Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
№_1-2_2023 (304), ianuarie-februarie 2023Visul şi calea spre prosperitatea comună
De-a lungul veacurilor, în diferite părţi ale lumii au trăit tot felul de oameni, dar fără deosebire, toţi au năzuit la un trai îmbelşugat. În acest sens, bunăstarea reprezintă o aspiraţie mai înaltă şi mai închegată a valorilor decât ordinea democratică. Atingerea prosperităţii generale este o provocare cu care se confruntă fiecare ţară, în diferite grade. China a depus şi continuă să depună eforturi necontenite în acest scop, obţinând rezultate remarcabile şi pornind pe o cale de dezvoltare incluzivă.
E.S. Yan Wenbin,
ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze în Republica Moldova
Construirea şi îmbunătăţirea continuă a sistemului socialist a pus o bază instituţională solidă la stabilirea şi promovarea obiectivului prosperităţii comune în China. În acest sens, asigurarea unei dezvoltări centrate mai degrabă pe om decât pe capital este esenţială. China consideră că esenţa socialismului constă în eliberarea forţelor productive şi dezvoltarea lor, eliminarea exploatării, înlăturarea polarizării şi, în cele din urmă, atingerea prosperităţii comune. China combină în mod organic sistemul socialist cu economia de piaţă şi joacă din plin un rol dublu, al echităţii şi eficienţei. În fapt, China a găsit modalitatea de a obţine prosperitatea comună.
Într-o perioadă de numai 70 şi ceva de ani, China a realizat cea mai mare industrializare din istoria omenirii şi a devenit a doua mare economie a lumii, cu un PIB de $17,7 trilioane în 2021, reprezentând 18,5% din ponderea mondială; venitul naţional brut (VNB) pe cap de locuitor este de $11.900, ceea ce apropie China de nivelul ţărilor cu venituri mari, conform standardelor Băncii Mondiale pentru 2020. Susţinerea poziţiei centrale a construcţiei economice şi realizarea unei dezvoltări economice durabile formează o bază materială indispensabilă în promovarea prosperităţii comune.
În procesul de dezvoltare continuă, statul chinez conştientizează pe deplin problema dezvoltării dezechilibrate între zonele urbane şi rurale, între regiuni şi diferite grupuri, fapt pentru care atribuie un rol deplin avantajelor sistemului socialist şi mobilizează puterea întregii ţări. În timp ce continuă să facă un tort mai mare, China acordă atenţie şi bunei lui împărţiri, promovând echitatea socială şi înfăptuirea prosperităţii comune. Unul dintre cele mai remarcabile exemple în acest sens este faptul că, după opt ani de trudă şi mobilizând resurse umane, materiale şi financiare extraordinare, o populaţie de aproape 100 de milioane de oameni din mediul rural a fost scoasă din sărăcie până la sfârşitul anului 2020, sărăcia absolută fiind eradicată pentru prima dată în istoria Chinei. Astăzi, populaţia cu venituri medii a depăşit 400 de milioane de persoane. China a construit cel mai mare sistem de securitate socială din lume, cu 1,36 miliarde de persoane acoperite de asigurarea medicală de bază, un miliar de beneficiari ai unei pensii de bază, învăţământ obligatoriu extins la aproape 100% din populaţie. Coeficientul Engel calculat în rândul populaţiei urbane şi rurale a Chinei a scăzut la 29,2%, respectiv, 32,7%.
Cu toate acestea, China are încă un drum lung de parcurs pentru a atinge prosperitatea comună. Cel de-al XX-lea Congres Naţional al Partidului Comunist Chinez a accentuat importanţa realizării prosperităţii comune. În acest sens, au fost date dispoziţii specifice, care precizează clar: modernizarea în stil chinezesc este modernizarea bunăstării generale a întregii populaţii care trebuie promovată cu fermitate; se impune creşterea veniturilor persoanelor cu venituri mici, extinderea păturii sociale cu venituri medii, standardizarea ordinii de distribuţie a veniturilor şi a mecanismului de acumulare a averii. şi mai important, Partidul Comunist Chinez a reiterat clar că va împiedica ferm cadrele de conducere să devină purtători de cuvânt şi agenţi ai grupurilor de interese şi ai grupurilor puternice.
Atingerea prosperităţii comune în interiorul unui stat este fireşte important, însă la fel de importantă este şi realizarea prosperităţii comune în comunitatea internaţională. Potrivit Global Wealth Report 2022, publicat de Institutul de Cercetare Credit Suisse (CSRI), în 2021, 50% din populaţia globului cu nivel minim de avuţie deţine mai puţin de 1% din noua creştere a avuţiei lumii. Problema fundamentală şi contradicţia din comunitatea internaţională actuală o reprezintă existenţa unei dezvoltări disproporţionate şi a unui decalaj uriaş între bogaţi şi săraci, între ţările dezvoltate şi ţări în curs de dezvoltare. De fapt, există un sistem „centru-periferie”, sau mai plastic, un „sistem al castelor” la nivelul statelor. Scopul fundamental al neoliberalismului este de a perpetua acest sistem, iar rezultatul extinderii sale necontrolate are ca rezultat, în mod cert, îmbogăţirea câtorva ţări şi sărăcirea majorităţii celorlalte.
China a realizat, prin propria înţelepciune, cu sânge şi sudoare, o dezvoltare rapidă a ţării, dar nu şi-a uitat niciodată identitatea, de ţară în curs de dezvoltare, tot aşa cum nu a uitat de existenţa a numeroase state şi populaţii sărace în lume. În lumina conceptului de comunitate cu un viitor comun pentru omenire, China îşi va împărtăţi necontenit oportunităţile de dezvoltare cu restul ţărilor lumii, în special cu ţările în curs de dezvoltare.
Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, din 2013 până în 2021, rata medie de contribuţie a Chinei la creşterea economică globală a ajuns la 38,6%, depăşind rata totală a contribuţiei ţărilor G7. Iniţiativa „O Centură, Un Drum” propusă de China în 2013 urmează principiul consultării extinse, contribuţiei comune şi beneficiilor partajate şi a devenit un instrument puternic pentru ţările de-a lungul rutei, de stimulare a dezvoltării economice. Conform previziunilor Băncii Mondiale, până în 2030 construcţia comună a iniţiativei „O Centură, Un Drum” va avea ca rezultat în ţările conexe scoaterea din sărăcie extremă a 7,6 milioane de oameni şi a 32 de milioane de oameni din sărăcie medie.
În 2021, China a propus pe mai departe iniţiativa de dezvoltare globală, concentrându-se pe opt domenii cheie de cooperare în reducerea sărăciei, securitatea alimentară, combaterea pandemiei şi vaccinuri, finanţarea pentru dezvoltare, schimbările climatice şi dezvoltarea ecologică, industrializarea, economia digitală şi conectivitatea. Această iniţiativă a primit sprijin din partea a peste 100 de ţări şi organizaţii internaţionale, lansând prima listă de proiecte din arhiva iniţiativei de dezvoltare globală şi aducând în discuţie 50 de proiecte de cooperare pragmatică în reducerea sărăciei, securitatea alimentară, industrializarea şi alte domenii; a înfiinţat „Fondul de dezvoltare globală şi cooperare Sud-Sud” în valoare totală de patru miliarde de dolari; a oferit peste 40 000 de cursuri de formare a resurselor umane în ţările în curs de dezvoltare; a iniţiat înfiinţarea unei reţele internaţionale neguvernamentale de cooperare pentru reducerea sărăciei şi pregătirea pentru înfiinţarea Parteneriatului global pentru reducerea sărăciei şi dezvoltare.
Cel de-al XX-lea Congres Naţional al Partidului Comunist Chinez a reiterat că scopul politicii externe a Chinei este menţinerea păcii mondiale şi promovarea dezvoltării comune; China urmăreşte cu fermitate o strategie de dezvoltare cu beneficii reciproce şi câştiguri pentru toate părţile, continuând să ofere noi oportunităţi lumii prin noua dezvoltare a Chinei.
Nu cu mult timp în urmă, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat strategia naţională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” care propune obiective precum reducerea sărăciei, creşterea veniturilor populaţiei şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai. În calitate de partener şi prieten, China este dispusă să facă schimb activ de experienţă cu Moldova, să consolideze cooperarea şi asistenţa reciprocă şi să caute dezvoltarea comună.■
Далее...
Angela SAX: Acţiunile Guvernului spun mai mult decât orice cuvinte
Investiţiile record în sumă de €525 mil. efectuate de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în Republica Moldova în 2022 au fost un răspuns la solicitările mari ale ţării în contextul crizei energetice şi a războiului de agresiune din ţara vecină cu toate consecinţele care au urmat, explică şefa oficiului BERD în R. Moldova, Angela Sax. Totuşi, subliniază ea, acest sprijin nu ar fi fost posibil dacă nu ar fi existat receptivitate din partea autorităţilor.
