Tema numărului

Domeniul IT este unul dintre cele mai dinamice din R.Moldova, iar compania Endava, cu o istorie de peste 20 de ani, este unul dintre principalii jucători pe piaţa locală şi nu doar. Compania are oficii în Europa, America Latină, Australia, SUA şi Singapore, iar circa 10% din numărul total de specialişti IT din ţara noastră lucrează astăzi pentru Endava. Alţi circa 20%, fie şi-au început cariera la Endava, fie la o anumită etapă au trecut prin această companie. Potrivit country managerului companiei, Veaceslav Panfil, lipsa de cadre rămâne o problemă majoră pentru industria IT, lucru confirmat de faptul că astăzi pentru un specialist IT „se bat”, nici mai mult, nici mai puţin, 10 companii. Oaspetele rubricii ”77 de întrebări în 20 de minute”, Veaceslav Panfil vorbeşte despre succesele şi rolul companiei, climatul investiţional, concurenţă, paşii pe care tinerii ar trebui să-i urmeze pentru a reuşi, precum şi lucrurile care îl inspiră şi îl ajută să treacă peste dificultăţi.

8. Dar ce înseamnă Endava pentru bugetul ţării?
Circa 5 mil. lei achitate lunar la bugetul local sub formă de taxe, impozite şi contribuţii.

9. Câţi cetăţeni moldoveni sunt angajaţi ai Endava?
Pe durata celor mai bine de 20 ani de activitate în R. Moldova, prin Endava au trecut peste 1 000 de persoane care acum muncesc pentru alte companii. Plus, cei peste 1 200 de colegi care astăzi lucrează pentru companie.
 
10. Aţi putea să ne spuneţi care este rentabilitatea companiei Endava?
Pentru o unitate de livrare (delivery unit), asa cum este Endava Moldova, analizăm puţin diferit rentabilitatea companiei. Noi ne focusăm pe creşterea numărului de angajaţi şi minimizarea numărului de zile în care angajaţii noştri nu sunt implicaţi în proiecte comerciale. În acest context, pentru anul trecut am avut o creştere de 15% a numărului de angajaţi şi sub 5% din timp în care persoanele nu au fost implicate în proiecte comerciale. Aceştia sunt 2 indicatori cu care ne mândrim.
Ce ţine de compania Endava la nivel global, atunci vă îndemn să consultaţi rapoartele noastre pe care le găsiţi la următoarea adresă: https://investors.endava.com/

11. Rentabilitatea este exprimată în una sau două cifre?
În două cifre.

12. Ce influenţează acest indicator?
Costul forţei de muncă, costurile de chirie a oficiilor şi volumul de contracte/proiecte active sau în derulare.
 
13. Prin ce se deosebeşte oficiul Endava din R.Moldova de cele ale companiei Endava din întreaga lume?
Noi oferim un nivel înalt de calitate, acelaşi stil de comunicare cu clienţii şi clienţii clienţilor noştri, expertiză şi consultanţă.
 
14. Cât de dificil a fost drumul spre Endava pentru Dvs.?
Am fost angajat la Endava în 2006 din a doua încercare. Prima dată nu am fost suficient de explicit în a-mi exprima gândurile şi detalia soluţiile propuse. Odată angajat, cred ca a fost suficient de simplu de îndată ce am înţeles modelul de business şi expertiză şi nivelul de detaliere necesar. De principiu, cred că acest drum nu a fost foarte complicat sau diferit faţă de alte companii internaţionale.

15. Care ar fi sfaturile Dvs. pentru elevii claselor a 8-10 care vor dori în viitor să obţină un loc de muncă la Endava?
Cred ca sunt importante câteva aspecte:

16. Cum aţi descrie politica corporativă a companiei Endava?
Avem cinci valori care stau la baza politicii companiei şi pe care le promovăm şi respectiv le urmăm: Smart - Deştept, Thoughtful - Gânditor, Open - Deschis, Adaptable - Adaptabil, Trusted – De încredere. Ne pasă de angajaţii noştri. Or, nu poţi avea un client fericit şi, în acelaşi timp, o echipă care nu este valorificată sau nu simte recunoştinţa.
 
17. Numiţi câteva calităţi de care trebuie să dea dovadă toţi angajaţii Endava?
Responsabilitate şi să nu le fie frică să experimenteze/greşească.

18. Care ar fi portretul angajatului companiei Endava?
Un tânăr/tânăra de circa 30 ani cu un nivel de comunicare bun şi o deschidere mare pentru noi oportunităţi.

19. Cât de repede poţi avansa în funcţie în cadrul companiei Endava?
La Endava avem constant deschise poziţii, de la zona tehnică până la poziţii manageriale. Oricine poate aplica pentru orice poziţie. Selecţia se face în funcţie de experienţă, potenţial şi istoricul candidatului. Respectiv, cu o experienţă suficient de bună, cu potenţial de învăţare secundat de istoricul candidatului, plus suportul necesar din partea companiei şi al colegilor, o persoană poate avansa foarte rapid.
 
20. În ce măsură managerii Endava îşi văd viitorul în Moldova?
Moldova este prima locaţie unde Endava şi-a deschis oficiu, care acum este cel mai mare din lume. Ne dorim ca acest fapt să rămână valid pentru mulţi ani înainte. De asemenea, dorim să ne extindem prezenţa şi în alte oraşe ale ţării, momentan fiind în proces de stabilire a unei prezenţe la Bălţi.

21. Din poziţia de top manager al Endava, ce puteţi spune despre atractivitatea R.Moldova pentru investitori?
R.Moldova este un mediu foarte atractiv din punct de vedere al taxelor şi deschiderii autorităţilor. Cu toate acestea, se simte o necesitate acută de specialişti. Cred că aceasta este una dintre cauzele principale de ce investiţiile se lasă aşteptate.

22. Credeţi că sunt necesare abordări diferite pentru atragerea investiţiilor naţionale şi străine în economie?
Suntem în era globalizării şi din acest motiv nu aş face diferenţă între aceste două categorii. Este mult mai important să urmărim cine sunt investitorii, care este background-ul lor  şi care de fapt sunt scopurile lor finale.
 
