru interesele personale prin diferite metode. Mi-amintesc bine cum, în rezultatul lobby-ului, ca din cornul abundenţei veneau reclamaţii la adresa guvernatorului băncii, Leonid Talmaci, pentru politica sa de reglementare „dură” şi „negîndită”, inclusiv în domeniul cursului leului. În condiţiile crizei financiare mondiale, tuturor le-a devenit clar că, de fapt, şeful BNM în toţi aceşti ani a promovat o politică de dezvoltare stabilă a sistemului bancar al ţării.
Referitor la băncile care au plecat de pe piaţă, acestea sufereau de boli infecţioase care nu le-au permis să reziste şi să supravieţuiască. Ele au ieşit din cursă încă de la etapa iniţială, scutind sistemul de probleme mari. Iar acele bănci care activează în ţară pînă în prezent, diferite după mărimea activelor şi a capitalului, subliniez, îşi au nişele solide şi o structură de clientelă stabilă. Toate sînt de încredere şi destul de profitabile, chiar dacă rentabilitatea capitalului băncilor este semnificativ de diferită, dar aceasta este deja problema acţionarilor lor.
Referitor la consecinţele crizei financiare, nu văd un pericol mare pentru piaţa de capital a Moldovei. Mai întîi de toate, pentru că sistemul bancar activează reieşind din resursele financiare interne. Este un caz fericit pentru noi toţi în această situaţie.
De ce nu avem o dependenţă faţă de băncile occidentale şi capitalul extern? Pentru că sistemul nostru bancar nu a fost atît de atrăgător. Căci o bancă occidentală, cînd caută un partener, se orientează nu spre volumul de investiţii de $5-6 mil., ci spre cel de $150-200 mil. De aceea sistemul bancar moldovenesc nu putea să prezinte un mare interes pentru acestea. În marea majoritate, băncile locale s-au dezvoltat de sine stătător. Da, avem linii separate de credit de la Banca Mondială (BM), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), dar acestea sînt nişte împrumuturi mărunte – dacă e să le comparăm cu activele băncilor, ele nu ajung la 10%.
Subliniez că respectivii creditori au un pronunţat caracter internaţional, ei sînt creaţi pentru finanţarea statelor. Ei nu sînt nişte bănci operaţionale care, în cazul în care apar dificultăţi, să ceară întoarcerea imediată a împrumutului înainte de termen. Altceva e că aceste resurse sînt şi ele împrumutate. Însă eu nu cred că $30-40 mil. împrumutate de băncile noastre reprezintă sume considerabile pentru BM sau BERD.
Piaţa noastră nu este într-atît de dezvoltată, încît să fie expusă pericolului crizei financiare mondiale. Sistemul bancar din Moldova după volumul întregului său capital nu corespunde nici chiar nivelului unei bănci medii din Europa.
La momentul de faţă lucrul cel mai îngrozitor pentru piaţa moldovenească este panica populaţiei. Mi-amintesc de anul 1998, cînd oamenii stăteau în rînd pentru depozite. Noi explicam că activele băncii sînt atît de mari, încît ele acoperă cu mult depozitele. Dar oamenii în astfel de situaţii nu vor să ştie că nu există motive pentru retragerea banilor din depozite înainte de termen. De aceea pentru bancă acum este foarte important să angajeze operatori care să deservească populaţia, stăruindu-se să lucreze foarte eficient şi cordial cu fiecare deponent în parte. În astfel de perioade trebuie să fii foarte atent cu deponenţii, explicîndu-le cum să procedeze mai bine cu economiile.
Cred că BNM, majorînd rezervele obligatorii ale băncilor, a creat, astfel, un obstacol în calea dezvoltării naturale a situaţiei, a cărei apariţie pe piaţă în nici un fel nu trebuie permisă. Actualmente, unele bănci atrag resursele populaţiei în condiţii destul de profitabile – 23-24%, fapt care alarmează pe unii deponenţi. Dar aceasta este o măsură necesară şi justificată, care ţine de resursele interne limitate ale pieţei. Economia ţării se dezvoltă, iar sectorul real necesită noi resurse de credit.