„Acţiunile Guvernului spun mai mult decât orice cuvinte”, spune Angela Sax. Într-un interviu acordat revistei Profit, şefa oficiului BERD oferă detalii despre asistenţa acordată de instituţia pe care o reprezintă, investiţiile pe care banca intenţionează să le facă în 2023 şi despre modul în care acestea vor aduce beneficii economiei ţării. De asemenea, ea vorbeşte şi despre intenţia celei mai mari bănci din R.Moldova, maib, de a emite IPO.
Profit: Dnă Sax, care este importanţa investiţiilor record de €525 mil. efectuate de către BERD în ţara noastră în 2022? Aceste investiţii au fost de cinci ori mai mari comparativ cu 2021.
A.S.: Într-adevăr, BERD a investit o sumă record în R. Moldova în 2022 - €525 mil. în 14 proiecte. Aţi observat corect că investiţiile noastre au crescut de cinci ori faţă de media investiţiilor anuale şi comparativ cu anul 2021, când au fost de €106 mil.
Investiţiile efectuate în 2022 au inclus cel mai mare proiect pe care l-am finanţat vreodată în Moldova - împrumutul de €300 mil. acordat Guvernului pentru a-şi diversifica aprovizionarea cu gaze naturale. Fără acest proiect R.Moldova nu ar fi fost unde este astăzi în ceea ce priveşte securitatea energetică.
Suntem foarte fericiţi că am putut face acest lucru!
Din suma totală de €525 mil., €100 mil. au fost investite în programul de reabilitare a drumurilor.
Cum a beneficiat economia moldovenească de pe urma acestor investiţii?
Proiectul de diversificare a aprovizionării cu gaze naturale are de departe cel mai mare impact asupra securităţii energetice a ţării, a economiei şi a populaţiei. Cred că acest proiect a ajuns la fiecare cetăţean într-un fel sau altul. Nu toţi înţeleg cum anume acest lucru s-a întâmplat, dar suntem foarte mândri că am putut ajuta, pentru că ştim că am ajuns la fiecare gospodărie prin asigurarea aprovizionării neîntrerupte a ţării cu resurse energetice.
În trecut, BERD investea în mediu în R.Moldova până la €100 mil. pe an, deoarece această sumă era solicitată de economia ţării. Investiţiile record de anul trecut au fost, în mare măsură, un răspuns la criza cu care s-a confruntat ţara iar banca şi-a sporit semnificativ sprijinul pentru a răspunde cerinţelor. Datorită flexibilităţii sale, BERD poate reacţiona foarte rapid şi noi am facut exact acest lucru.
Un alt element foarte important este faptul că anul trecut, pentru prima dată, BERD a investit €125 mil. în sectorul privat, inclusiv €80 mil. prin intermediul sectorului bancar. Anterior, investiţiile în sectorul bancar erau de circa €30-40 mil. pe an.
Profit: Sunt şi alte ţări de mărimea R.Moldova care au beneficiat anul trecut de investiţii similare din partea BERD?
A.S.: Din câte ştiu, nici o ţară cu un teritoriu similar celui al R. Moldova nu a beneficiat de asemenea investiţii din partea BERD în 2022. Dar, este de menţionat faptul că suma de care a beneficiat România anul trecut, €709 mil., a fost cea mai mare începând cu 2009. Investiţiile în ţările baltice au fost, de asemenea, la un nivel record de €358 mil.. Am avut rezultate bune şi în alte ţări. În total, investiţiile BERD în 2022 au atins un nivel record de €13,1 mlrd. care au mers către 431 de proiecte implementate în 36 de state.
Profit: Aţi putea să ne oferiţi mai multe detalii despre cele €300 mil. investite în diversificarea aprovizionării cu gaze?
A.S.: Banii au fost contractaţi în luna iulie şi deja toată suma a fost acordată R.Moldova, care a achiziţionat gaze în valoare de €300 mil. O parte din gazele naturale procurate este stocată în Ucraina şi o altă parte în România.
Proiectul va fi implementat timp de trei ani, perioadă în care R. Moldova, prin compania Energocom, poate cumpăra gaze naturale pe pieţele internaţionale, îl poate vinde consumatorilor, care achită pentru el, iar compania apoi poate folosi aceşti bani pentru a cumpăra din nou gaze.
În conformitate cu termenii şi condiţiile standard ale BERD pentru împrumuturi suverane, rata dobânzii este variabilă şi se bazează pe Euribor+1%, care este aceeaşi pentru toate împrumuturile suverane din ţările în care operează banca, inclusiv R.Moldova.
Este aceeaşi rată a dobânzii ca şi în cazul creditelor acordate pentru reabilitarea drumurilor sau a căilor ferate, dar condiţiile de utilizare sunt diferite.
În fiecare an, va exista o procedură de monitorizare a utilizării fondurilor, după care aceste fonduri vor putea fi utilizaţi anul următor.
De obicei, acordarea unor asemenea împrumuturi este condiţionată de implementarea unor reforme. În cazul de faţă, elementul de reformă a fost restructurarea companiei de stat Energocom, care este responsabilă de implementarea proiectului de aprovizionare cu gaze naturale. Aici aş dori să subliniez faptul că autorităţile şi-au făcut foarte bine treabă. Cu ajutorul acestui proiect şi cu sprijinul USAID, Energocom a reuşit să îşi îmbunătăţească procesele şi să devină o companie credibilă pe piaţa gazelor, ceea ce este un lucru extraordinar pentru R.Moldova.
Profit: Cu toate acestea, opoziţia reclamă lipsa de transparenţă în procesul de achiziţionare a gazelor naturale, dat fiind faptul că nu au fost făcute publice numele companiilor de la care s-au procurat gazele naturale şi preţul de achiziţionare. În calitate de instituţie care a acordat acest împrumut, BERD supraveghează procesul? Ce măsuri sunt luate pentru a asigura transparenţa şi corectitudinea procesului?
A.S.: Orice proiect din sectorul public finanţat de către BERD trebuie să fie implementat în conformitate cu practicile şi normele băncii privind achiziţiile publice. Dacă aceste reguli nu sunt respectate, atunci banca nu poate finanţa aceste proiecte.
În mod normal, parcurgem întregul procesul împreună cu instituţia care contractează împrumutul pentru a ne asigura că toate regulile sunt respectate şi doar apoi achităm banii furnizorului. Aşadar, fiecare contract a fost revizuit de BERD înainte ca banii să fie achitaţi!
Gazele naturale au fost achiziţionate de la o serie de companii precalificate, iar această precalificare a fost, de asemenea, realizată în conformitate cu practicile şi normele BERD privind achiziţiile publice.
Profit: Aţi menţionat cele €100 mil. pe care BERD le-a împrumutat R.Moldova pentru reabilitarea drumurilor. La ce etapă se află procesul de reabilitare? Acesta decurge conform planului sau, aşa cum s-a întâmplat deseori, există întârzieri.
A.S.: În primul rând, aceste €100 mil. au fost acordate suplimentar la un alt proiect de reabilitare a drumurilor deja existent. Este un lucru bine cunoscut că preţul materialelor a crescut semnificativ anul trecut, respectiv, BERD a reacţionat la această situaţie.
Aceste fonduri vor fi folosite pentru reabilitarea unei porţiuni de drum cu o lungime de 40,5 km care leagă oraşul Soroca de satul Arioneşti şi apoi de frontiera cu Ucraina. Acum suntem la etapa de achiziţii, în urma căreia vom cunoaşte numele companiei care va efectua lucrările. Aceasta ar putea fi o companie locală sau străină. Orice companie care întruneşte regulile de achiziţie, are experienţă în domeniu şi capacitatea de a finaliza proiectele în perioada de timp stabilită, poate câştiga contractul. Până în prezent, procesul decurge bine. Îl monitorizăm pentru a ne asigura că totul decurge conform planului.
Monitorizarea este, de fapt, o parte foarte importantă a activităţii noastre. După cum ştiţi, timp de mulţi ani, rata de implementare a proiectelor a fost destul de scăzută. Dar, situaţia s-a îmbunătăţit semnificativ în ultima perioadă când s-au înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte implementarea multor proiectelor de renovare a drumurilor.
Recent, am dat în exploatare cel puţin două porţiuni de drumuri unde, anterior, au existat dificultăţi în procesul de implementare, iar rata de alocare a fondurilor a fost destul de scăzută. Ne bucurăm că aceste fonduri au fost debursate şi acum se află în economia R.Moldova. Rata noastră de debursare pentru proiectele publice s-a dublat, de fapt, din 2021. Iar anul trecut a crescut în comparaţie cu anul precedent. Acesta este un indiciu foarte bun că lucrurile se mişcă.
Profit: Cea de-a treia parte a fondurilor debursate de BERD anul trecut a mers către sectorul real al economiei, în special către sectorul bancar. Care sunt băncile care au beneficiat de aceste fonduri?