23.  De ce perioadă de timp este nevoie pentru recuperarea investiţiilor efectuate în sectorul IT din R.Moldova?
Sectorul IT poate fi divizat în două zone – zona de produs şi zona de outsourcing. Probabil, dezvoltarea produselor este o investiţie cu un termen de recuperare mai lung dat fiind că o perioadă vei dezvolta produsul şi doar la etapa când produsul este suficient de bun începi a face vânzări şi a recupera investiţia. În outsourcing, domeniul în care noi suntem prezenţi – cea mai mare investiţie este în oameni. Dacă ar exista un număr suficient de mare de specialişti cu experienţă pe piaţă atunci aceste investiţii s-ar recupera mult mai rapid. Dar aşa cum piaţa este în faza incipientă, investim mult în traininguri şi procesul de recuperare durează puţin mai mult. Respectiv, aş compara investiţiile făcute cu durata necesară pentru ca o persoană nou angajată să fie şcolită pentru a fi implicată în producere.   

24. Ponderea sectorului IT în PIB-ul Moldovei a depăşit 10%. Are acest sector potenţial de creştere durabilă în continuare?
Cred că unicul impediment pentru majorarea acestei cifre este forţa umană. Cu cât vom avea mai mulţi specialişti în domeniul IT în Moldova, cu atât mai multe companii vor veni în ţara noastră.
 
25. Ce ar trebui să întreprindă Guvernul ca acest sector să continue să se dezvolte în mod constant?
Ca şi ţară avem mult de lucru la acest capitol. Nu avem suficiente spaţii bine amenajate pentru oficii, locuri de alimentaţie publică etc. Este o criză imensă de angajaţi, ca de altfel şi în alte domenii de afaceri. Multe probleme se vor rezolva de la sine sau mai bine zis vor fi rezolvate de sectorul privat având la bază principiul economic de cerere şi ofertă, puterea de cumpărare etc. Ceea ce trebuie statul să facă este să crească nivelul de securitate socială şi să îmbunătăţească infrastructura - drumurile, transportul public, spitalele, şcolile, grădiniţele.
Or, în Moldova în multe domenii salariile sunt deja competitive cu cele achitate în Europa de Est. Totuşi, mulţi angajaţi continuă să plece din ţară deoarece doresc să obţină acces la un sistem de pensii mai bun, doresc ca copiii lor să înveţe la şcoli şi universităţi mai bune, să locuiască în ţări unde statul are grijă de cetăţenii săi în mod constant.
 
26. Cum apreciaţi legislaţia fiscală a R.Moldova?
În sectorul IT avem un mediu favorabil. Dar la nivel de ţară – sunt sigur că problema este mai mult pe zona de colectare a taxelor decât cea a legislaţiei. Încă există multe companii care stau în zona gri, nu achită impozite sau achită un minim oficial şi restul în plic.
 
27. Credeţi că statul ar putea aplica o scară progresivă la impozitarea veniturilor cetăţenilor?
Statul ar trebui mai întâi să-şi îmbunătăţească mecanismele de colectare a impozitelor. De obicei, acolo unde se văd venituri se achită şi impozite. Unde veniturile nu se văd, nu este exclus că acestea pur şi simplu sunt ascunse.

28. Susţineţi ideea introducerii impozitului zero pe profit în cazul în care acesta este reinvestit în dezvoltarea companiei?
Conform modelului de taxare în sectorul IT din Moldova noi achităm 7% din cifra de afaceri, nu din profit. Respectiv, atât timp cât acest model rămâne neschimbat – nu ne putem pronunţa la acest capitol.

29. Care ar fi cea mai bună metodă de a lupta cu inflaţia care în 2022 a atins un nivel record de peste 30%?
Într-adevăr, inflaţia este o problemă majoră. Chiar şi pentru noi, care lucrăm 100% la export şi achităm salariile în lei, echivalentului unei sume stabilite în euro. Angajaţii noştri, de asemenea, sunt afectaţi de inflaţie. Simţim inflaţia şi la achitările de facturi pentru serviciile contractate, inclusiv chirie.
O bună parte a costurilor o reprezintă costurile pentru resursele energetice, care au şi cel mai mare impact asupra inflaţiei. Respectiv lucrăm mult la optimizarea acestor costuri. Dar, în general, sunt sigur că cu suportul donatorilor am putea accesa fonduri pentru a implementa producerea de energie regenerabilă. ştiu ca în Moldova există proiecte finanţate de donatori externi în acest domeniu şi din câte cunosc există şi proiecte de legi menite să faciliteze implementarea acestor proiecte.
Aş recomanda o diversificare a pieţelor de desfacere cu un focus major pe export.

30. Vă vedeţi în calitate de investitor?
Încă nu sunt suficient de experimentat pentru a-mi asuma un asemenea rol.

31. De ce în R.Moldova nu există o piaţă de capital bine dezvoltată?
Presupun ca limitele legislative şi lipsa de mecanisme sunt cel mai mare impediment.

32. Deţineţi acţiuni ale unor companii din R.Moldova?
Am deţinut asemenea acţiuni în trecut. La moment nu deţin.  Presupun că dacă ar exista nişte mecanisme mai puţin birocratice şi online, deschiderea ar fi mai mare.
 
33. Deţineţi acţiuni ale companiei Endava?
Ca orice angajat Endava, am acces la câteva mecanisme de a deţine acţiuni ale companiei. Mai nou, fiecare angajat Endava primeşte anual un număr de acţiuni care peste ceva timp pot fi valorificate, după dorinţă.
 
34. Cât de des urmăriţi cotaţiile lor la Bursa de Valori din New York?
Periodic, doar sunt investiţiile mele.

35. Dacă aţi avea $1 mil., aţi risca să investiţi o parte din această sumă în R.Moldova?
În istoria recentă a ţării au existat mai multe cazuri când investiţiile au fost preluate de forţe obscure. Asemenea cazuri mai există şi astăzi. Anume din acest considerent, până când nu vom avea o legislaţie mai puţin birocratică dar şi implicarea organelor în asigurarea transparenţei şi drepturilor acţionarilor la pachet cu mecanisme de investiţie, de dorit online, nu aş risca să fac acest lucru.

36. Ce reprezintă banii pentru Dvs.?
Banii sunt un bun mecanism care te ajută să îţi realizezi visurile.

37. Care este reţeta Dvs. pentru a avea succes în viaţă?
Reţeta e simplă: muncă asiduă şi perseverenţă.
 
38. Credeţi că în R.Moldova vor mai veni investitori străini sau cei care au dorit să vină au venit deja?
Totul depinde de toţi noi şi de fiecare în parte. Este important ca fiecare la locul său de muncă – om de afaceri, profesor, medic sau funcţionar public – să-şi facă treaba cinstit şi să îmbunătăţească situaţia în zona sa de influenţă. Toţi împreună să punem presiune pe politicieni pentru ca aceştia să lucreze doar în folosul ţării şi atunci numărul doritorilor de a investi în ţara noastră va creşte la sigur.
39. Dar ce trebuie să se întâmple pentru ca numărul investitorilor să crească semnificativ în sectorul IT?
Să avem mai multe persoane/specialişti IT. La moment, pentru un specialist în domeniul IT „se bat” 10 companii. De îndată ce numărul specialiştilor va creşte, va creşte şi numărul  investitorilor.