În ziua de azi multe bănci au o politică destul de flexibilă, limitîndu-şi participarea în noi proiecte. În general, ele susţin doar acele proiecte de business care deja se află pe ultima sută de metri şi care au fost creditate înainte de aceasta. Banca, pur şi simplu, nu poate să finanţeze jumătate din proiect şi să oprească creditarea - în acest caz ea va trebui să „moară” odată cu clientul său.
În ceea ce priveşte sectorul real al economiei, presupun că se va înregistra şi un anumit trend negativ în lipsa finanţării. Piaţa arată că resursele interne sînt, practic, epuizate, iar împrumuturile financiare din exterior, în situaţia în care se află băncile occidentale, nu prea sînt posibile.
Nu trebuie să uităm nici de fluxul de bani de peste hotare în volum de $2 mlrd., care poate scădea. Aici văd o anumită carenţă a băncilor şi companiilor de construcţii, pentru că acestea nu propun pe piaţă noi instrumente cu ajutorul cărora s-ar putea atrage banii, direcţionîndu-i în sectorul real al economiei. Astfel, marea majoritate a banilor merg spre consum. Constructorii însă ar fi putut să emită acţiuni şi, din contul plasării lor, să atragă mijloace pentru dezvoltarea ramurii, construcţiei de locuinţe. Participarea statului în astfel de proiecte ar fi putut să servească drept o garanţie sigură pentru populaţie, care ar demonstra că lichiditatea hîrtiilor de valoare va fi susţinută şi de guvern.
Cred că astfel de proiecte nu au existat şi pentru că totul a fost bine şi de aceea nimeni nu a vrut să-şi bată capul degeaba pentru introducerea noilor instrumente de finanţare. Se pare că acum vine timpul pentru apariţia noilor instrumente, fapt confirmat de situaţia capitalului pe piaţa moldovenească.
Далее...
Cam aşa stau lucrurile…
POTENŢIALUL LEULUI. Cît de mult va dura criza financiară? Cît de serioase vor fi efectele ei pentru economie? Se va deprecia oare leul moldovenesc? Iată lista departe de a fi completă a întrebărilor care îi frămîntă pe oamenii de afaceri din ţără.
Or, se pare că nici chiar un laureat al Premiului Nobel în economie nu va putea da un răspuns explicit. Aţi putea să ne spuneţi: cum poate fi prognozat cursul leului în raport cu dolarul SUA sau euro, dacă acesta depinde de o serie întreagă de factori, greu de prevăzut în condiţiile crizei financiare globale?
O anumită separare a economiei moldoveneşti face posibilă menţinerea stabilităţii indicatorilor macroeconomici. Şi chiar dacă impactul crizei financiare în Europa, Ucraina şi Rusia va căpăta un caracter durabil, aceasta nu va implica consecinţe dezastruoase pentru economia moldovenească, pentru că aceasta are o cotă foarte nesemnificativă în volumul consumului acestor state. Astfel, calmul pe piaţă şi stabilitatea în activitatea sistemului bancar sînt chiar în mîinile cetăţenilor Moldovei, mai exact, în stările lor de spirit.