A.S.: O linie de credit de €35 mil. a mers către cea mai mare bancă din Moldova, maib, pentru acordarea de împrumuturi întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri). De asemenea, am sprijinit OTP şi Eximbank.
Profit: Ce alte proiecte intenţionează să implementeze BERD în R.Moldova?
A.S.: Suntem la începutul lunii februarie, dar am semnat deja un proiect foarte important - primul proiect de gestionare a deşeurilor solide la scară naţională, de care vor beneficia trei municipalităţi - Ungheni, Călăraşi şi Nisporeni.
Sunt foarte mândră că acest lucru s-a întâmplat deja, deoarece acesta este unul dintre cele mai mari proiecte planificate pentru 2023. Proiectul prevede construcţia unui depozit de deşeuri conform standardelor UE şi achiziţionarea de echipament pentru colectarea deşeurilor, plus alte investiţii conexe.
În acest an, vom continua, bineînţeles, să sprijinim sectorul bancar, astfel încât băncile să poată ajuta IMM-urile, care rămân coloana vertebrală a economiei ţării.
De asemenea, purtăm discuţii cu Guvernul referitor la câteva proiecte de infrastructură, dar este încă devreme pentru a spune care dintre ele se va materializa.
Desigur, nu prognozăm o investiţie de €525 mil. în 2023, dar, să fie clar, dacă necesităţile vor fi atât de mari, atunci R.Moldova se poate baza pe sprijinul BERD!
Profit: Aţi menţionat investiţia BERD în proiectul de gestionare a deşeurilor solide. În acest context, dacă Guvernul ar solicita o investiţie într-o uzină de reciclare a deşeurilor, ceva ce Moldova nu are încă, dar de care are mare nevoie, BERD ar fi de acord să finanţeze un asemenea proiect?
A.S.: Pentru a construi o uzină de prelucrare a deşeurilor, mai întâi trebuie să fie îmbunătăţit procesul de colectare a deşeurilor, inclusiv procesul de sortare. După cum aţi remarcat pe bună dreptate, în prezent pe teritoriul ţării există multe gunoişti. Proiectul finanţat de BERD presupune lichidarea a aproximativ 100 de gunoişti mici şi a două gunoişti relativ mari. Experienţa noastră arată că reciclarea deşeurilor poate fi o afacere profitabilă şi, respectiv, poate fi finanţată de sectorul privat, odată ce Guvernul îmbunătăţeşte condiţiile fundamentale de gestionare a deşeurilor solide.
Profit: În 2021, BERD a acordat operatorului feroviar naţional Calea Ferată din Moldova un împrumut de €23,5 mil. pentru modernizarea infrastructurii esenţiale. Pentru ce anume sunt utilizaţi aceşte mijloace băneşti? Lucrările se desfăşoară conform planului?
A.S.: Fondurile sunt utilizate pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată Bender-Căuşeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiuleşti. Lucrările sunt efectuate de companie kazahă Temirzhol Zhondeu, care a câştigat licitaţia deoarece a oferit cel mai mic preţ. Până în prezent, lucrările se desfăşoară conform planului. Acestea ar urma să fie finalizate până la mijlocul anului 2024.
Profit: Cum aţi descrie colaborarea BERD cu Guvernul R.Moldova? Cât de deschis, receptiv este Guvernul la sugestiile BERD?
A.S.: În primul rând, aş dori să menţionez că suntem fericiţi şi mândri că avem o relaţie de încredere cu Guvernul şi cu autorităţile în general.
De fapt, investiţiile noastre record de anul trecut nu ar fi fost posibile dacă nu ar fi existat receptivitate din partea autorităţilor. A fost nevoie să gestionăm o mulţime de procese noi şi totul a fost realizat foarte bine. Nu suntem în măsură să criticăm sau să lăudăm. Dar pot spune un lucru evident: Moldova a beneficiat de tot acest sprijin pentru că a făcut faţă provocării.
Suntem, de asemenea, foarte mulţumiţi de faptul că ne-am angajat într-un dialog politic foarte constructiv. Împreună cu autorităţile s-a stabilit ca compania Energocom să procure gaze naturale pe piaţa europeană. După cum am menţionat deja, acum această companie este un jucător cu drepturi depline pe piaţă, aşa că acesta este cazul când acţiunile spun mai mult decât cuvintele.
Aş dori, de asemenea, să menţionez că, la cererea Guvernului, BERD va pune în aplicare un program pilot în cadrul căruia 20 de experţi locali vor fi angajaţi în ministere şi agenţii pentru a ajuta la implementarea reformelor, inclusiv în sectorul de transporturi, cel al energiei şi al întreprinderilor de stat. Sperăm să putem contribui cu adevărat la eforturile Guvernului de a apropia R. Moldova de UE. Apropo, felicitări pentru statutul de ţară candidată pentru aderare la UE, care i-a fost acordat R.Moldova în 2022. Am fost cu toţii foarte entuziasmaţi de acest lucru şi vom face tot ce ne stă în puteri pentru a ajuta ţara Dvs. să ajungă în EU.
Moldova trebuie să profite de oportunitatea integrării europene şi sper foarte mult că cetăţenii vor fi de acord că viitorul ţării lor este în UE şi vor ajuta Guvernul să parcurgă acest drum. Mulţi ar putea crede că autorităţile nu au făcut suficient, dar oamenii trebuie să înţeleagă că nimeni nu a ştiut că va fi război, o criză a refugiaţilor şi o criză energetică. Modul în care Guvernul reuşeşte să menţină R.Moldova pe linia de plutire în timpul acestor provocări este demn de toată lăuda.
Profit: Cea mai mare bancă din Moldova, maib, care a beneficiat în repetate rânduri de investiţiile BERD, explorează listarea IPO. Deşi planurile au fost salutate de guvern şi de instituţiile financiare internaţionale, inclusiv FMI şi BERD, se pare că există unele neînţelegeri cu Banca Naţională a Moldovei în ceea ce priveşte condiţiile pe care ar trebui să le îndeplinească viitorii cumpărători ai IPO-urilor. Ce părere are BERD, care este şi unul dintre acţionarii maib, despre această situaţie?
A.S.: În calitate de acţionar, pot spune că suntem mândri că maib se descurcă bine şi că au planuri atât de ambiţioase precum emiterea de IPO. Credem că va fi un lucru foarte bun pentru Moldova deoarece, odată implementat, va deschide uşa pentru alte companii care vor începe să caute noi oportunităţi de finanţare, inclusiv prin intermediul IPO.
În ceea ce priveşte dezacordurile existente, consider că este un proces de lucru. Există dialog iar soluţiile pot fi găsite anume în timpul dialogului. Este posibil ca părţile să aibă opinii diferite, dar dialogul continuă şi aceste probleme pot fi soluţionate anume în prin dialog.
Profit: Dnă Sax, vă aflaţi în R. Moldova din 2018 şi probabil v-aţi format o opinie despre ţara şi poporul nostru. Aţi putea să o împărtăşiţi cu noi? Ce v-a impresionat şi ce v-a dezamăgit aici?
A.S.: Îmi amintesc de prima noastră discuţie când am ajuns la Chişinău, acum aproape cinci ani, şi cred că unele dintre comentariile pe care le-am făcut atunci sunt încă valabile.
Îmi amintesc că am spus atunci că aveţi o ţară frumoasă, iar dumneavoastră aţi fost surprinsă. Da, aveţi o ţară cu adevărat frumoasă şi foarte verde. Sunt atât de multe locuri frumoase aici. Iar oamenii sunt ospitalieri, amabili şi întotdeauna gata să ajute.
O diferenţă este că, în opinia mea, astăzi oamenii se implică mai activ în diferite procese decât acum cinci ani. Iar acest lucru este demn de laudă.
Un alt lucru care m-a impresionat este, bineînţeles, vinul moldovenesc, care este fantastic. Ceea ce a făcut R.Moldova cu industria vinului este extraordinar. Embargoul impus de Federaţia Rusă din 2006 a forţat industria să se reinventeze şi, aşa cum se întâmplă adeseori, un lucru negativ a atras după sine un lucru pozitiv.
Dezamăgirea este că nu am reuşit încă să vizitez toate vinăriile. Sper să găsesc timp să fac acest lucru până la plecare.
Ceea ce este trist este să vezi un număr mare de cetăţeni care decid să plece din ţară. Sper din tot sufletul că vor exista suficiente locuri de muncă iar noi vom face tot ce ne stă în puteri pentru a ajuta la dezvoltarea în continuare a economiei. Dar oamenii trebuie să simtă că Moldova este casa lor. Ei trebuie să se întoarcă şi să contribuie la dezvoltarea ţării LOR. Moldova este bine poziţionată din punct de vedere geografic, oportunităţile sunt uriaşe, dar este necesar să fie valorificate.