40. Există o persoană care cunoaşte despre Dvs. totul sau aproape totul?
Nu cred. De obicei sunt foarte zgârcit atunci când trebuie să ofer informaţii despre mine, pe alocuri – exagerat de zgârcit☺.
 
41. Cât de important este să ştiţi ce cred ceilalţi despre Dvs.?
Destul de important.

42. Sunteţi o persoană optimistă din fire?
Pe alocuri prea optimistă. Anume din acest motiv rămân să muncesc în R.Moldova.
 
43. Cine vă poate influenţa?
Orice persoană care dispune de argumente.

44. Ce preţuiţi la oponenţi?
Un bun oponent este cel care îşi argumentează părerea şi aude, nu doar ascultă, argumentele persoanei de vis-a-vis.

45. Dar la subalterni?
Acelaşi lucru.
 
46. Cum faceţi faţă eşecului?
Nu prea dorm nopţile☺. Dar îmi asum greşelile, le corectez şi merg înainte.
 
47. Cum vă odihniţi?
Am o problemă cu odihna. Îmi trebuie două zile ca să ies din regimul de „muncă”, adică intervin în procesul decizional. După care, peste alte două zile mă plictisesc de odihnă şi vreau înapoi la muncă. Îmi place odihna activă, în natură, în special la munte. Fac sport.
 
48. Ce părere aveţi despre vinurile moldoveneşti?
Consider că avem vinuri de foarte bună calitate – mulţumim celor care au introdus embargo la vinurile moldoveneşti cu ceva timp în urmă. Printre altele, recent am urmat un curs de somelier – un alt hobby al meu.

49. Care sunt vinurile moldoveneşti preferate?
Există câteva vinuri care îmi plac foarte mult dar nu aş dori să dau nume pentru a nu supăra.

50. Ce fel de vin aţi comanda pentru o cină cu lumânări?
Un vin roşu maturat.
 
51. Cine vă înţelege şi apreciază cel mai mult?
Familia.
 
52. Vă place să gătiţi?
Gătesc mult mai rar faţă ce cum mi-aş fi dorit din cauza lipsei de timp. Dar pot găti destul de multe bucate. Sigur, nu la nivel profesional.
 
53. Care este mâncarea preferată?
Neapărat un fel de mâncare cu carne.

54. Unde vă place să vă petreceţi timpul liber în R.Moldova?
La lacul Beleu.
 
55. În R.Moldova activează în prezent 11 bănci. Este un număr mare, mic sau suficient pentru o ţară precum R.Moldova?
Dacă am avea 11 bănci dezvoltate, as spune ca e suficient. Dar judecând după calitatea serviciilor acordate de aceste bănci, cred ca e loc pentru mult mai mult.
 
56. Ce ar trebui să facă băncile pentru a spori încrederea populaţiei în sistemul bancar?
Credibilitatea sistemului bancar din Moldova este una foarte joasă. Acel miliard furat a dus faima ţării nu doar pe intern dar şi pe extern. Cred ca vor trece mulţi ani până când imaginea bună a ţării şi a sistemului bancar va fi complet restabilită.
Este important ca băncile să fie transparente la capitolul acţionari.
O alta problemă majoră este birocraţia din sistemul bancar, care nu exclud că este influenţată de BNM. De exemplu, multe bănci încă nu acceptă acte semnate digital, sau insistă pe prezenta clientului la ghişeul băncii pentru orice semnătură.
 
57. Aveţi depozite bancare?
Da, am un mic depozit.
 
58. În prezent, statul garantează deponenţilor suma de 60 mii de lei. Credeţi că este suficient?
Intuiesc că problema cea mare nu e în sumă cât în mecanismele de monitorizare şi aplicare.
 
59. Ce sumă minimă credeţi că statul ar trebui să garanteze deponenţilor?
10 000 de euro.

60. Ce credeţi că determină nivelul de încredere al oamenilor în bănci?
Foarte mult depinde de calitatea serviciilor acordate. De îndată ce banca sau orice prestator oferă servicii de calitate, nivelul de credibilitate între cei doi actori creşte.
 

61. Este realist să devii milionar în Moldova, pornind de la zero?
Da, doar că acest lucru nu se va întâmpla peste noapte sau cu efort minim.
 
62. Au şanse cetăţenii moldoveni să fie incluşi în lista Forbes a celor mai bogaţi 100 de oameni din lume?
Haideţi să începem cu un top al regiunii şi apoi să trecem la unul la nivel global. Dar cu foarte multă muncă – totul este posibil.

63. Ce sfat le-aţi da tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani?
Să nu îşi construiască planurile de viitor în baza la ce văd pe Instagram sau TikTok. În realitate, trebuie să înveţe, să muncească, iarăşi să înveţe şi apoi să muncească şi aşa la infinit.
 
64. ştiţi ce spun şi ce gândesc concurenţii despre Endava?
ştim că concurenţii apreciază înalt procesele interne care au loc la Endava, inclusiv modalitatea de creştere, expertiza angajaţilor. Cu riscul de a părea mai puţin modest, ştiu că pe alocuri sunt şi puţin invidioşi pe reuşitele noastre.
 
65. Cât de des interesele personale se confruntă cu cele ale companiei?
Muncesc în această companie de mai bine de 16 ani, perioadă în care cred că mai mult sunt în companie decât în afara acesteia. Deja s-a cam diluat graniţa dintre interes personal şi interesul companiei. Aş spune ca mai mult se suprapun. Dar uneori sunt nevoit să spun nu la unele lucruri/cereri personale.
 
66. Persoanele apropiate înţeleg că sunteţi un om de afaceri de succes?
În relaţia cu cei apropiaţi încerc să nu discutăm despre business. Chiar şi în familie foarte rar discutam despre afaceri.
 
67. Ce apreciaţi la subalternii Dvs.?
La Endava nu există noţiunea de subaltern. Avem o structură de raportare în care fiecare persoană are o zonă de responsabilitate şi raportează pe diferite direcţii, în funcţie de necesitate. La fel are şi linii de raportare către sine din diferite direcţii pe diferite subiecte.
Reieşind din asta, un manager nu este cu nimic mai diferit faţă de un non manager, cu excepţia că zona lui de responsabilitate poate fi de o complexitate, vizibilitate sau anvergură mai mare.
De altfel, valid pentru orice angajat, de orice nivel – apreciem deschiderea spre schimbări şi cât de mult respectă promisiunile şi termenii stabiliţi.