Vom explica la ce ne referim. Activitatea stabilă a sectorului bancar în această perioadă complicată este asigurată de resursele interne, pe care mizează băncile. Vom recunoaşte că aceste resurse nu sînt nelimitate, dar ele există şi sînt suficiente pentru a asigura cu resurse financiare sectorul real al economiei. Este foarte important ca pe piaţă să nu fie provocate stări de panică, cînd la depunători îşi are efectul cunoscutul instinct al turmei. Depunătorii care deţin la bănci economii de 17 mlrd. lei, insistînd asupra dreptului lor de a retrage aceşti bani înainte de termen, trebuie să ţină minte şi să înţeleagă că ridicarea masivă a banilor ar putea să ducă, în final, orice bancă la pierderea lichidităţii curente. Astfel, înainte să intrăm în panică, trebuie să cunoaştem indicatorii care caracterizează stabilitatea băncii. Anume cu acest scop, BNM obligă toate băncile comerciale, fără excepţie, să-şi publice rapoartele care conţin inclusiv şi aceşti indicatori. Potrivit situaţiei de la mijlocul lunii noiembrie, toate băncile moldoveneşti aveau o lichiditate curentă şi la termen înaltă. De exemplu, media lichidităţii curente pe sistem, la mijlocul lunii noiembrie, depăşea 30% faţă de normativul de 20%.
Specialiştii ştiu că dovada situaţiei şi a stării de lucruri reale la bancă sînt acţiunile acesteia pe piaţă. Să zicem, dacă banca nu impune restricţii la retragerea banilor, nu ridică dobînzile la credite şi nu cere rambursarea acestora înainte de termen, cel mai probabil, la această bancă totul e în regulă. Nu există nici un fel de simptome sau semne că băncile moldoveneşti s-ar comporta astfel, ci în alt mod. Dimpotrivă, acum toate băncile au nevoie de resurse pentru un singur scop: sporirea volumelor de creditare, în vederea acoperirii cererii pentru credite care arată că economia se dezvoltă.
Cu acest scop, unele bănci au ridicat cu 2-3% dobînzile la depozite, făcîndu-le mai atractive, ceea ce îi caracterizează pe managerii lor ca pe nişte bancheri clarvăzători, capabili să prevadă şi să prognozeze situaţia în viitor. În condiţiile imposibilităţii de atragere a banilor din exterior, băncile simt nevoia de resurse pe care au posibilitatea să le plaseze în sectorul real, creditînd în acesta proiecte de business profitabile. Cu ajutorul unor atare proiecte, creşterea PIB-ului în anul 2008 ar putea să constituie 5-6%, ceea ce ne va garanta nouă tuturor menţinerea unei situaţii macroeconomice stabile şi un curs obişnuit al leului faţă de cuplul $ şi euro.
Volatilitatea nesemnificativă a cursului leului, în limitele de 1-2%, cînd trendul acestuia evoluează ba în sus, ba în jos, pe de o parte, menţine încrederea depunătorilor, iar pe de altă parte, nu-i permite inflaţiei să crească. Printr-un leu relativ puternic, BNM a frînat iscusit, pînă acum, majorarea preţurilor la resursele energetice de o importanţă strategică pentru economie – gazele naturale şi produsele petroliere. Or, la un curs de 14-15 MDL pentru $1, tarifele la gaze, căldură, energia electrică, precum şi preţurile la benzină, motorină şi produsele alimentare puteau fi mult mai mari. Astfel, prin cursul leului se determină şi grija echilibrată a BNM pentru agenţii economici, de care depinde creşterea PIB-ului, şi populaţie, pentru care este important indicele capacităţii de cumpărare.
BNM înţelege că şi pentru unii, şi pentru ceilalţi inflaţia este dăunătoare în egală măsură. De aceea, ca să nu dăuneze nimănui şi, totodată, să menţină o piaţă stabilă, BNM este gata de sacrificii. Nu este exclus că va sacrifica chiar şi rezervele valutare ale statului, care se apropie de cotaţia de $2 mlrd. Tocmai acestea vor deveni pentru Moldova acea pernuţă de siguranţă, care ar putea fi necesară pentru menţinerea potenţialului leului pe plan de termen lung. Rezervele însă vor fi pernuţa secundă, adică de rezervă, dacă Moldova, în condiţiile crizei financiare mondiale durabile, se va lipsi de prima pernuţă – banii transferaţi de cetăţenii noştri de peste hotare. Şi atît. Cam aşa stau lucrurile.