Unii oameni, într-adevăr, se întorc în R.Moldova, dar numărul lor ar trebuie să fie mai mare. Aceasta este, probabil, de departe cea mai mare provocare cu care se confruntă R.Moldova deoarece pentru a implementa orice proiect sau acţiune, pentru a mişca ţara înainte, este nevoie, în primul şi în primul rând, de oameni.■
Далее...
Cryptocurrencies and interest rates: negative correlation
The specialised literature, as well as the one which is addressed to the general public, has dedicated large spaces to a phenomenon which finally was baptised with a pompous term, namely: "cryptocurrency industry". As a matter of fact, we are speaking about a huge "casino-type" activity where immense amounts of money were invested, with many of the "investors" in such a game having lost, simply, all their money invested in cryptocurrencies, via either loss of value or price collapse or, worse, via frauds.
As far as we are concerned, we have shown repeatedly that clear regulations are needed to be issued by the central banks* or by other regulatory bodies and from international financial organisations (like the International Monetary Fund (IMF), for instance, within the programs with member countries). More than ever, during the actual global crisis more financial education** is required, whose objective should be to send a very clear message: these "innovations" are in fact assets without any intrinsic value and investors should be prepared to accept the total loss of invested money (what actually happened in many cases).
We have lived through an unorthodox regulatory environment with low or negative interest rates which prevailed until last year on the international capital markets. In some cases, the low or negative interest rates were kept in force by some central banks and European Central Bank for very long periods. Therefore, the commercial banks could not pay any interest for money kept in the large majority of current accounts or they have granted such interest at modicum or deleterious levels (0.01%). The interest rates paid for long-term deposits were also very low which was not justified from an economic point of view. This very fact determined savers to look for other instruments/opportunities to invest. This was one reason for the cryptocurrencies to thrive, as they started to be used not only by professional investors but also by the general public persuaded, especially during the crisis times, by the so-called "influencers" or "opinion makers" (highly and well-regarded personalities from business, arts, some journalists and the likes). Currently, (as of 6 January 2023), in accordance with data published by CoinMarketCap, there are more than 22,200 cryptocurrencies, whose market capitalisation has dramatically decreased from over $2 trillion in 2021 to some $814.0 billion. The evolution of quotations for Bitcoin (the cryptocurrency which has a share of 39.7% of the total capitalisation) during the last year is presented in Graph 1.
In short, we just wanted to remind our readers that Bitcoin was presented in a theoretical paper in 2008 by a person, Satoshi Nakamoto, or by a group of persons under this fake name (it was never clarified up to now) with the declared aim of obtaining monetary freedom against the central banks’ regulations considered then too restrictive and invasive. Bitcoin, which was launched in January 2009, is in fact a whole chain of codes obtained with the support of powerful computers. The "mining" activity is also linked to deciphering those codes. Like all other cryptocurrencies, this is highly risky due to wild and frequent fluctuations in their price. During the last calendar year only, the quotation for this cryptocurrency fluctuated from the lowest level ($15,599.05) to the highest ($48,086.84), not to mention the historical maximum registered on 9 November 2021 of $67,549.74. It is quite clear that those who bought during these high quotation times have lost so far, just through the market movements, some three quarters of their invested money.
Inverse correlation
A closer look at the reasons based on which such an "industry" was established and developed is worthwhile. One of these reasons, maybe the most important from a monetary point of view, was the very low level of interest rates granted by the banks until recently. To bring into the discussion just two examples, data presented in Table 1 show, without any doubts, the extremely low levels of interest rates used in the USA and Great Britain up to the end of 2021. Basically, in these two countries and in Japan and Eurozone through the European Central Bank, the rates were kept at such low levels to support the economic re-launch so much needed after the great crisis of 2008. This monetary policy had been efficient up to a certain moment, but its use was unjustifiably prolonged. This interest rate policy, together with another invented instrument after the 2008 crisis (Quantitative Easing or QE) had major inflationary consequences. A word about QE would be just to mention that the effects on the prices (see the case of residential properties) are not yet clear and maybe a dramatic decrease could follow. The combination of these instruments with the negative impact of the COVID pandemic over the last three years and with the major negative impact of the energy crisis (unleashed by Russian Federation aggression against Ukraine since February 2022) has significantly contributed to the serious situations in which the majority of countries find themselves now.
Generally speaking, to demonstrate a statistical correlation between two series of numbers, a computation of correlation coefficient is required, a coefficient which is called in specialised terms as "r". The correlation between the level of interest rates and cryptocurrencies quotations is evidently a negative one (with "r" close to -1), that is when the interest rates are increasing, the quotations will decrease. The evolution of key interest rates in Table 1 and the quotations of the main cryptocurrency in Graph 1 demonstrate the inverse correlation of the two statistical series. As if it was not obvious enough! Quod Erat Demonstrandum! In reality, this was evident as that saving money had only a few options, of which cryptocurrencies were one, together with investing in gold, in order to maintain the value of assets. It is known, however, that gold lost its fundamental role to maintain its value after the Smithsonian Agreement in 1971 when it was "thrown out from the eternal city", as Academician Costin Kiritescu put it.
One other important reason identified by the emeritus economist G. C. Furtună, the Founder and the first President of MAIB, currently renamed as maib, (May1991-April 1996 and then Vice-president and member of the bank’s Council), would be the surplus of the monetary base (usually measured with the M3 – Broad Money indicator in accordance with the IMF statistics) in many of developed countries and, implicitly, at the global level, which made possible the appearance and flourishing of cryptocurrencies (as noted, over 22.200 of cryptocurrencies in circulation now). It may look strange at prima facie that in a situation, in which the monetary base is abundant/over-dimensioned and benefiting from free circulation, such assets appear with no intrinsic value and with no known issuers. Such a situation could be linked, on the one hand, to the declining trust in the US dollar as a refuge/reserve currency. On the other hand, the use of cryptocurrencies to hide income from illegal traffic with arms, drugs or even with human beings/prostitution and the fiscal evasion which is coming with this, could be another explanation. It is hard to imagine, especially due to a lack of the required political will, if there will ever be a success in reducing, even in a gradual manner, this monetary surplus by the developed states. This is more so in a situation in which there are currently forces and even states with very different and growing interests in this respect.
"Ethics" of the so-called industry and responsibilities
It goes without saying that cryptocurrencies’ evolution did not have just one cause. The large international financial scandals, in which parts related to fraud and/or money laundering were key factors, have profoundly shaken the cryptocurrency industry. The most recent example of this nature was that offered by the filing on 11 November 2022 in the USA for art. 11 by the trading platform FTX (the second largest in the world, with its HQs in the Bahamas), in the aftermath of which some one million creditors were not able to recover their invested money. Also, some other partners of this platform went bankrupt and were arrested. The Executive President and Founder, Sam Bankman-Fried, (who had a personal loan from the company of one billion USD and who was, strangely, close to the main political parties in the USA and financier of some of them) was arrested on 12 December 2022 in the Bahamas and extradited and then released on bail of $250 mln! However, his investigation by the American authorities will, most likely, not lead to the recovery of the invested funds by the large part of investors. Basically, a financial empire of some $32 billion was destroyed in a matter of days.
Responsibility for such a disaster must be shared between more participants. First of all, we are speaking about those who launched and have operationally managed such kind of platforms and their partners. In a bizarre way, some of these people speak about such huge losses covered by investors as a "normal event". "It happens sometimes!" or "Not guilty!" – some of them lament themselves post-factum. Such an attitude is unacceptable and only proves a gross lack of morality and a tendency to run away from responsibility. Moreover, the US Securities Exchange Commission, which is in charge to regulate this market, cannot be exonerated. Also, the central banks from many countries bear the burden of such responsibility, even in those cases in which the general public was warned that all the invested funds could be lost. Some celebrities who promoted this platform are, at the same time, investigated by the authorities and they are, of course, responsible for such monetary failures.
This recent scandal is not the first one and, most likely, will not be the last one either. Let us remind ourselves of the cryptocurrency "queen" of Bulgaria who led a large scam during the last recent years and is now sought after by the FBI for a fraud case of $4 billion. Another recent one is the case of Squid Game, with a fraud of millions of dollars undertaken by the technique of "rug pull" (that is attracting the investors, then closing the sites and disappearance of those involved).
The major voices from the international banking community have requested a long time ago that this sector of cryptocurrencies be regulated. The former Governor of the Bank of England, Mark Carney, as well as the current Governor, Andrew Bailey, the President of the International Bank for Settlements, Augustin Carstens, and governors of central banks, amongst which the Governor of the National Bank of Romania, Mugur Isarescu, Governor of the National Bank of Moldova, Octavian Armasu and, more recently, the IMF, to give just a few examples, have repeatedly requested clear regulations in this respect. The impact of the accumulated money in such assets and then their major fluctuations are only a few of the arguments used by those who asked for adequate regulations which would need to clarify these assets’ status, the way of avoiding money laundering and/or those of financing international terrorism and the taxation regime of the income from cryptocurrencies transactions as well. In reality, only very modest attempts were made to date, without implementing a uniform global regulation as it would have been (and still is) needed. The transparency in this sector continues to suffer.