68. Colegii de serviciu vă pot contrazice?
Oricine poate şi trebuie să mă contrazică.

69. Cel mai mult vă preocupă situaţia prezentă de la Endava, cea de mâine sau cea de poimâine?
Suntem preocupaţi de starea lucrurilor legate de războiul din Ucraina şi cum acesta ne influenţează business-ul astăzi sau îl va influenţa în viitor. Dar de principiu, orice schimbare de context o vedem ca pe o nouă provocare la care încercăm să găsim o soluţie.
 
70. Ce vă menţine în formă?
Voia bună şi suportul excepţional din partea echipei din care fac parte.
 
71. La anumite etape ale vieţii aţi simţit dorul de casă?
Cea mai lungă perioadă când am fost plecat a fost o călătorie în Columbia pentru a ajuta la deschiderea unui nou oficiu la Bogota. Am fost împreună cu câţiva colegi din Moldova şi România, respectiv am trecut mai uşor prin acea perioadă. Dar am simţit un dor de casă şi de cei dragi. Totuşi, astăzi această problemă se rezolvă mai uşor cu ajutorul video conferinţelor.
 
72. Ce este cel mai important în sectorul IT din R.Moldova în acest moment?
Investiţiile care se lasă aşteptate în sistemul de învăţământ şi efortul autorităţilor de a convinge tinerii să nu plece şi pe cei plecaţi să revină.
Aspectul pozitiv este proximitatea cu piaţa europeană, cultura comună şi potenţialul la nivel de ţară. Toate acestea pot crea premise de dezvoltare şi mai bune a acestui sector.
 
73. A fost un drum dificil până la poziţia actuală?
Dacă faci cea ce îţi place, nu. Iar eu mereu am făcut doar ceea ce îmi place iar dacă trebuie să fac ceva ce nu îmi este pe plac – modific procesul.
 
74. Sfatul dumneavoastră pentru un tânăr aspirant în domeniul IT?
Să pună accent pe creşterea expertizei şi a carierei versus câştigul de moment. Cunosc multe cazuri când goana după un venit de moment a dus la stagnare şi stopare a progresului pe termen lung.
 
75. Care sunt cele mai valoroase lucruri din casa Dvs.?
Amintirile. Încercăm să adunăm lucruri care ne aduc aminte de ceva bun şi interesant.
 
76. Vă încadraţi în clasa de mijloc sau faceţi parte din ceea ce se numeşte „cei bogaţi”?
Nici într-un caz nu mă consider bogat, cel puţin financiar.
 
77. Ce este un prieten adevărat?
Un bun prieten este cel pe care îl poţi suna la orice oră pentru a discuta orice problemă sau împărtăşi orice bucurie şi el îţi va răspunde şi interveni dacă este cazul. Dar această relaţie trebuie să fie direcţională, altfel prietenia nu va fi una de durată. Am prieteni buni. Dacă sunt mulţi sau puţini – este o întrebare filosofică, cât ar fi mult sau puţin?■

Anul 2022 şi provocările pe care acesta le-a adus au demonstrat că Republica Moldova nu este singură, ci are prieteni pe care poate conta. Unul dintre aceştia este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a răspuns rapid la solicitarea Chişinăului de a acorda ajutor pentru a face faţă crizei energetice, inflaţiei în creştere şi numărului mare de refugiaţi ucraineni. În acest scop, BERD a decis să ofere RM cel mai mare împrumut acordat vreodată - 300 mil. de euro. Vicepreşedintele BERD pentru sectorul bancar, Alain Pilloux, a explicat că împrumutul va ajuta R.Moldova să-şi diversifice aprovizionarea cu gaze naturale în ajunul sezonului rece şi să reacţioneze rapid în cazul în care livrările vor fi suspendate. Într-un interviu acordat revistei Profit, Alain Pilloux a vorbit, de asemenea, despre rolul tot mai mare al portului internaţional Giurgiuleşti în noul context regional, statutul de candidat la aderarea la UE acordat R.Moldova în iunie curent şi rezultatele înregistrate de băncile moldoveneşti în care BERD este acţionar.

Profit: Dle Pilloux, vizita dumneavoastră în Republica Moldova are loc într-un context regional foarte dificil – războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei care a schimbat  radical situaţia economică şi de securitate din regiune. Cum evaluează BERD impactul acestui război asupra Republicii Moldova?

A. P.: Impactul este resimţit de către cetăţenii RM în fiecare zi, deoarece preţurile la produsele alimentare şi la resursele energetice au crescut semnificativ, iar inflaţia a atins un nivel foarte ridicat. Preţurile la resursele energetice şi la produsele alimentare reprezintă o parte importantă a coşului de consum, astfel încât acest război afectează fiecare cetăţean moldovean în parte, iar pentru unii dintre ei este foarte dificil să se descurce în această situaţie.
Războiul împotriva Ucrainei a adus, de asemenea, incertitudini în ceea ce priveşte aprovizionarea cu resurse energetice. Securitatea energetică a devenit o problemă cheie şi de aceea BERD a acordat recent un împrumut în valoare de 300 mil. de euro Republicii Moldovei pentru a o ajuta să-şi diversifice aprovizionarea cu gaze naturale în ajunul sezonului rece şi pentru a reacţiona rapid în cazul în care livrările vor fi suspendate.

Profit: BERD a acordat acest împrumut la solicitarea autorităţilor RM sau iniţiativa a venit din partea băncii?

A. P.: Împrumutul a fost acordat la solicitarea autorităţilor RM.

Profit: Aţi putea să ne oferiţi mai multe detalii despre condiţiile în care acest împrumut este acordat? Care este rata dobânzii şi termenul de scadenţă?

A. P.: Nu sunt multe de spus aici, deoarece este un împrumut acordat statului, iar BERD are condiţii standard pentru acest tip de împrumuturi. Este un împrumut de 300 mil. de euro - cel mai mare acordat vreodată de către BERD Republicii Moldova.
Acordul privind 100 mil. de euro a fost semnat deja. Această sumă va fi folosită pe parcursul verii pentru a procura gaze naturale de la furnizorii europeni şi a le stoca în România şi Ucraina. Procesul nu a început încă, deoarece acordul de împrumut urmează să fie ratificat de parlament. Este, de asemenea, necesar de adoptat aşa-numita lege a gazelor. Parlamentul lucrează acum la acest capitol.
De asemenea, dorim să ne asigurăm că întreprinderea de stat Energocom va fi cea care va procura gazele naturale şi că ea dispune de toate competenţele necesare pentru a face acest lucru. Aşadar, lucrăm cu Energocom pentru a ne asigura că acest lucru este posibil.