Cryptocurrencies in Eastern Europe
Cryptocurrencies were initially a specific feature of the developed markets at the time when this gigantic "casino" was created. Meanwhile, however, mining has extended to Eastern Europe as well in those countries in transition to a market economy. Among those, the Russian Federation has played a "pioneering" role if one takes into account its lax regulations in this field, the availability of electricity and the low temperatures which are favourable to a more efficient mining process. Bulgaria and other former socialist countries are just other cases. In Transnistria (an internationally unrecognised region, but supported by the Russian Federation) there were mining activities on a large scale too. The electricity supplied to Transnistria was kept at very modest prices (or free of charge in some cases of fraudulent connections to the national electricity grid), which favoured the mining.
There is also currently a cryptocurrency of Romanian origins (the former Elron, re-named Multivers X, with major fluctuations of quotations), which is currently ranking among the first 40-50 cryptocurrencies with the largest market capitalisation.
Finally, we consider that both the developed countries and the emerging ones or those in transition, together with the international financial organisations are supposed to regulate the issue of cryptocurrencies as soon as possible globally and uniformly. Any further delays will lead to even greater shocks on the capital markets and, ultimately, to the need for some measures and social efforts even more painful to stave inflation, this scourge of the last few years.
Mihai RADOI is a Director of a specialised Investment Fund focused on Eastern Europe and a former Executive Director of the Anglo-Romanian Bank, London, and previously of the BFR Bank, Paris. These represent the author’s personal views.
The assessments and views expressed are not those of the EBRD and/or the IMF and/or indeed of any other institutions/sources quoted. The assessment and data are based on information as of early-January 2023.
Short Interview at 100 articles
Alexandru M. Tanase, PhD, is a former Director, Senior Banker at EBRD and former IMF Advisor. Currently, in a new position as an independent author, he tries to transmit to future generations as much as possible from his over five decades of experience as a banker and/or in the field of public and international finances. "Cryptocurrencies and interest rates: inverse correlation" is his 100th written and published article. On this occasion, Profit Review publishes a short interview with Mr Tanase.
Recorded by Ilona Navruc
Profit: Mr A. M. Tanase, you have been present in the pages of our publication quite frequently. So, you have had a prolific activity?
A.T.: Yes, many thanks for this honour to have been published by such a prestigious magazine of the Republic of Moldova for many years. However, I have to mention that apart from Profit Review I have managed to publish many articles in other publications from Romania, Moldova, Japan, USA and Great Britain as well, such as Romanian Financial Times, BNE Intellinews, Emerging Europe, History Magazine, History Review, Public Finance and Accounting Review, Romanian Language Review and others. This last article is the 100th one. Apart from articles, together with Mr Mihai Radoi, I published a book in 2021: Finance and Current Monetary Issues (in Romanian and English), which can be currently found at great national and university libraries in the world, such as British Library, London.
Profit: What are the key messages which you would like to send to your readers?
A.T.: Throughout my efforts, or together with other partners, I have wished to bring a modest point of view on the macroeconomic equilibria/disequilibria such as inflation, GDP, gold, money and banks’ role during the transition to a market economy of the former socialist countries, risks related to cryptocurrencies for all countries in the world, external debts level, the issue of interest rates and many such other major topics. I have always tried to combine the learned lessons of the past with current efforts to identify solutions for contemporary problems which are more and more numerous and more difficult to solve, especially during the pandemic, energy and/or geopolitical crisis.
Profit: Who are your readers?
A.T.: Over the years I have received comments, appreciation and alternative points of view from various categories of readers, but the most important achievement of my writings would be the response from students in economics, finance and banking. If some of my articles have contributed in the least to the professional training of future generations, this would make me happy "beyond measure", to use one of the expressions coined by our greatest national poet Mihai Eminescu.
Profit: Do you consider that you succeeded and/or are you going to continue?
A.T.: My goal was, is and will continue to be in the future to transmit as much as possible to future generations from my modest experience of over five decades gained at prestigious institutions such as the Ministry of Finance – Bucharest, International Monetary Fund – Washington DC and European Bank for Reconstruction and Development – London. If I succeeded or not, only time will tell us.■
_____________________________________________________________________________________________
* See A. Tanase - Criptomonedele – viitorul banilor? Cryptocurrencies – future of money? in Revista Profit no. 4/April 2019, Chisinau (Romanian and English).
** A shorter version of this article was published by Ziarul Financiar, România on 5 December 2022 (in Romanian). See Opinion - A. M. Tanase and M. Radoi - The link between cryptocurrencies and interest rates….
Criptomonedele şi dobânzile: corelaţie inversă
Literatura de specialitate, şi chiar şi cea care se adresează publicului larg, a acordat spaţii largi unui fenomen care în final a fost denumit cu un termen pretenţios şi anume: „industria criptomonedelor”. În realitate, este vorba despre un uriaş „cazinou” în care sume imense de bani au fost investite, dar mulţi dintre „investitori” acestui joc au pierdut pur şi simplu banii pe care i-au plasat în criptomonede, fie prin scăderea cotaţiilor, fie prin fraude.
În ceea ce ne priveşte, am arătat în repetate rânduri că este nevoie de reglementări clare din partea băncilor centrale* sau ale altor organisme de reglementare şi din partea organismelor financiare internaţionale (cum ar fi Fondul Monetar Internaţional (FMI), de exemplu, prin intermediul programelor cu ţările membre). Mai mult ca niciodată, în actuala criză globală este nevoie de mai multă educaţie financiară** al cărui obiectiv ar trebui să fie transmiterea unui mesaj clar şi anume acela că aceste „inovaţii” sunt de fapt active fără valoare intrinsecă şi că investitorii trebuie să fie pregătiţi să accepte pierderea totală a banilor investiţi (ceea ce s-a şi întâmplat în multe cazuri).
Lumea a trăit într-un context de reglementare bancară neortodoxă care a prevalat până anul trecut pe principalele pieţe internaţionale de capital. În unele cazuri, dobânzile negative au fost practicate perioade bune de timp de unele bănci centrale şi de Banca Centrală Europeană (BCE). Ca atare, băncile comerciale au decis să nu mai acorde dobânzi pentru disponibilităţile aflate în majoritatea conturilor curente sau să le acorde doar la niveluri modice sau chiar derizorii (0,01%). Dobânzile acordate pentru depozitele la termen au fost de asemenea nejustificat de mici din punct de vedere economic. Acest lucru a determinat pe cei care economisesc să se orienteze către alte instrumente/oportunităţi de investiţie. Aşa au înflorit criptomonedele, care au început să fie folosite nu numai de investitori profesionişti, dar chiar şi de publicul larg, ce a început să fie influenţat, în special în perioadele de criză, de aşa-zişi „influencers” sau „formatori de opinie” (personalităţi marcante ale businessului, poeţi, unii jurnalişti etc). În prezent (la 6 ianuarie 2023), după datele publicate de CoinMarketCap, există peste 22.200 criptomonede, a căror capitalizare de piaţă a scăzut dramatic de la peste $2 trilioane în 2021 la circa $814,0 miliarde. Evoluţia cotaţiilor pentru Bitcoin (criptomoneda care are o pondere de 39,7% din totalul capitalizării) în ultimul an este prezentată în Graficul 1.
Pe scurt, ar trebui doar să reamintim că Bitcoin a fost prezentat teoretic în 2008 de o persoană, Satoshi Nakamoto, sau de un grup de persoane cu acest pseudonim (nu a fost niciodată clarificat nici până în prezent) pentru a obţine libertate monetară faţă de reglementările băncilor centrale, considerate prea restrictive şi invazive. Bitcoin-ul, lansat în ianuarie 2009, este de fapt lanţ întreg de coduri obţinut cu ajutorul calculatoarelor prin aşa-zisa activitate de „minerit”. Ca şi majoritatea celorlalte criptomonede, acesta este un activ deosebit de riscant prin fluctuaţiile cotaţiilor. Numai în ultimul an cotaţia acestei criptomonede a variat de la cea mai joasă ($15.599,05) la cea mai înaltă ($48.086,84), fără să mai vorbim de maximul istoric înregistrat pe 9 noiembrie 2021 de $67.549,74. Este evident că cei care au cumpărat la aceste cotaţii mari au pierdut până în prezent, doar prin jocul pieţei, circa trei sferturi din banii investiţi.
Corelaţie inversă
O privire mai atentă asupra cauzelor pentru care o asemenea „industrie” a luat fiinţă şi s-a dezvoltat merită să fie întreprinsă. Una dintre aceste cauze, poate chiar cea mai importantă din punct de vedere monetar, a fost nivelul foarte scăzut al dobânzilor bancare până de curând. Datele din Tabelul 1 indică fără tăgadă nivelurile extrem de joase ale dobânzilor practicate în SUA şi Marea Britanie până la finele anului 2021, pentru a oferi doar două exemple. Practic, în aceste ţări, precum şi în Japonia şi zona euro prin intermediul Băncii Centrale Europene, dobânzile au fost ţinute la asemenea niveluri joase pentru a ajuta la relansarea economică atât de necesară după marea criză din 2008. Această politică a fost eficientă până la un moment dat, dar utilizarea ei a fost prelungită nejustificat. Această politică a dobânzilor, alături de un alt instrument monetar inovat după criza din 2008 (Quantitative Easing sau QE) a avut consecinţe inflaţioniste majore. Doar un singur fapt despre QE ar trebui menţionat şi anume că efectele asupra preţurilor (vezi cazul proprietăţilor rezidenţiale) încă nu sunt clare şi că este posibilă o scădere dramatică a acestora. Combinaţia acestora cu urmările pandemiei de COVID din ultimii trei ani şi cu efectele nefaste ale crizei energetice (declanşată de agresiunea Rusiei contra Ucrainei din februarie 2022) a contribuit semnificativ la starea gravă în care se află majoritatea ţărilor lumii.
În mod normal pentru a demonstra o corelaţie statistică în cazul a doua serii de numere este nevoie de calculul unui coeficient de corelaţie, denumit în literatura de specialitate ca „r”. Corelaţia dintre nivelul dobânzilor şi cotaţia criptomonedelor este în mod evident una negativă (cu un „r” aproape de -1), adică pe măsură ce au crescut dobânzile, preţul acestor active a scăzut. Evoluţiile dobânzilor cheie din Tabelul 1 şi cotaţiile principalei criptomonede din Graficul 1 demonstrează corelaţia inversă a celor două serii statistice. Ca şi când nu ar fi fost evident! Quod Erat Demonstrandum! Căci în realitate era clar că pentru cei care au economist, plasamentele în criptomonede erau una dintre puţinele opţiuni, alături de aur, pentru menţinerea valorii. Se ştie însă că aurul şi-a pierdut rolul fundamental de păstrare a valorii după Acordul Smithsonian din 1971, când acesta a fost „izgonit din cetatea eternă”, expresie atribuită academicianului Costin Kiriţescu.
O altă cauză principală identificată de economistul emerit G. C. Furtună, fondatorul şi primul preşedinte MAIB, în prezent redenumită maib, (mai 1991 – aprilie 1996 şi apoi vicepreşedinte şi membru al Consiliului băncii), ar fi surplusul din multe ţări dezvoltate şi chiar la nivel global al masei monetare (măsurată de obicei prin indicatorul M3 – Broad Money din statistica FMI), care a făcut posibilă apariţia şi prosperarea criptomonedelor (peste 22.200 de criptomonede în circulaţie). Poate chiar să pară straniu la prima vedere că într-o situaţie în care masa monetară este abundentă/supra-dimensionată şi cu o circulaţie liberă să apară asemenea active fără nicio valoare intrinsecă şi ai căror emitenţi sunt efectiv necunoscuţi. O asemenea explicaţie poate fi, pe deoparte, legată de scăderea încrederii în dolarul SUA ca monedă de refugiu/rezervă. Pe de altă parte, folosirea criptomonedelor în scopul de a ascunde veniturile din traficul ilegal cu armament, droguri sau chiar cu fiinţe umane/prostituţie şi evaziuni fiscale pe măsură poate fi, de asemenea, o explicaţie. Iar cum se va reuşi, dacă se va reuşi, ca statele dezvoltate să restrângă şi să neutralizeze, fie şi treptat, acest surplus de masă monetară, este greu de imaginat, în special în lipsa voinţei politice necesare. Cu atât mai mult cu cât există forţe şi chiar state care au interese diferite în această chestiune care a luat o amploare fără precedent în ultimii ani.
„Moralitatea” unei aşa-zise industrii şi responsabilităţi
Bineînţeles că evoluţia cotaţiilor criptomonedelor nu a avut doar o singură cauză. Marile scandaluri financiare internaţionale, în care elementele de fraudă şi spălările de bani au fost predominante, au zguduit de asemenea din temelii industria criptomonedelor. Cel mai recent exemplu în acest sens este cel oferit de intrarea în faliment pe 11 noiembrie 2022 a platformei de tranzacţionare FTX (a doua cea mai mare din lume, cu sediul în Bahamas) în urma căruia circa un milion de creditori nu şi-au mai putut recupera banii. De asemenea, mai mulţi parteneri-companii ai acestei platforme au dat faliment. Arestarea pe 12 decembrie 2022 în Bahamas şi apoi extrădarea şi investigarea preşedintelui executiv şi fondator, Sam Bankman-Fried, (în prezent eliberat pe o cauţiune de $250 milioane, şi care a avut şi un împrumut personal de la companie de un miliard de dolari şi care, şi mai straniu, a fost un apropiat al principalele partide politice din SUA şi finanţator al unora dintre acestea) de către autorităţile americane nu va conduce, cel mai probabil, la recuperarea fondurilor investite de masa mare de investitori. Practic, un imperiu financiar de circa $32 miliarde a fost distrus în câteva zile.
Răspunderea pentru un asemenea dezastru trebuie împărţită între mai mulţi participanţi. În primul rând, vorbim de cei care au lansat şi condus operaţional asemenea platforme. În mod cu totul bizar, unii dintre aceştia vorbesc de pierderi uriaşe suportate de investitori ca de un lucru „normal”. „Se mai întâmplă!” sau „Suntem nevinovaţi!” – se lamentează unii dintre aceştia post-factum. Aşa ceva este de neacceptat şi dovedeşte o crasă lipsă de moralitate şi fugă de răspundere. Mai mult, Securities Exchange Commission din SUA, care trebuia să reglementeze această piaţă, nu va putea fi exonerată. De asemenea, băncile centrale din multe ţări port povara acestei răspunderi, chiar şi în acele cazuri în care publicul larg a fost prevenit că poate pierde fondurile investite în întregime. Unele celebrităţi care au promovat această platformă sunt, la fel, investigate de autorităţi şi bineînţeles că poartă o parte din răspunderea pentru aceste eşecuri monetare.
Acest ultim scandal financiar nu este primul şi cel mai probabil nu va fi nici ultimul. Să ne amintim de „regina” criptomonedelor din Bulgaria, care anii trecuţi a condus o escrocherie de proporţii şi în prezent este căutată de FBI pentru un caz de fraudă de $4 miliarde. Tot recent este şi cazul Squid Game (Jocul calamarului), cu o frauda de milioane de dolari după tehnica „rug pull” (atragerea de investitori, închiderea site-urilor şi mai apoi dispariţia celor implicaţi). Voci majore din lumea bancară internaţională au cerut cu mult timp în urmă ca acest domeniu al criptomonedelor să fie reglementat. Fostul guvernator al Băncii Angliei, Mark Carney, precum şi actualul guvernator, Andrew Bailey, preşedintele Băncii Reglementelor Internaţionale, Augustin Carstens, guvernatori de bănci centrale, între care şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armaşu, şi mai târziu, şi FMI, pentru a enumera doar câteva exemple, au solicitat în repetate rânduri reglementari clare în această privinţă. Impactul monetar al sumelor acumulate în acest active şi mai apoi fluctuaţiile majore ale acestora sunt doar câteva dintre argumentele celor care solicită reglementari pertinente care să clarifice statutul acestor active, căile de evitare a spălării banilor şi/sau ale finanţării terorismului internaţional, precum şi regimul de taxare a câştigurilor din tranzacţiile cu criptomonede. În realitate, doar încercări timide au fost făcute până în prezent, fără a se proceda însă la o reglementare uniformă globală cum ar fi fost, şi încă mai este, necesar. Transparenţa în acest domeniu suferă în continuare.
Criptomonedele în Europa de Est
Criptomonedele erau iniţial un fenomen specific pieţelor dezvoltate când a fost creat acest „cazinou” gigant. Între timp însă, „minarea” de criptomonede s-a extins şi în Europa de Est la ţările în tranziţie către o economie de piaţă. Dintre acestea, Federaţia Rusă a jucat un rol de „pionierat” având în vedere reglementările laxe din această ţară în acest domeniu, disponibilităţile de energie electrică şi temperaturile scăzute care sunt favorabile unui proces de minare mai eficient. Bulgaria şi alte foste ţări socialiste sunt de asemenea alte cazuri. În Transnistria (regiune nerecunoscută internaţional, dar susţinută de Federaţia Rusă) s-a minat, de asemenea, pe scară largă. Energia electrica furnizată Transnistriei a fost menţinută la preţuri modeste (sau gratis în unele cazuri de cuplări fraudulente la reţelele de curent electric), ceea ce a favorizat minarea.