Aceasta este cea de-a treia condiţie importantă care trebuie îndeplinită pentru ca R.Moldova să poată începe să utilizeze cele 100 mil. de euro.
Chişinăul va putea utiliza celelalte 200 mil. de euro în cazul întreruperii furnizării de gaze.

Profit: Potrivit estimărilor BERD, pentru ce perioadă aceşti bani sunt suficienţi pentru a achiziţiona gaze naturale din surse alternative?

A. P.: Estimările variază deoarece preţul gazului se schimbă în fiecare zi. Dar pentru a avea o idee despre ce înseamnă 300 mil. de euro voi spune că această sumă este suficientă pentru a achita circa 20% din consumul anual de gaze al Republicii Moldova, la preţurile actuale.

Profit: Va putea guvernul RM să ramburseze acest împrumut?

A. P.: Am analizat cu atenţie situaţia şi suntem siguri că R. Moldova are capacitatea de a-l rambursa. În caz contrar, nu l-am fi acordat.

Profit: Ce alt sprijin ar putea oferi BERD R. Moldova în viitorul apropiat pentru a ajuta ţara noastră să facă faţă provocărilor cu care se confruntă?

A. P.: În timpul vizitei la Chişinău am avut întrevederi cu Preşedinta Maia Sandu şi Prim-Ministra Natalia Gavriliţa. Le-am spus că BERD este alături de R.Moldova şi de cetăţenii ei pe parcursul acestei crize şi că vom face tot ce ne stă în puteri pentru a ajuta ţara Dvs.

Primul aspect ţine, bineînţeles, de securitatea energetică. Am discutat deja despre problema aprovizionării cu gaze naturale. Dar putem realiza mai mult decât atât.

Colaborăm cu Guvernul pentru a accelera dezvoltarea energiei regenerabile.

BERD are multă experienţă în domeniul energiei regenerabile, fie că este vorba de energie eoliană sau cea solară, şi poate ajuta R.Moldova, în primul rând, în procesul de elaborare a unei legi bune privind energia regenerabilă şi în atragerea investitorilor.

Aş dori să subliniez faptul că securitatea energetică nu înseamnă doar achiziţionarea dar şi economisirea energiei, iar la acest capitol R.Moldova mai are încă mult de lucru. Le-am spus acest lucru Preşedintei Maia Sandu şi Prim-Ministrei Natalia Gavriliţa.

În prezent, BERD colaborează cu autorităţile municipiului Chişinău în procesul de izolare a clădirilor publice şi cu Guvernul în procesul de izolare a clădirilor guvernamentale. Colaborăm cu băncile pentru a acorda împrumuturi cetăţenilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) în acest scop. Dar acest lucru nu este suficient.

În prezent, cetăţenii R.Moldova care doresc să-şi izoleze casele achită integral toate costurile.  BERD este gata să colaboreze cu Guvernul la elaborarea unor măsuri care ar încuraja populaţia să investească mult mai mult în eficienţa energetică, inclusiv în izolarea caselor.

Profit: Războiul din Ucraina a perturbat lanţurile logistice şi de aprovizionare, importatorii şi exportatorii fiind în căutate de noi rute de tranzit. Portul internaţional Giurgiuleşti este una dintre aceste rute. Ce rol ar putea juca acest port, care este destul de mic în comparaţie cu porturile din Ucraina şi România, în noul context regional?

A. P.: Portul Giurgiuleşti este un atu strategic al R.Moldova. De la începutul acestei crize, volumul de mărfuri transportat prin intermediul acestui port a crescut semnificativ. Acum, portul este folosit nu doar de companiile moldoveneşti, ci şi pentru a exporta cereale din Ucraina şi pentru a importa produse în Ucraina, cum ar fi combustibilul. Aşadar, portul, deşi nu este unul foarte mare, este unul foarte util.

În 2021, BERD a preluat controlul deplin asupra operatorului portului, compania Danube Logistics, dat fiind încercările unui fost proprietar al portului de a-şi recăpăta proprietatea.

BERD întreprinde asemenea acţiuni foarte rar, doar în situaţii de pericol. În acest caz, a fost o situaţie periculoasă şi noi am făcut acest pas.

Acum trebuie să privim spre viitor şi sperăm că vom putea colabora cu Guvernul pentru a dezvolta împreună şi cât mai repede posibil portul Giurgiuleşti, nu doar partea pe care o deţinem noi, ci şi cea deţinută de stat - terminalul de pasageri.

Primele reacţii ale autorităţilor RM sunt foarte pozitive. Dar, aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii, este important să ne asigurăm că putem dezvolta în linişte acest port pentru binele ţării. De ce spun acest lucru? Pentru că portul a fost victimă a unei serii de litigii juridice în ultimii ani, care sunt inutile şi trebuie soluţionate.

Numărul mare de litigii consumă o mare parte din timpul conducerii portului şi al reprezentanţilor BERD, în calitate de proprietar legal al operatorului portuar. De asemenea, aceste litigii încetinesc dezvoltarea portului, deoarece nimeni nu  va dori să investească în dezvoltarea portul în condiţiile în care există incertitudini cu privire la acţionarii acestuia.

Dar există şi veşti bune. La 12 iulie, Curtea de Apel Chişinău a confirmat că  decizia prin care BERD a preluat controlul asupra operatorului portului în 2021 a fost perfect legală. Aşadar, lucrurile se îmbunătăţesc, dar trebuie să ne mişcăm înainte. Toate aceste litigii inutile trebuie să dispară, astfel încât să putem dezvolta portul cu bună credinţă împreună cu Guvernul.

Profit: Ce sume ar fi BERD dispusă să investească în portul Giurgiuleşti pentru a-l transforma într-un jucător mult mai important în această regiune?

A. P.: În primul rând, trebuie să cădem de acord cu Guvernul asupra acţiunilor ce urmează a fi întreprinse în viitor. Trebuie să vedem, împreună cu Guvernul, cum ar trebui să fie administrat portul. Poate că ar trebui să existe un operator mai competent decât BERD şi statul RM. Trebuie să discutăm acest lucru. Apoi vom discuta despre posibilele investiţii. Dar vă pot spune cu siguranţă că vom fi prezenţi şi vom continua să investim în portul Giurgiuleşti dacă va fi nevoie.