În prezent, există şi o criptomonedă de sorginte românească (fosta Elron, redenumită MultiversX, cu fluctuaţii majore ale cotaţiilor), plasată de obicei în primele 40-50 de criptomonede cu cea mai mare capitalizare de piaţă.
În final, considerăm că este nevoie ca atât ţările dezvoltate, cât şi cele emergente sau în tranziţie, împreună cu organismele financiare internaţionale, să reglementeze uniform şi global chestiunea criptomonedelor cât mai curând posibil. Orice întârziere nu poate să ducă decât la şocuri şi mai mari asupra pieţelor de capital şi, până la urmă, la necesitatea unor măsuri şi eforturi sociale şi mai dureroase pentru stăvilirea inflaţiei, acest flagelul al ultimilor ani.
Mihai RĂDOI este Director al unui Fond de Investiţii specializat în Europa de Est şi fost Director Executiv al Anglo-Romanian Bank, Londra şi al BFR Bank, Paris. Acestea reprezintă părerile personale ale autorilor.
Analizele şi părerile exprimate nu sunt cele ale BERD şi/sau FMI şi/sau într-adevăr ale oricăror altor instituţii citate. Analiza şi datele sunt bazate pe informaţii existente la începutul lui 2023.
Mini-interviu la 100 de articole
Alexandru M. Tănase, PhD, este fost Associate Director, Senior Banker la BERD şi fost IMF Advisor. În prezent, în calitate de autor independent încearcă să transmită generaţiilor viitoare cât mai mult din experienţa sa de bancher şi/sau de lucrător pe tărâmul finanţelor publice şi internaţionale de peste cinci decenii. „Criptomonedele şi dobânzile: corelaţie inversă” este cel de-al 100-lea articol scris şi publicat. Cu această ocazie, Revista Profit publică un mini-interviu cu D-l Tănase.
A consemnat Ilona Navruc
Profit: D-le A. M. Tănase aţi fost prezent în paginile revistei noastre destul de des. Deci, o activitate prolifică?
A.T.: Da, vă mulţumesc pentru onoarea de a fi fost găzduit de mulţi ani de o aşa revistă de prestigiu din Republica Moldova. Trebuie să menţionez însă că în afară de Revista Profit am publicat multe articole şi în alte publicaţii din România, Moldova, Japonia, SUA şi Marea Britanie, cum ar fi Ziarul Financiar, BNE Intellinews, Emerging Europe, Magazin Istoric, Revista Historia, Revista de Finanţe Publice şi Contabilitate, Revista Limba Română şi altele. Acest ultim articol este de fapt cel cu numărul 100. În afară de articole, împreună cu D-l Mihai Rădoi, am publicat în 2021 şi o carte: Finanţe şi Chestiuni Monetare Actuale (în limba română şi în engleză), care se găseşte în prezent la marile biblioteci naţionale şi universitare ale lumii, cum ar fi British Library, Londra.
Profit: Care sunt mesajele cheie pe care aţi dorit să le transmiteţi cititorilor Dvs.?
A.T.: Prin eforturile mele, sau împreună cu alţi colaboratori, am dorit să aduc un modest punct de vedere asupra unor echilibre/dezechilibre macroeconomice cum ar fi inflaţia, PIB-ul, aurul, rolul banilor şi al băncilor în perioada de tranziţie către economia de piaţă ale fostelor ţări socialiste, pericolele prezente legate de criptomonede pentru toate ţările lumii, nivelul datoriilor externe, chestiunea dobânzilor şi încă multe asemenea teme majore. Am căutat în permanenţă să îmbin lecţiile trecutului cu eforturile actuale pentru găsirea de soluţii la problemele contemporane, care sunt din ce în ce mai numeroase şi mai greu de soluţionat, mai ales în perioade de crize pandemice, energetice şi/sau geopolitice.
Profit: Cine sunt cititorii Dvs.?
A.T.: De-a lungul anilor am primit comentarii, aprecieri şi puncte de vedere diferite de la cele mai diferite categorii de cititori, dar cea mai mare realizare a scrierilor mele ar fi reacţia studenţilor în domeniul economiei, finanţelor şi băncilor. Dacă unele dintre articolele mele au ajutat cât de cât în pregătirea viitoarelor generaţii, acest lucru m-ar bucura „peste măsură”, ca să folosesc una dintre expresiile marelui nostru poet naţional, Mihai Eminescu.
Profit: Consideraţi că aţi reuşit şi/sau veţi continua?
A.T.: Țelul meu a fost, este şi va fi în continuare să transmit cât mai mult generaţiilor viitoare din modesta mea experienţa de peste cinci decenii, căpătată la instituţii de prestigiu cum au fost Ministerul Finanţelor – Bucureşti, Fondul Monetar International – Washington DC şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – Londra. Daca am reuşit sau nu, timpul ne va spune.■
_____________________________________________________________________________________________
* Vezi în acest sens A. Tanase – Criptomonedele – viitorul banilor? Cryptocurrencies – future of money? în Revista Profit no. 4/April 2019, Chişinău (în română şi engleză).
** O versiune mai scurtă a acestui articol a fost publicată în Ziarul Financiar, România pe 5 decembrie 2022, în limba română. Vezi Opinie - A. M. Tănase şi M. Rădoi – Care este legătura dintre criptomonede şi ratele de dobândă…
Далее...
Anna BJERDE: Banca Mondială va sprijini aderarea Moldovei la UE
Republica Moldova şi Banca Mondială au început colaborarea în vremuri dificile, la doar un an de la obţinerea independenţei şi la câteva luni după ce a fost oprit războiul de pe Nistru. Vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Anna BJERDE, menţionează că trei decenii mai târziu, părţile continuă să lucreze împreună pentru a transforma ţara în mai bine şi a îmbunătăţi viaţa moldovenilor. Într-un interviu acordat Revistei Profit, Anna BJERDE a relatat despre importanţa sprijinului oferit de Banca Mondială ţării noastre, principalele realizări, dar şi provocări, precum şi despre viziunea sa asupra colaborării viitoare cu Republica Moldova.
Profit: În 2022, a fost marcată cea de-a 30-a aniversare a parteneriatului dintre Republica Moldova şi Grupul Banca Mondială. Cum a început totul? Care a fost primul sprijin financiar oferit de BM ţării noastre? Cât de mult sprijin a primit Moldova în general în această perioadă?
Anna BJERDE: Moldova s-a alăturat Băncii Mondiale în 1992, la doar un an de la obţinerea independenţei şi la câteva luni după ce a fost oprit războiul de pe Nistru. Acel an a fost cu provocări pentru ţară, inclusiv din cauza secetei grave care a afectat ţara. Astfel, în 1993, am oferit prima finanţare pentru Proiectul Redresare de Urgenţă după Secetă în valoare de $26 mil. De atunci, am pledat pentru îmbunătăţirea guvernării şi transparenţei, am susţinut reforme de politici importante şi am susţinut obţinerea unor rezultate remarcabile, care au îmbunătăţit viaţa moldovenilor. Peste $1,9 mld. au fost alocaţi pentru mai mult de 60 de operaţiuni din ţară.
Profit: Credeţi că colaborarea a avut succes? Care sunt principalele domenii de sprijin şi principalele realizări?
Anna BJERDE: După ce a trecut prin şocurile din anii 1990, de la începutul anilor 2000, Moldova a realizat progrese considerabile în reducerea sărăciei şi promovarea creşterii incluzive. De fapt, Moldova a fost printre primele 15 ţări din lume şi printre doar 3 ţări din regiunea Europa şi Asia Centrală care au reuşit eradicarea săraciei extreme între 2000 şi 2015. Reformele de politici au fortificat calea spre integrarea europeană şi, în pofida dificultăţilor, Moldova a făcut câţiva paşi importanţi înainte prin semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (UE) în 2014 şi prin obţinerea regimului liberalizat de vize pentru moldoveni. În 2020, Moldova a avansat din categoria ţărilor cu venituri medii inferioare în categoria ţărilor cu venituri medii superioare.