Profit: Potenţialul portului este utilizat la maxim în prezent?

A. P.: Nu. Ar putea fi construite mai multe spaţii de depozitare iar capacitatea de încărcare/descărcare a mărfurilor ar putea fi mai mare. Chiar este momentul să reflectăm asupra acestui aspect, pentru că portul Giurgiuleşti nu este singurul port mic din regiune.

În Ucraina avem porturile Reni şi Chilia, iar în România există portul Sulina. Aşadar, acum este momentul să acţionăm împreună cu Guvernul. BERD consideră că portul Giurgiuleşti are viitor şi că el poate deveni o companie foarte profitabilă.

Profit: Agenda vizitei Dvs. în RM a inclus şi o deplasare la portul Giurgiuleşti. Ce v-a impresionat sau poate v-a dezamăgit acolo? Ce mesaj, în numele BERD, aţi transmis conducerii şi personalului portului?

A. P.: Într-adevăr, am vizitat şi portul Giurgiuleşti. A fost prima mea vizită la acest port. Am dorit să văd realitatea cu ochii mei. Am fost impresionat de cât de bine se dezvoltă portul atunci când este gestionat bine. Cifrele pentru 2022 demonstrează potenţialul acestui activ strategic, în ciuda blocajelor care împiedică o creştere şi mai rapidă. După cum am spus şi conducerii portului Giurgiuleşti, există potenţial enorm pentru dezvoltarea în continuare a portului, în strânsă cooperare cu Guvernul RM.

Profit: Unul dintre cele mai importante evenimentele ale lunii iunie pentru RM a fost decizia Bruxelles-ului de a-i acorda ţării noastre statutul de ţară candidat pentru aderarea la UE. Cum poate BERD ajuta R.Moldova să facă progrese pe calea integrării europene?

A. P.: Procesul de integrare în UE este unul destul de complex. ţările care doresc să între în UE trebuie să-şi ajusteze legislaţia şi reglementările la cele ale UE. Dar, în acelaşi timp, este foarte important ca economia R.Moldova să fie pregătită şi suficient de competitivă, stabilă şi rezistentă pentru a adera la UE.

Putem ajuta R.Moldova să-şi dezvolte economia prin consolidarea securităţii energetice cu ajutorul împrumutului de 300 mil. de euro.

Putem şi depunem multe eforturi pentru a dezvolta IMM-urile moldoveneşti, oferindu-le asistenţă şi consultanţă. În prezent, oferim consultanţă unui număr de 60-70 de companii pe an şi acces la finanţare, prin intermediul băncilor locale, pentru aproximativ 100-115 de IMM-uri. De asemenea, vom continua să finanţăm proiecte de infrastructură. În acest caz, este şi mai important să ne asigurăm că asistenţa acordată este utilizată eficient şi conform destinaţiei. De exemplu, în prezent punem în aplicare un program de reabilitare a drumurilor şi un program de restructurare a căilor ferate.

În unele cazuri, totul decurge conform planului, dar în altele nu. Aşadar, trebuie să lucrăm mult la acest aspect înainte de a investi în proiecte noi în RM. Trebuie să ne asigurăm că banii care sunt deja acordaţi ţării sunt utilizaţi.

Profit: Aş vrea să profit de ocazie şi să mulţumesc BERD pentru contribuţia la renovarea traseului Chişinău-Ungheni-Sculeni, pe care mă deplasez frecvent. Deşi cu mare întârziere, lucrările au fost totuşi finalizate.

A. P.: Sunt extrem de fericit să aud asta, să văd că oamenii beneficiază de munca şi investiţiile noastre.

Știm că sunt încă multe de făcut pentru a ne asigura că banii promişi ajung la destinaţie şi devin vizibili, cum este cazul traseului pe care îl menţionaţi. Facem tot ce ne stă în puteri pentru a ne asigura că proiectele sunt puse în aplicare în conformitate cu termenele stabilite, dar acest lucru nu depinde doar de noi. BERD acordă împrumuturi Guvernului, care apoi angajează antreprenori pentru a efectua diferite lucrări. şi aici lucrurile nu merg întotdeauna conform planului, din varii motive.

Profit:  BERD este acţionar la două bănci din RM: maib şi Victoriabank. Cât de mulţumită este BERD de performanţa acestor bănci? Care este opinia BERD cu privire la planurile maib de a-şi plasa acţiunile pe piaţa bursieră internaţională (IPO)?

A. P.: După cum ştiţi, sectorul bancar moldovenesc s-a confruntat cu multe probleme în ultimii 20 de ani, dar suntem bucuroşi că în cele din urmă am reuşit, împreună cu partenerii noştri, FMI, Banca Mondială şi UE, să aducem investitori buni în mai multe bănci, precum Banca Transilvania în cazul Victoriabank şi Horizon Capitalşi Invalda INVL în cazul maib.

A fost dificil, dar astăzi Moldova are un sector bancar funcţional şi, dacă sunteţi destul de curioasă să vă uitaţi prin raportul scris de UE înainte de lua decizia de a acorda RM statutul de ţară candidat la aderarea la UE la sfârşitul lunii iunie, veţi vedea că două sectoare sunt prezentate destul de pozitiv: agricultura şi sectorul bancar.

Când am văzut acest lucru, am înţeles că am făcut ceva bun pentru sectorul bancar al RM.

Stabilitatea financiară este absolut esenţială pentru Moldova, mai ales în aceste vremuri dificile. Este necesar să facem tot ce ne stă în puteri pentru a ne asigura că sectorul bancar nu suferă de pe urma unor şocuri sau procese care ar putea compromite capacitatea de a finanţa economia ţării. Sectorul bancar este un sector cheie pentru BERD, pentru că prin intermediul acestuia canalizăm banii către IMM-uri.

În ceea ce priveşte decizia maib de a emite un IPO, cred că este foarte bine că o bancă din R.Moldova are asemenea planuri şi acest lucru mă bucură foarte mult. Nu este uşor să ieşi pe pieţele internaţionale în aceste vremuri dificile şi s-ar putea să fie necesară o perioadă mai mult îndelungată pentru realizarea acestui obiectiv (maib a luat această decizie înainte de începerea războiului împotriva Ucrainei - Profit), dar planul este bun.■

La 30 de ani de experienţă în calitate Preşedinte şi CEO al OTP Group, dl. Sándor Csányi – cel mai important bancher din Ungaria şi un nume important pe lista miliardarilor Forbes, a oferit un interviu în exclusivitate pentru revista „Forbes Ungaria”. Revista Profit publică varianta prescurtată a acestui interviu dat fiind faptul că OTP Bank este prezentă şi în R. Moldova, unde se numără printre primele 3 cele mai mari bănci sistemice.