Mă mândresc cu contribuţia Băncii Mondiale la aceste progrese. Unele dintre cele mai importante aspecte includ: crearea unui ghişeu unic online pentru permise de afaceri şi o reducere a numărului de zile necesare pentru înregistrarea afacerii de la 14 la 4, ceea ce duce la economii de peste $17 mil. anual pentru mediul de afaceri. Din 2016 au fost create peste 1.200 de locuri de muncă în sectorul exporturilor, iar în agricultură au fost lansate peste 1.000 de start-up-uri începând cu 2003, contribuind la crearea a peste 5.600 de noi locuri de muncă, alături de sprijinul pentru pregătirea Moldovei pentru a fi acceptată de UE ca ţară exportatoare a unor produse specifice. Cu sprijinul unui proiect agricol, 47 de grupuri de producători au acum posibilitatea de a accesa pieţe premium pentru fructe şi legume. A fost creată platforma de interoperabilitate a Guvernului şi coloana vertebrală a modernizării ulterioare a serviciilor publice, MConnect, care a facilitat tranziţia de la procesele bazate pe hârtie la cele online împreună cu MSign. Am contribuit la îmbunătăţirea fiabilităţii şi calităţii serviciilor de termoficare pentru consumatorii finali şi la creşterea eficienţei operaţionale şi a viabilităţii financiare a companiei de termoficare din Chişinău. Răspunsul nostru de urgenţă la COVID-19 a fost rapid, cu ajutor medical şi sprijin social pentru cei mai vulnerabili, iar transferurile de numerar atât de necesare către aproximativ 72.000 de gospodării sărace au venit la timp.
În acelaşi timp, am contribuit la furnizarea a 10.000 de laptopuri elevilor pentru a continua să înveţe în timpul pandemiei. În perioada 2015-2018, circa 20 de şcoli de circumscripţie din Moldova au fost renovate şi dotate cu mobilier, mijloace de învăţare şi soft pentru a răspunde nevoilor diverse ale copiilor cu dizabilităţi. Am investit în îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi în asigurarea accesibilităţii rutiere sigure şi durabile a locaţiilor educaţionale, de sănătate, şi piaţă de-a lungul a 150 de kilometri de coridoare rutiere locale.
Profit: Dar ce nu a mers bine, ce s-ar fi putut face mai bine de-a lungul a trei decenii?
Anna BJERDE: Cum am spus, Moldova a realizat progrese semnificative în multe domenii, însă viteza reformelor ar fi putut fi mai rapidă. Unele reforme au fost implementate lent sau nu în mod eficient. Timp de mulţi ani, societatea a fost polarizată, iar mediul extern a fost destul de advers, ceea ce a îngreunat atingerea unei înţelegeri privind obiectivul comun de dezvoltare.
Productivitatea redusă a muncii şi neconcordanţa competenţelor pe piaţa muncii şi şocurile legate de climă sunt unele dintre cele mai mari provocări economice ale Moldovei. Timp de mulţi ani, încrederea întreprinderilor a fost lentă din cauza problemelor legate de transparenţă, responsabilitate şi corupţie, iar cadrul macroeconomic a rămas vulnerabil. Migraţia la scară largă, combinată cu ratele joase de fertilitate, a dus la o scădere alarmantă a numărului populaţiei şi la o pondere crescută a persoanelor în etate, generând presiuni asupra sistemului de pensii şi limitând competitivitatea pe termen lung. Cu alte cuvinte, capitalul uman al Moldovei ar putea câştiga mult din investiţii mai mari şi mai bune în educaţia şi sănătatea băieţilor şi fetelor şi a familiilor acestora, deoarece acest potenţial pierdut are un impact semnificativ asupra economiei.
Profit: Cum ajută Banca Mondială în prezent Republica Moldova – într-o perioadă dificilă din cauza incertitudinilor geopolitice?
Anna BJERDE: În 2022, am marcat cei 30 de ani de colaborare cu Moldova în circumstanţe foarte nefericite, greu de imaginat, când ţara tocmai îşi revenea din pandemia COVID-19 şi, ulterior, a fost lovită de preţurile ridicate la energie. Da, a fost o provocare atunci, dar invazia devastatoare a Ucrainei de către Rusia a afectat foarte mult ţara Dvs., unde astăzi vă confruntaţi cu provocări considerabile. Sute de mii de refugiaţi au ales să fugă de război şi să găsească adăpost aici. Moldova a devenit ţara care primeşte cel mai mare număr de refugiaţi pe cap de locuitor şi prima ţară din afara UE care se află în faţa afluxului acestora. Am vizitat recent Ucraina şi am văzut de la ce au fost oamenii nevoiţi să fugă, aşa că vă mulţumesc foarte mult pentru ajutorul şi ospitalitatea voastră. Acest efort uimitor nu a putut rămâne neobservat şi a atras sprijin umanitar, financiar şi politic atât de necesar din partea comunităţii internaţionale.
Banca Mondială, la fel ca mulţi alţi parteneri de dezvoltare, a răspuns rapid la această criză fără precedent, oferind sprijin bugetar Guvernului, în valoare de $159 mil., pentru a atenua impactul războiului asupra refugiaţilor şi gospodăriilor casnice, precum şi pentru a construi rezilienţa pentru a reduce vulnerabilităţile la şocurile viitoare. Şi noi, împreună cu alţi parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, continuăm să ne unim eforturile pentru a ajuta ţara să treacă prin aceste momente dificile. La sfârşitul anului 2022, am aprobat un pachet de finanţare sub formă de granturi în valoare de $43,76 mil. Finanţarea nerambursabilă pentru acest suport bugetar este asigurată de Fondul Fiduciar Multi-Donator pentru cofinanţarea Programului Politica de Dezvoltare a Republicii Moldova, care a fost creat de Banca Mondială ca recunoaştere a găzduirii refugiaţilor de către Moldova şi include contribuţii din partea Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei şi Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională. Vom continua să lucrăm pentru mai multe finanţări ale donatorilor în lunile ce urmează.
Cât priveşte programul nostru actual în Moldova, în prezent avem 12 proiecte cu un angajament total de $650 mil., care sunt implementate de omologii guvernamentali. Domeniile de sprijin includ reforma regulatorie şi dezvoltarea mediului de afaceri, modernizarea serviciilor guvernamentale, administrarea fiscală, înregistrarea cadastrală, educaţia, drumurile, sănătatea, agricultura, apa şi canalizarea şi energia. Ne propunem întotdeauna să sprijinim domeniile cu cel mai mare impact asupra populaţiei. Prin acest sprijin, mai mulţi cetăţeni pot utiliza drumuri locale îmbunătăţite şi mai sigure pentru a accesa spitale, şcoli, pieţe şi servicii guvernamentale. Un singur exemplu concret: un cetăţean din satul Hîrtopul-Mare poate călători acum pe un drum nou, sigur, pentru a accesa un centru de prestări de servicii asistate din Peresecina, care beneficiază de suportul Băncii Mondiale. Acest lucru nu era posibil doar un an în urmă, când acelaşi cetăţean era nevoit să cheltuiască mai mulţi bani şi de două ori mai mult timp pentru a accesa o locaţie mai îndepărtată, pe un drum subdezvoltat, şi să aştepte într-un rând mai mare pentru a primi serviciul. Mă bucur că avem multe astfel de exemple care descriu modul în care colaborarea noastră îmbunătăţeşte viaţa moldovenilor.
Profit: Ce aţi putea spune despre viitor, unde vedeţi Moldova la următoarea aniversare a parteneriatului?
Anna BJERDE: În mod clar, provocările din Moldova, din regiune şi la nivel global s-ar putea să persiste încă mult timp şi nu avem nicio certitudine când va înceta agresiunea împotriva Ucrainei şi care va fi impactul final, inclusiv asupra Moldovei şi a altor ţări din regiune. Vom sta alături de Moldova în aceste momente dificile şi vom oferi sprijin atât pentru abordarea crizei, cât şi a priorităţilor de dezvoltare pe termen mediu.
Suntem acum la etapa finală de pregătire a unui nou Cadru de Parteneriat cu ţara pentru următorii cinci ani, care va fi aliniat priorităţilor de dezvoltare ale Republicii Moldova. În contextul acestui Cadru nou, vom lucra împreună pentru a face serviciile publice mai accesibile, mai eficiente şi mai transparente; economia mai vibrantă, mai ecologică şi mai durabilă şi, bineînţeles, pentru a asigura faptul că moldovenii au acces la educaţie şi sănătate de o calitate mai bună, iar cei mai săraci sunt sprijiniţi, mai ales când vin crizele. Şi aici, aş dori să subliniez că pregătirea pentru crizele viitoare depinde foarte mult de capacitatea autorităţilor de a le aborda. Prin urmare, în timp ce sprijinul de urgenţă şi proiectele de infrastructură sunt componente foarte importante ale colaborării noastre, este la fel de important sau chiar mai important să nu uităm de agenda de dezvoltare pe termen lung, iar investiţiile în dezvoltarea capitalului uman şi consolidarea capacităţilor sunt de o importanţă primordială în acest sens.
De asemenea, suntem încântaţi să susţinem calea Moldovei către aderarea la UE, mai ales că Moldova a primit recent statutul de ţară candidată la UE. Noi, cei de la Banca Mondială, ne menţinem angajamentul de a colabora cu toate părţile interesate în sprijinirea aderării mult dorite la UE şi construirea unei societăţi prospere şi incluzive pentru toţi moldovenii.■
Далее...