Î.: Dl. Csányi, deţineţi patru milioane de acţiuni OTP şi de la începutul anului aţi devenit mai sărac cu 25 de miliarde de forinţi. Are vreo importanţă?

R.: Credeţi sau nu, dar eu nu urmăresc numărul acţiunilor mele sau cât valorează averea mea în fiecare moment, nu sunt interesat de acest mod de numărare a averii.

Evident că sunt mai fericit când preţul acţiunilor creşte fiindcă, pe lângă faptul că este un semn de valoare mai mare, reflectă şi succesul băncii, însă orice persoană care investeşte în acţiuni trebuie să gândească pe termen lung. Iar dacă eşti managerul unei companii listate la bursă şi investeşti în acţiunile acesteia, cu atât mai mult. Prin urmare, în comparaţie cu poziţia de la  începutul anului 2009, preţul acţiunilor OTP este încă mare, şi sunt convins că vom reveni sau chiar vom depăşi nivelurile pe care le-am atins în ultimii ani.

Î.: Sunt interesat şi cât de des verificaţi preţul acţiunilor OTP, deoarece nu reprezintă doar o reflecţie a sectorului bancar, ci şi a economiei maghiare în întregime şi a ţării ca întreg. De când compania a fost listată la bursa de valori, este cel mai important test decisiv din Ungaria. Sunteţi de acord? De ce credeţi că este aşa?

R.: Există o corelaţie puternică între forint şi rata de schimb a OTP, însă acest lucru nu este unic. Acţiunile din sectorul bancar tind să se schimbe odată cu economia, dacă economia merge bine, moneda este puternică, băncile sunt de obicei puternice şi viceversa.

Ceea ce este important este sentimentul investitorilor generali faţă de piaţa globală şi, în cadrul acesteia, modul în care este perceput sectorul bancar. Apoi care este situaţia pe pieţele emergente, unde ne clasificăm şi ulterior percepţia ţării şi doar după acestea performanţa OTP. Putem fi foarte buni, însă cu aceleaşi rezultate aici, acţiunile noastre pot valora cu 30-40% mai puţin. Fiind prezenţi în 11 ţări şi clasându-ne ca un jucător important în întreaga regiune, acum putem soluţiona această problemă într-o anumită măsură.

Î.: Aţi condus OTP timp de 30 de ani şi de atunci aţi ocupat o poziţie absolut dominantă în sectorul bancar. În ce moment a fost cel mai dificil să menţineţi această poziţie?

R.: La început a fost foarte dificil să convingem guvernul (maghiar) cu privire la privatizare. Sunt convins că acest mod de privatizare ne-a ajutat să rămânem competitivi, deoarece ne-a permis să urmărim o strategie de afaceri cu adevărat independentă, mai degrabă decât să ni se dicteze din altă parte cum să ne comportăm pe piaţa din Ungaria, ce produse avem nevoie, ce trasee de dezvoltare trebuie să urmăm. Aceasta a fost prima situaţie foarte dificilă.

Î.: Când aţi început prima zi ca Director Executiv în mai 1992, care au fost obiectivele dvs. personale şi strategice? Au existat trei sau cinci obiective pe care v-aţi dorit să le îndepliniţi?

R.: Din fericire, OTP nu îmi era necunoscută. Încă din 1980-1983, am participat în fiecare zi de luni în camera alăturată la şedinţa de conducere (Sándor Csányi lucra atunci la Ministerul de Finanţe, OTP era o bancă de stat supravegheată de Minister). Conducerea de atunci convoca şedinţe de conducere de cinci-şase ore, aşa că eram la curent cu toate noutăţile şi planurile la nivel de produs şi cunoşteam şi majoritatea managerilor. Am părăsit Ministerul de Finanţe când am fost transferat la Ministerul de Agricultură, în 1983, iar ultima mea sarcină a fost să definesc planul de restructurare şi dezvoltare pentru OTP.

Acest plan a fost implementat pe larg în anii care au urmat, aşa că nu am fost surprins când m-am întors în 1992 şi am preluat conducerea băncii. Prin urmare, succesul nu a provenit din aptitudini excepţionale, ci din faptul că cunoşteam bine OTP înainte şi ştiam ce să urmăresc. Chiar şi atunci, am putut observa că, pe termen lung, o bancă puternică şi stabilă poate fi una care are o cotă semnificativă în piaţa de retail şi oferă servicii moderne. Am sosit în luna mai şi undeva în septembrie am iniţiat o licitaţie pentru sistemul nostru IT integrat.

Între timp, construiam afacerea de retail cu succes, stabileam parteneriate cu fiecare companie unde se putea şi deschideam conturi pentru angajaţi. La acel moment, încă puteam obţine sute sau mii de clienţi, ceea ce era o oportunitate excepţională de care alţii nu profitaseră. Privind în urmă, a fost o decizie foarte bună să începem un program serios şi să mergem până la capăt. Aşa că, practic, am capturat piaţa, a fost un pas foarte decisiv.

OTP Group este unul dintre cele mai stabile grupuri financiare din regiunea Europei Centrale și de Est, cu o profitabilitate remarcabilă și poziții stabile în ceea ce privește capitalul și lichiditatea. În prezent, grupul bancar oferă servicii financiare universale în 11 țări, pentru aproape 16 milioane de clienți, dispune de o rețea de peste 1.400 de sucursale și are peste 37.500 de angajați.

 ________________________________________________________________________________________________

 
Î.: Au existat sectoare pe care, privind în urmă, a fost păcat să le rataţi? Ar fi fost ele un punct de lansare atât de bun?

R.: Am vrut să intru în industria construcţiilor mult mai devreme decât jucătorii dominanţi de astăzi, dar planul meu nu a mers bine cu marele jucător din acea perioadă şi am renunţat din politeţe. În prezent, observ că nu trebuie să fii politicos, deoarece nu funcţionează când tu respecţi interesele altora şi alţii nu respectă interesele tale.

Î.: Cum aţi evalua ultimii 30 de ani de politică economică maghiară? Unde se află Ungaria în prezent sau unde s-ar putea afla?

R.: Am putea fi mai în faţă. Dacă ne uităm la ultimii treizeci de ani, atunci fiecare guvern a avut un rol în toate acestea şi au existat mai multe greşeli încă de la început. Sunt convins că privatizarea a fost o greşeală în timpul guvernului Antall, şi am vândut multe companii care fuseseră cumpărate doar de dragul de a obţine un loc pe piaţă. Un astfel de exemplu este industria alimentară, care a fost privatizată într-un mod mult mai pe termen lung în alte ţări, cum Polonia. Însă mai este şi faptul că nu ne-am folosit întotdeauna în mod corespunzător de fondurile UE. Din nou, aş menţiona diferenţa dintre agricultura poloneză şi cea maghiară ca exemplu, care se datorează faptului că noi am folosit fonduri UE pentru acoperirea pierderilor înainte de aderare, în timp ce polonezii le-au folosit pentru a finanţa dezvoltarea tehnologică sau modernizarea soiurilor. O altă greşeală este administrarea fiscală defectuoasă, care a fost o trăsătură a ţării de câteva ori în perioadele recente şi care a cauzat daune pe termen lung. Corecţiile au costat întotdeauna mult mai mult şi au fost mai dureroase decât dacă guvernele ar fi administrat fondurile în mod responsabil.

În ceea ce priveşte situaţia actuală, aş încerca să repar relaţia cu UE. Ungaria are mare nevoie de aceste fonduri, care par să fie suspendate în acest moment.

Î.: Ce părere aveţi despre euro? Ar fi trebuit introdusă, ar fi putut fi introdusă?

R.: Cred că nu este o problemă faptul că nu avem încă euro. Mai devreme sau mai târziu va trebui să adoptăm moneda unică, însă sunt de acord cu acei economişti, liberali sau conservatori, care spun că trebuie să alegem momentul potrivit pentru a intra în zona euro şi că acel moment încă nu a sosit. Avem nevoie de o economie mai puternică şi, mai ales, mai eficientă şi mai productivă.

Î.: Este fezabil să credem că vom atinge acel punct?

R.: Dacă ne folosim de resursele UE disponibile în ciclul de şapte ani, care începe acum, este fezabil.

Î.: Revenind la OTP. Ultimii treizeci de ani au fost şi despre o bancă de stat care purta pe umeri o moştenire socialistă, care s-a dezvoltat într-o multinaţională regională de top din Ungaria cu sediul în 11 ţări şi singura bancă în care tradiţionalul şi super-computerul erau prezente în acelaşi timp. Cum gestionează banca dezvoltarea tehnologică? La nivel de activitate de zi cu zi, cum vi s-a schimbat ziua de lucru de când conduceţi OTP?

R.: Nu sunt o persoană pasionată de tehnologie, însă digitalizarea mi-a transformat şi mie viaţa. Cel mai rău lucru este că nu pot merge la culcare fără să-mi verific e-mailul. De asemenea, sunt obişnuit să mă uit la telefon în maşină sau dacă am cinci minute libere şi să fac ce pot imediat. În acest sens, tehnologia mi-a accelerat ziua destul de mult. şi citesc foarte multe date analitice, nu aş putea trăi fără tableta şi fără smartphone-ul meu.

Î.: Noul Director Executiv al OTP se va numi Peter Csányi?

R.: În momentul de faţă am în minte trei sau patru persoane în cadrul băncii pe care le-aş considera potrivite pentru a mă înlocui, dar nu planific să înmânez conducerea operaţională momentan şi nu simt nici un fel de presiune din partea acţionarilor sau a personalului. Desigur, nu voi fi aici la nesfârşit şi am o dată ţintă de succesiune stabilită în minte. (AGA a prelungit termenul de mandat al lui Sándor Csányi în calitate de preşedinte până în luna aprilie 2026).

Î.: Revolut şi colegii săi, băncile digitale, neo băncile, devin concurenţi din ce în ce mai mari. Sunt ei rivali mai mari decât băncile tradiţionale?

R.: Sunt rivali mai mari în măsura în care aceştia operează într-un mediu de reglementare mai liber. De exemplu, au mai puţine obligaţii în ceea ce priveşte identificarea clientului, informaţiile despre client, disponibilitatea serviciului pentru client. Nu sunt mai bune decât noi în zonele de concurenţă neutre.

Apropo, am învăţat să colaborăm cu companiile fintech, dacă există o soluţie bună sau un serviciu care merită să fie integrată în sistemul bancar, ştim cum să facem acest lucru în mod eficient. şi acest aspect este şi în interesul companiilor fintech, deoarece nu sunt multe exemple de astfel de companii care să reziste singure pe termen lung.

OTP Bank este o bancă sistemică pe piața din Moldova, cu peste 32 de ani de experiență, oferind o gamă completă de servicii către aproximativ 8.000 de companii și circa 160.000 de persoane fizice prin 52 de sucursale în toată țara.

________________________________________________________________________________________________

 
Î.: Știrile despre războiul din Ucraina sunt, evident urmărite zilnic; este o zonă sensibilă din punct de vedere al afacerilor, banca subsidiară din Ucraina era una dintre cele mai profitabile ale Grupului OTP anul trecut, iar subsidiara OTP din Rusia se dezvolta destul de bine înainte de război. De ce vă este teamă mai mult: că războiul va continua şi investiţiile ruso-ucrainene vor trebui anulate sau că Ungaria nu va gestiona bine situaţia, se va izola, iar forintul şi activele maghiare, inclusiv OTP, se vor deprecia şi mai mult?

R.: Economiile ambelor ţări se află într-o situaţie foarte dificilă şi vor rămâne aşa ceva timp. Băncile subsidiare ale OTP se menţin pe poziţie, iar conducerea se adaptează cât poate de bine la aceste circumstanţe fără precedent. Consider că este o mare realizare în sine faptul că funcţionăm bine. Avem 75-80% din sucursalele din Ucraina deschise tot timpul, suntem activi, oferim credite, în special în agricultură, ne-am crescut cifra de afaceri online, ne-am crescut volumul depozitelor şi nu am observat o deteriorare drastică a calităţii creditelor.

Î.: Vă aşteptaţi ca războiul să dureze un an sau mai mulţi ani?

R.: Nu mă aştept la asta. Ambele ţări se află la limita capacităţii lor, iar acest război va trebui să se încheie mai devreme sau mai târziu. Este mai degrabă o chestiune de săptămâni, luni. Desigur, nu sunt nici expert militar, nici politician, ci mai degrabă este o presupunere, pe care o deduc din ceea ce discut cu prietenii mei din Ucraina şi Rusia.■